398 matches
-
chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
A. Philippide, B.P. Hasdeu, Ovid Densusianu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți, Ștefan Zeletin, Virgil Madgearu; Gh. Brătianu, Ion Conea, Constantin C. Giurescu, Constantin Maximilian, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara, Vasile Cucu, Alexandru Ungureanu, Grigore Posea, George Erdeli, Ioan Ianoș, Pompei Cocean, Mihai Stoenescu, Silviu Neguț, Bogdan Murgescu, Ionel Muntele, George Țurcănașu, Alexandru Ilieș; străini: Luigi Luca Cavalli Sforza, Halford MacKinder, Konstantin Jirecek,, Emmanuel de Martonne, Marija Gimbutas, Tamaz Gamkrelidze, Aharon Dolgopolsky, Richard Leakey, Richard Dawkins, Larry Watts, Catherine Durandin, David Turnock
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
primească un certificat de patru clase primare, urmare pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a cerut confirmarea. Am dat-o specificând că această calamitate a avut loc Duminica. Fără comentarii. Sandu Ștefănescu și un gardian prostănac Duminica următoare am avut altă aventură. Un lan de floarea soarelui trebuia recoltat, floarea bătută și depozitată, iar cocenii legați în snopi și făcuți șiră. Fiind ultima restanță, am hotărât să se înapoieze la Galda cei mai în vârstă, între ei domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Galda cei mai în vârstă, între ei domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii „pălăriile” de floarea soarelui, le-am depozitat într-o baracă magazie pe câmp, am tăiat cocenii. Urma să batem pălăriile și să depozităm sămânța. Milițienii care pățiseră rușinea cu fânul plecaseră la Aiud; în locul loc era unul venit de curând în colonie, cam prostănac. Iertați-mi aprecierea, cred că nu i se potrivea alt calificativ. „Bă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu poliția dacă deschizi gura! bate șaua, scenetă efemeridă, să priceapă iapa schimbului de amabilități care umplu sala, jandarmul singuratic nu face observație celui de pe trei scaune, Iuon al tău șî Duore, în fine!... sta a lu' Fănică a lu' Cocean, a plecat Zane șî cu Andrei, se întîlnesc Andrei și Zane! Uite, ieșii, dom'ne, la capu' acela, capul locului, eu mai ieșeam, mai beam... noroc, bă, nea Tița, noroc, bă, Palică! interogație constatativă: Nicu Tița a fost și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina fără să se prindă ca taină cine poate să o sufere? antene după antene evantaiele de crengi, albul lăptos excesiv cu pădurea, stol de sensuri eliberăm fictiv, hipnagogic întunericul de alb, el însuși negrul negurii seara. Marți, 27 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Adjud 5 lei, Cosmești Asociația "Unirea", spintecatul în real trăimu-l rană între făptuitor și faptă Heautontimorumenos Baudelaire, podul peste Siret n-a căzut în ea, dumneavoastră sînteți cu rezervarea pînă la Piatra-Neamț? accident chiar la Vameș, căruța încărcată cu coceni, ce să mai vezi! să aibă plăcuță reflectorizantă, stopuri de-alea ochi de pisică și felinar dintr-o parte, se va confisca atelajul! încalecă banda continuă ST, număr de Strășeni, Tișița-Profanare intersecția în rondul monumentului eroilor, nu mașinile, drumurile sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî vam priamo mejdu glaz! Ia dă, tu, române, păsările și ouăle
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de mine mai devreme. Mi-am dat seama la puțin timp că ori găsim soluții ori murim acolo... Eu trebuie să-i mulțumesc tatălui meu că de mic m-a pus să muncesc și știam de toate, inclusiv să tai coceni de porumb pentru că se tăiau manual, se făceau snopi și se foloseau ca furaj pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de 7-8 ani, că învățasem de la cei care îi angaja tata. Și au adus un maistru civil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bolnavul, dar eram epuizat. Mi-am revenit după câteva zile, dar tot mă făceam că-s bolnav, că nu pot să merg, că mi-era frică să nu mă scoată la muncă. Pe ceilalți îi scotea să culeagă cioturile de la cocenii de porumb, să elibereze terenul. Era, totuși, umed, era noroi... Eu am rămas și o lună de zile am stat acolo, până ne-au îmbarcat și ne-au dus la Strâmba, o altă colonie din Balta Brăilei. Acolo a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui crăpa bobul... N-am putut să-l înghit nicicum, și îmi părea rău că trebuia să-l scuip. Mă, prăjiți-l! Cum să-l prăjim domn major? Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și pe un vârf care e mai gros îl băgați în pământ, puneți un foc bun, și în jarul ăla, când se stinge flacăra, o să se coacă. Așa o și fost, și când o fost aproape gata copt... mai era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a dat seama de tragedia ce putea să mi se întâmple, a venit repede în față, a dejugat boii, m-a pus să-l mângâi pe Joian, în timp ce el a adus din carul cu care am venit un maldăr de coceni și mi l-a dat mie să-l ofer boilor drept atenție pentru gestul făcut. Oricum, este greu de explicat cuiva care nu a trăit în lumea complexă a țăranului această coabitare psihologică între oameni și animale. A doua întâmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
toi. Multe focuri sunt pe câmp amintindu-mi de anii frumoși ai copilăriei, când la 9 martie, ziua mucenicilor, se dădea foc gunoaielor prin satele și curțile noastre. Dar fermierii nu dau foc gunoaielor. Ei sunt nevoiți să dea foc cocenilor de porumb, pentru pregătirea terenului, În vederea semănatului de primăvară. Ferma tipică de aici are suprafața medie de 64 ha ca și În Illinois. Când În secolul trecut, s a făcut distribuirea pământului, s-au creat locuri pătrate, Împărțite la rândul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
noastră de la Băneasa, condusă de ing. agronom E. Medianu, ca să epateze lumea, Își construise un siloz metalic care reprezenta o avere. Acum sunt În fața unei căpițe imense de porumb tocat, cu un diametru de 7 metri, acoperită cu paie și coceni, Înconjurată de sârmă cu ochiuri. Bine tasat, porumbul fermentează perfect. Circa 0,5 m de jur Împrejur e mai mult fân dar nu are importanță. Noi, În Bărăgan, În acel timp, aplicam sistemul În gropi iar porumbul Îl așezam netocat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ca teză de diplomă obținerea uleiului din porumb, cu rezultate destul de Încurajatoare. A fost, după câte știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă cantitate de coceni. Americanii Îl pasc cu vitele, la noi, țăranii, Îl taie fir cu fir, Îl fac snopi și-l păstreză cu grijă pentru hrana vitelor. Trecem prin localitatea Peoria. În curtea unui garaj, stive mari de cauciucuri, Încă bune, Își așteaptă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și după reforma agrară. La noi În județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apleca În America, am luat În dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam În schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de neconceput, Întrucât o treime din recoltă reprezenta mult. Eu Însă nu făceam socoteala În bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime din suprafață
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mele. Prin oi, coeficientul de siguranță era mai mare. Erau ani când recoltele erau slabe. Pentru oi se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Pentru oi se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În porumbiște până
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În porumbiște până toamna târziu. Agrotehnica nouă nu ținea seama de acest sistem, recomandând arătura imediat după orice recoltare. Această recomandare o practicau toți cei ce nu aveau oi. Așa făceam și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
id="(184, p. 50)"/>. În 1891, Theodor Speranția a versificat o asemenea „anecdotă populară”, intitulând-o Jidanii la bătălie. Întreaga „armată evreiască” este parodiată, folosindu-se - cum crede etnologul Petru Caraman - unele elemente „de inspirație pur folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi”, iar soldații suflă nu În goarne, ci „În foi de ceapă”. Armele oștenilor (sulițe din lemn de tei, puști de soc, foarfeci) fac și ele parte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu”), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
animalelor, rânitul și căratul gunoiului din grajd și așezarea lui într-o grămadă special clădită pentru a putrezi și a se transforma în îngrășământ pentru ogoare. Tot băieții măturau curtea, ocolul oilor, greblau nutrețul din jurul girezilor de paie, fân sau coceni, participau la muncile câmpului când acestea se impuneau ca urgențe. Deși își iubea copiii și se sacrifica pentru creșterea și înzestrarea lor, țăranul nu-i ținea la icoană, cum se spunea pe atunci, îi iniția în treburile din gospodărie și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
suferit avarii mari ca urmare a unor catastrofe naturale sau incendii, salvarea unor culturi amenințate să fie sufocate de buruieni, aparținând unei persoane aflate în suferință; strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]