330 matches
-
aici, decât să lucri-n fabrici ; Nu e bosul lângă tine, nici nu te supără nime’. De mergi iute or încet nu-ți strigă nime „go het”». Pe de altă parte, în singurătatea cântecului său, ciobanul recunoaște că viața pe coclauri străine e grea și amară, lipsită de dragostea celor de acasă și de farmecul plaiurilor natale, trec uneori luni de zile și el nu întâlnește în drumurile lui suflet de om. Singurii săi tovarăși sunt câinii și fluierul prin care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a transmisiilor digitale, telegraful a dispărut și vechiului PTTR i-a căzut un T. Înainte însă, mesajul telegrafic era simbolul urgenței și conciziei, în formulări dramatice sau comice. Mulți autori le speculează, Caragiale în primul rând. Prinși în aventuri pe coclauri, Cireșarii lui Chiriță își telegrafiază cu furie. Au uneori chiar proprii aparate TFF. Personajele-copii ale lui M. Suntimbreanu uzează și ele des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sunt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
caragialești. Totuși opul se mai cântă și azi, iar în comuna San Benigno Canavese de lângă Torino funcționează chiar o filarmonică numită Vincenzo Robaudi. Orișicât, e mai puțin kitsch să cânți Robaudi la pian, în salon, decât Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile la pas. Și deodată aur glasul prietenului Radu Ruba care mă mustră: „Dar cum de ți-a scăpat atât de repede domnisoara Pavugadi? O dată că Santa Cecilia e protectoarea cântăreților, apoi că pa vu ga di sunt patru
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cotloagele ruginite ale bătrânii mele memorii. și am constatat, nu cu surprindere, că, atunci când te străduiești, găsești câte ceva. Chiar dacă este vorba de vremuri demult trecute. M-a ajutat, poate, și faptul că, uneori, mă trezesc hălăuind, în vis desigur, pe coclaurile din preajma natalului nostru Pungești. În calitatea, ca să zic așa, de copil (așa-i la bătrânețe, mai dai și prin mintea celor mici ). Însă constat uimit, că locuri, oameni sau situații pe care le credeam uitate cu totul, îmi apar în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu mai ieși nimic. Puse sacul sub braț și se adînci În pédure. 39tc "39" Nicolai Arsenievici Își cumpéré o pereche de iepuri și le dédu drumul În cușcă pe care o avea dupé casé. De dimineațé se duse pe coclauri sé rupé un sac mare de buruian pe care Il aduse și-l trînti sub streașiné, lîngé cușcé. Ticsi jumétate de cușcé cu buruian, pentru cé jumétate o lésé iepurilor, pentru mișcare. Îi urméri sé vadé dacé ménîncé, pe urmé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mal, grémada de pémînt crescu și Nicolai Arsenievici mai fécu o grémadé În cealalté parte, pentru cé pémîntul Începu sé cadé Înapoi În groapé. Iepurii, ca și celelalte animale domestice, au fost mai Întîi animale sélbatice și au tréit pe coclauri și prin péduri. De exemplu, cîinele. CÎinele este un bun prieten al omului, dar el a fost mai Înainte lup și poate cé venea sé rupé oile acestuia, cum se mai Întîmplé și astézi cu unii lupi. O daté, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
să se ocupe de partea asta. Tipul e cam idealist, cam fantazor uneori și, mai mult ca sigur, ar fi băgat de la el o mulțime de chestii în stilul lui dulceag, într-un asemenea hal încât cine știe pe ce coclauri sentimental-moralizatori ar fi dus cartea asta. Nu zic, comoditatea mi-a dat un picuț ghes să iau această inițiativă, dar, analizând cu pertinență, am conchis că nu e cazul să-mi asum niște riscuri inutile. Am hotărât așadar că mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ci mai mult un fel de apăsare nelămurită. Noroc că se apucă de muncă și fu distras de la această stare de spirit, ca să o numim așa. Muncea cu multă atenție și aplicație, iar mintea lui, astfel eliberată, hălăduia pe cine știe ce coclauri. În drum spre biserică, chiar pe lângă hotelul Intercontinental, mersese un scurt răstimp alături de o mamă ce își ducea copilul la grădiniță. Puștiul fredona la nesfârșit un cântecel din care nu izbutise să rețină decât refrenul, nu tocmai educativ, dar care
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
exemplu, În loc să mă dedic studiilor și să am numai zece pe linie, „ca alte studente“, sau să stau pe lângă mama la bucătĂrie, să Învăț să fac de mâncare pentru viitorii mei copii, eu preferam să-mi pierd timpul umblând pe coclauri, adunând crengi și cioturi de lemn, sau Închisă În camera mea, scriind tot felul de prostii ori ciopârțind diverse stofe sustrase din șifonierul mamei (ah, nu mai ajungea la croitoreasă !) pen- tru a-mi face zdrențe pe care să le
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Încă nu știa nici măcar unde stătea Hanbei și, până la apusul soarelui, nu-i putuseră găsi locuința izolată. Hideyoshi, Însă, nu se grăbea. Când se Întuneca, În mod cert avea să se aprindă undeva o lampă. Decât să bată fără rost coclaurile, apucând-o numai pe căi greșite, ar fi fost mult mai plăcut și mai sigur să se oprească pe locul unde se aflau. Cel puțin, asta părea să fie părerea lui, căci se așeză să se odihnească până după apusul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
următoarea laudă pe care i-au adus-o generații de cărturari: „Dacă nu s-ar fi născut Confucius, am trăi și acum În Epoca Întunericului”. Se spune că a murit la puțin timp după ce a văzut un unicorn undeva pe coclauri, În provincia Shandong. Cun: Unitate de măsură folosită În presopunctură și În acupunctură. Este aproximativ egal cu lățimea degetului mare. Dantian: Este o zonă mică aflată la trei cun sub ombilic și Între rinichi. Este zona În care se află
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
trebui să fie puțin mai atente când ei își fac treaba... Mic dicționar de neologisme Coclau, s.n., termen inexistent în DEX, utilizat de o colaboratoare a televiziunii Etno Tv în seara zilei de 28.11.2004, care se teme de coclauri.
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
amintiți? -, ne pregăteam să primim, după toate regulile vestitei noastre ospitalități, gripa aviară, noua fantomă care bîntuia Europa. Păsăretul din Deltă dădea țipăt de moarte; lebede, gîște, rațe, pelicani, cocostîrci, pescăruși, cormorani, porumbei, găini, cocoși, curcani, de-a valma, de pe coclauri, de pe plaiuri și din curțile oamenilor necăjiți, sfîrșeau răpuși, de amarnicul virus "foarte agresiv" sau pe rugurile aprinse ale noii Inchiziții sanitar-veterinare; necesară, se spunea. N-au fost victime printre stăpînii păsăretului, din fericire. Totuși, a venit prima directivă europeană
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
acelea cu care ne jucam în copilărie Ťde-a hoții și vardiștiiť, numai că mult mai lungi, ca să putem face, totuși, salutul... Iar la Ťtrageriť și la asalturi trebuia să strigăm Ťpoc! poc! poc!ť din toate puterile, alergând pe cele coclauri înnoroite ale minunatei noastre Moldove, cu tot tărhatul pe noi și lopețile Lineman bălăngănin-du-se la spate ca niște nedorite și sonore cozi..." (p. 80). Cât despre viitor, pe autor îl ia gura pe dinainte tocmai despre victimele ultimei mineriade... Cu
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
din urmă și-a văzut visul cu ochii. Dar presupun că norocul orb, care l-a ajutat de fiecare dată să iasă la liman nu i-a jucat festa, la vârsta când nu s-ar mai fi putut avânta prin coclauri. La "Club" se duceau liderii conservatori, în dulcea ambianță a Vechiului Regat, denumirea de club acoperind-o pe aceea aridă de partid, mai exista și un club socialist, nu mai puțin elitar, în acea veselă lume, luată peste picior de
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
tribunal la comandament, reușește să evadeze din convoi și numai în Munții Vrancei se mai oprește. Pe drum, dând de crame, dealuri și văi ademenitoare, se simte „încleștat deodată” de dorul de casă, dar mai rătăcește până în miezul iernii pe coclauri neumblate, „la răspântii cu hanuri și focuri de popas”. Nemaisimțindu-se ferit ca în porturi, speră în zadar să se piardă în vălmășagul Iașilor, însă priviri tot mai iscoditoare îl fac să ia o hotărâre plină de curaj: „M-am
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
Ca o pată pe retină, ca un furuncul, ca urma Unei operații nereușite. Oamenii fericiți. Mai rău ca sfinții. Și sfinții au fost fericiți. Dar ei măcar Se lăsau sfâșiați de fiare, se hrăneau Numai cu ierburi, se ascundeau pe coclauri, stăteau Ani întregi în vârful câte unui stâlp. Dar fericiții, nu! Mișună peste tot, îți râd în față, Când merg parcă plutesc, se bucură de orice, Dau din mâini, îți vor binele... Dar, mai ales, Zâmbesc și râd, râd ca
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
vă veți întoarce iarăși Și ospătați veți fi în orice case. Iar Sardo biruind pe totdeauna Balauri sumbri, vînt și piază rea, Pe fruntea lui va străluci cununa Și-n dreapta lui Ramida o să stea! Căci bezna stăruind în vechi coclauri Se spulberă în noul răsărit Și falnic sună trîmbițe de aur: Bine-ați venit! Aceste versuri avîntate și totodată mîngîietoare exprimă cum nu se poate mai plastic adînca dragoste a lui Hubert Hedriphin pentru figurile fabuloase ale vechilor basme și
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
glumă, mai în serios, participanții la operațiune spuneau că au luat-o înaintea recuperatorilor de metale care, cum se știe, au umplut într-o vreme centrele de colectare a fierului vechi de tot soiul de bombe și proiectile găsite pe coclauri. Oameni și utilaje la marginea cimitirului catolic care mărginește balta. Acolo-i „teatrul de operațiuni“. „Începeți să trageți. Lin, fără smucituri“, cere Mărgineanu. Un vehicul cu cupă frontală trage, cu niște cabluri, bomba aflată sub 70 cm de apă, la
Agenda2004-34-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282777_a_284106]
-
Ilovățu-i o oază de liniște, în rest,/ prin care se preumblă Eliza Brătianu// (ce locuiește-n casa Ioanizilor, Ťla curteť)/ cu un alai, în jurul ei tot mai partizan/ Aliaților, de-a lungul unei veri tot mai scurte, -/ iar Bebe pe coclauri, făcând-o pe Tarzan,// cu șerpi pe după umeri și cu șopârle aspre/ la pipăit, sau broaște în buzunare, e/ neștiutor de vremea în care va fi oaspe/ al Ťînchisorii noastre de toate zileleť." (pag. 14) Finalul cu poantă (s-ar
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
pe mijloc, înălțând drumul. Desigur, după o ploaie zdravănă totul se transforma într-o mare de noroi în care, poștalioane și căruțe deopotrivă, se împotmoleau, nefiind rare ocaziile în care vizitii și călătorii treceau la lopată ca să nu înnopteze pe coclauri. Romantic, nu-i așa? De fapt, încă în 1660 Evliya Čelebi amintea că „dacă plouă, în mlaștinile din afara orașului se poate scufunda chiar și un elefant”. Nici înlăuntrul zidurilor, lucrurile nu stăteau cu mult mai diferit, căci, așa cum scrie călătorul
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
cu doi ani”, povestește Alexandru. „I se făcuse dor de bunica rămasă acasă la Stamora și a tulit-o din colonia în care stătea doar el cu mama lui. Nimeni nu știe câte trenuri o fi luat și prin câte coclauri o fi rătăcit. A ajuns la Stamora, de unde l-a adus milițianul îndărăt. Apoi a mai văzut de copil ce era atunci, cât se chinuiau părinții, în asprimea iernilor și arșița verilor din Bărăgan, la munci care le depășeau puterile
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
a transmisiilor digitale, telegraful a dispărut și vechiului PTTR i-a căzut un T. Înainte însă, mesajul telegrafic era simbolul urgenței și conciziei, în formulări dramatice sau comice. Mulți autori le speculează, Caragiale în primul rînd. Prinși în aventuri pe coclauri, Cireșarii lui Chiriță își telegrafiază cu furie. Au uneori chiar proprii aparate TFF. Personajele-copii ale lui M. Sîntimbreanu uzează și ele des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sînt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
vedem aievea. Fapt este că, în lumea de dincolo de coperți, ele sunt numeroase. Le vezi din titluri - de la Casa Buddenbrook la O casă de păpuși, de la Casa Bernardei Alba la Prăbușirea Casei Usher. Le găsești - locuri largi și primitoare, sau coclauri strîmte, unde pîndesc energii rele - în toată tradiția romanului, care pare că are nevoie, ca să se întemeieze, de reazemul a patru pereți. Și, asemeni lui, teatrul. Mai puțin, dar nu deloc, poezia. Așa că și literatura noastră, mai veche sau mai
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
s-a fost ivit..." (Ab initio) Există însă și cazuri când refuzul morții este formulat tranșant, bărbătește, dându-ne prilejul rar să măsurăm exasperarea din sufletul celui care în general dă impresia că se joacă: "Afară, prin pajiștea rară,/ pe coclauri cu maci și lauri,/ moartea adună poeții pe făraș/ îi face căpițe și le da foc,/ iar cenușă o-mprăstie aiurea./ Și-n vremea asta, vedeți?, eu scot limba de-un cot,/ prefăcându-mă nebun sadea/ poate va trece și noaptea
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]