393 matches
-
încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu"), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
A. Philippide, B.P. Hasdeu, Ovid Densusianu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți, Ștefan Zeletin, Virgil Madgearu; Gh. Brătianu, Ion Conea, Constantin C. Giurescu, Constantin Maximilian, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara, Vasile Cucu, Alexandru Ungureanu, Grigore Posea, George Erdeli, Ioan Ianoș, Pompei Cocean, Mihai Stoenescu, Silviu Neguț, Bogdan Murgescu, Ionel Muntele, George Țurcănașu, Alexandru Ilieș; străini: Luigi Luca Cavalli Sforza, Halford MacKinder, Konstantin Jirecek,, Emmanuel de Martonne, Marija Gimbutas, Tamaz Gamkrelidze, Aharon Dolgopolsky, Richard Leakey, Richard Dawkins, Larry Watts, Catherine Durandin, David Turnock
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară (6); vară (6); grăunțe (5); păpușă (5); pîine (5); alb (3); bogăție (3); cocean (3); deal (3); pace (3); porumbel (3); vara (3); America (2); animale (2); bun (2); copac (2); găini (2); grădină (2); grîne (2); mult (2); nuntă (2); pasăre (2); păsări (2); pescuit (2); plăcere (2); semințe (2); vacă (2); aliment
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî vam priamo mejdu glaz! Ia dă, tu, române, păsările și ouăle
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mentală. Straniul respinge și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă hanul familiar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai îndărătnici, îi sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul pumn de făină, se îmbătau, înjurau, se purtau ca stăpânii. Costică Focșăneanu (urmașul preoților Focșăneanu) a fugit spre Necorița și s-a ascuns într o glugă de coceni; au înconjurat gluga și au înțepat maldării până l-au făcut să strige că nu mai poate, să l lase. L-au bătut crunt deși omul era schilodit de cârjele de fier care l-au nenorocit. Nu știm cât și-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând de la prima poștă; câteva cătune rare și sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite cu pământ, iau proporții gigantice grație iluziei optice; când ajunge lângă aceste movilițe, călătorul e foarte mirat că le-a luat drept munți. Ce mizerie îngrozitoare domnește în aceste colibe izolate! Febra decimează aici populația; bolnavii mor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
parte, aceste magnifice spații cultivabile sunt pustii, abandonate și limitate la starea de stepe. Speciile ovină și bovină sunt nenorocite și degenerate; n-au nici grajduri, nici adăposturi; pe temperatura siberiană a iernii sunt expuse brumei, neavând drept hrană decât coceni uscați pe care îi smulg din zăpadă. Cât privește specia cabalină, nu putem vorbi despre ea fără a învinovăți neglijența celor care au lăsat cai de rasă să decadă până într-atât încât măgarii din Provence sunt mai înalți și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trebuiesc foarte bine știute? Într-adevăr, salvarea mea a fost acel medic cu ochelari. Dacă nu m-ar fi respins el, nimic nu s-ar fi putut drege pentru mine. Și nu fiindcă m-ar fi așteptat imediat acasă tăiatul cocenilor, apoi aratul, și tot timpul îngrijitul cailor, țesălatul lor, rănitul la grajd, ci faptul că n-aș mai fi avut cum să iau după aceea o carte în mână, chiar dacă toate aceste treburi ar fi fost făcute bine și fără
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
locotenentului, să vază și el pe dracul, pentru că n-a raportat celor în drept. ― Ai înnebunit, omule? șopti cu glas rebegit de spaimă. Să nu mai spui astfel de copilării, că ne pomenim amândoi atârnați în vreun copac, ca doi coceni stricați! Apostol Bologa surâse; dinții albi îi luciră între buzele subțiri, zicînd: ― Acum o lună, chiar acum trei zile, nici n-aș fi îndrăznit să mă gândesc la dezertare... M-aș fi disprețuit eu însumi cel dintâi... Fiindcă până azi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
trenului, pe care o pierdusem de mult. Tot de lai lumini am văzut calea ferată lucindu-și șinele și m-am prins ca trenul urma să facă o curbă în dreapta, așa că, dacă o luam din locul în care eram prin cocenii de porumb pe care-i ocolisem lai venire, puteam să-i tai calea și aveam o șansă în plus să-mi reocup locul și să-l umplu de ocară pe controlorul care-mi spusese că s-ar putea să nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
locul și să-l umplu de ocară pe controlorul care-mi spusese că s-ar putea să nu se mai miște de acolo până dimineață. Ați văzut El fugitivo cu Richard Kimble în rolul principal, așa alergam eu, împiedicîndu-mă de cocenii uscați, parcă plasați de cineva special să-i iau în pantofi la fiecare pas, îngreunat și mai tare de pantalonii leoarcă, dar cu o energie explicată doar de gândul la interogatoriul la care aș fi fost supus de Securitate, prins
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pantofi. Mulți, săraci, sigur și-ar dori să și-i mai înșele vara cu câte o pereche de sandale, sau iarna cu niște bocanci. Asta e, băieți, îi alint. Îmi pare rău că v-am chinuit prin noroaiele, zăpezile și cocenii de porumb. încă sânt plini de mizerie și încerc o curățare haiducească, lovindu-i unul de altul să mai cadă ceva de pe ei. Și cum dădeam eu așa din picioare, zăresc ceva gălbui, care iese de sub pantof și care mă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu”), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
conversație între șofer, fotograf și reporteri din care nu înțelegeam nimic... îl tot îndemnam pe tata să plecăm, dar el îmi zicea că mai stăm doar un pic și apoi iar încă puțin... Plecam pe înnoptate, zburam pe lângă căruțe cu coceni luminate palid câteva secunde, pe lângă bicicliști cu eternele pălării țărănești pe cap și ajungeam acasă cu urechile vâjâind și urând meseria de ziarist mai mult ca orice pe lume. Când am terminat clasa a zecea, cu câteva luni înainte să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
obiect de artă, atunci trebuie ca acea experiența să fie suficient de Îndelungată ca să ai timp să i prinzi gustul. De aceea am să Încep abrupt și am să spun pur și simplu, acesta este un haiku: porumbul cules - deasupra cocenilor secera lunii Genovel-Florentin Frățilă Dacă veți mai citi și alte haiku-uri veți observa lesne că, formal, ele se prezintă cam la fel. Trei versuri inegale, unul mai lung la mijloc, o linioară de despărțire care marchează o pauză Între
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
le evocă În fața ochilor noștri. În puritatea lor, fără zorzoane metaforice, fără să chocheteze cu vreo intruziune subiectiv emoțională În obiectivitatea lor. Fără să le altereze puterea genuină. Autorul nu există explicit În niciunul din cuvintele poemului. Există doar porumbul, cocenii, luna. Autorul refuză să se arate, atît prin faptul că textul nu vorbește despre el, cît și prin acela că nimic textual nu notează sau trădează emoția sa. Trebuie să recunoașteți că acest poem vă Înșeală așteptările și vă violează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sezonului vegetativ, a tristeții nedeslușite care ne cuprinde și ne pătrunde pe nesimțite. Un simptom indubitabil al anotimpului care face implozie În poem (și-n sufletul cititorului). În haiku, asemenea sintagme se numesc kigo, cuvinte sezonale. A doua imagine, deasupra cocenilor secera lunii, tocmai pentru că nu spune mai mult, lasă Închipuirea cititorului să-i caute și să-i găsească un Înțeles și, eventual, un mod de a se conecta cu prima. Se poate sesiza de la Început că prezența lunii pare să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o nerostită amenințare. Dar nu trebuie să ne grăbim și să ne oprim la această primă interpretare, poate că deasupra Înseamnă chiar peste și luna este aici chiar secera ostenită dar mulțumită de lucrul dovedit, odihnindu-se pe grămada de coceni. Și atunci, și pentru noi, singurul fior va fi acela răcoros al lucrului dus pînă la capăt. De Împăcare liniștită. Haiku-ul nu este o poezie plată, linearitatea textului sporește În imagini, iar imaginile capătă volum Într-un orizont simbolic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]