286 matches
-
fonetice dialectale prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie, Culegeri și studii XXI, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva în exces, ea va începe să-și urască propriul corp cu înverșunare. Dacă o fată prea micuță se va cocoța pe tocuri sau își va lăsa părul lung, una prea înaltă va purta mai mult pantofi sport, se va cocoșa și va evita să se ridice în picioare. Dacă o întâlnești pe cea minionă, spune-i așa: mulți băieți se simt avantajați de o astfel de prietenă; ea stimulează prin vulnerabilitate, pare mai ușor impresionabilă și se spune că simte
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Da, omul este ca o umbră ce umblă în neștire și se frământă în zadar, căci bucuria lui se poate preface/ într-o clipită în amare tânguieli" sau "carnea noastră miroase a putred din cauza/ nebuniei care ne-a cuprins (...) suntem cocoșați și hidoși, peste măsură de impulsivi" etc. Următoarele două volume de versuri scrise de Ștefan Amariței (Foamea de timp, Editura Cronica, Iași, 2006, respectiv Suspendat spre fructul prelung, Editura Cronica, Iași, 2009) trebuie văzute ca secvențe complementare ale unei aventuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un băiat voinic, copilărisem împreună, deși era mai mare cu un an sau doi. Părinții noștri erau prieteni, tatăl lui brutar. Din asta trăia. Mama mult mai tânără, prilej pentru unii să-i pună tatălui lui Gheorghe, într-adevăr puțin cocoșat de o bătrânețe timpurie, întrebări grosolane, dacă n-ar fi mai bine să le-o dea lor, așa din când în când, pe nevastă-sa... Se făcea că n-aude. Gheorghe demară și pornirăm. - Și unde stai tu? îl întreb
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ÎN LEGĂTURĂ CU UN SUBIECT TABU PENTRU CONSILIUL CONDUCĂTORILOR DE GRUP. SLATER, CARE SE ÎNTORSESE PE JUMĂTATE, ÎȘI RĂSUCI CAPUL ȘI ÎL PRIVI PRINTRE PLEOAPELE APROPIATE. URMĂ O TĂCERE LUNGĂ ȘI LUI MARIN I SE PĂRU CĂ OMULEȚUL PĂLISE. PĂRU SĂ SE COCOȘEZE PUȚIN. DACĂ L-AȘ INFORMA PE MARELE JUDECĂTOR CĂ AI PRONUNȚAT ACEST CUVÂNT, I-AR PĂREA RĂU PENTRU TINE. MARIN NU AVU CURAJUL SĂ RĂSPUNDĂ, IAR EDMUND SLATER CONTINUĂ CU O VOCE SCĂZUTĂ: \ EU CONDUC CERCETĂRILE ASUPRA CREIERULUI, CERCETĂRI CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
obraz înroșit. Buzele încălecate, sucite. Nu, deloc. În sală se face frig ? A.P. simte, atingându-l, tirul unei priviri de gheață. Revenise Ortansa de la coafor ? Se rotește iar cu scaunul spre vecinul din stânga. Îl cercetează pro vocator, imprudent. Lucian e cocoșat peste hârtii, cu rigla de calcul în mână. Gesturi puține, scurte. Răspunde rar și concis întrebărilor la telefon, în scurte convorbiri plictisite. Gongul îl prinde strângându-și hârtiile, planurile. Adună, grăbit, creioane colorate, rigla de calcul, se ridică în picioare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu aer. Pe măsură ce cutia toracică se dilată complet, persoana care respiră face un ultim efort pentru a-și ridica claviculele puțin, astfel încât aerul să pătrundă și în sacii pulmonari superiori înguști. În acest moment, umerii au tendința de a se cocoșa și gâtul se contractă, astfel încât, atunci când respirația este completă, trebuie să vă relaxați și să coborâți în mod conștient umerii și să vă întindeți gâtul. Apoi, apăsați încet „bula” de aer în piept, înspre ombilic, împingând-o spre diafragmă. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
atenției de un stimul vizual. Îndreptați-vă ochii relaxați spre sol sau podea, la un metru sau doi în fața picioarelor dumneavoastră. Concentrați-vă atenția spre interior, vizualizând mental regiunea ombilicului și organele din spatele acestuia. Umerii au tendința de a se cocoșa în timpul stadiului final al inspirației, ceea ce tensionează gâtul și blochează fluxul de energie către cap. Aveți grijă să mențineți umerii lejeri, relaxați și coborâți în timpul întregii ședințe. Țineți gura închisă, dar nu vă încleștați dinții. Limba trebuie apăsată puternic pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și să închideți glota peste tuburile bronhice. Apoi îndreptați bărbia ușor spre gât, fără a înclina gâtul înainte. Această mișcare blochează interiorul gâtului, întinzând, în același timp, partea posterioară a gâtului. Fiți atent să țineți umerii relaxați, altfel se vor cocoșa și vă vor tensiona partea posterioară a gâtului. Această blocare a gâtului are câteva efecte benefice. Comprimă parțial arterele carotide din gât, împiedicând, astfel, presiunea abdominală mărită să producă o irigare cu sânge excesivă la nivelul creierului, deoarece acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ajunge să fie arcuită complet. Nu ridicați abdomenul inferior de pe podea și nu îndreptați sau blocați umerii. Întindeți gâtul în sus cât de mult puteți și priviți tavanul sau cerul. Nu lăsați gâtul să se contracte sau umerii să se cocoșeze, ca în figura 4.6 (jos), care ilustrează postura incorectă. Mențineți poziția timp de 30-60 de secunde. Beneficii: poziția Cobrei întinde coloana vertebrală și gâtul în direcția opusă față de poziția Plugului. Așadar, cele două sunt exerciții complementare. Deschide gâtul, întinzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Bună, zâmbesc eu trecând brutal pe lângă el În hol. — Nu posă intri... — CIOCU MIC! Îi urlă Ray În față, făcându-l să sară Înapoi de spaimă. Lennox Își umflă mușchii și se proțăpește fix deasupra lu Ocky, carei mielușel și cocoșat de tot. — Ai face bine să răspunzi când ți se vorbește-n morții mătii că dacă nu te aranjez io chiar acu’! Ai priceput! Puțoiul ăsta nenorocit se uită la el, Încercând să afișeze nițică sfidare. — AM ÎNTREBAT AI PRICEPUT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ți se vorbește-n morții mătii că dacă nu te aranjez io chiar acu’! Ai priceput! Puțoiul ăsta nenorocit se uită la el, Încercând să afișeze nițică sfidare. — AM ÎNTREBAT AI PRICEPUT ÎN MORȚII MĂTII! zbiară Ray, iar Ocky se cocoșează și mai tare. — Mda... calmează-te băi, n-am făcut nimic acu... scâncește el. — Ai Încurcat-o rău de tot frățâne, zice Ray, Închizând ușa și clătinându-și scârbit capul. — Calmează-te Ray, spun eu, punând un braț protector În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
schimba în pantaloni largi și un tricou scurt când s-a auzit soneria. Probabil era una dintre fetițe care dorea să îi ceară poșeta, dacă ea nu o mai voia. Oftând, a deschis larg ușa și acolo, stând în prag, cocoșat pentru a putea încăpea prin cadrul ușii, era Jack. Ah, spuse ea, blocată de surprindere. Era prima dată când îl vedea îmbrăcat cu altceva decât cu costum. Cămașa lui lungă și fără guler era deschisă până la mijlocul pieptului. Nu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ceea ce voi ați numi impulsul nestăpânit de a mărturisi. Cum să vă spun... Dacă o târfă este omorâtă și ajunge în ziare, adio, Charlie - pregătește-i tinctura de iod pentru întoarcere, fiindcă de fiecare dată are grijă să fie bine cocoșat de bastoanele de cauciuc ale băieților. — De ce crezi că face asta? se interesă Russ. Îl apasă conștiința... Cum vă sună asta? — Ție cum îți sună chestia asta? am intervenit eu. Ne spui unde ai fost între 10 și 15 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
LAPD. Apoi am ieșit pe holul de la intrare. M-am oprit când am văzut un tablou înrămat, atârnat undeva la nivelul ochilor. Era portretul unui clovn: un tânăr îmbrăcat în haine de bufon de odinioară. Avea trupul noduros și era cocoșat. Afișa un zâmbet tâmp, de la o ureche la alta, ce arăta ca o cicatrice continuă, adâncă. Mă holbam încremenit, cu gândul la Elizabeth Short, găsită moartă la intersecția dintre 39th și Norton. Cu cât mă holbam mai tare, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lucru ale jurnaliștilor se revărsau unele peste altele. Teancuri de hârtie, bilețele galbene și măzgălite se scurgeau de pe un birou pe următorul, ca Într-o avalanșă filmată cu Încetinitorul. Monitoarele computerelor licăreau sub lumina becurilor din tavan, iar posesorii lor, cocoșați deasupra tastaturilor, concepeau știrile de a doua zi. În afară de omniprezentul bâzâit al computerelor și de murmurul copiatorului, redacția era ciudat de tăcută. Logan se repezi la prima persoană pe care o găsi: un individ mai bătrân Într-o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
repezite asupra feței și mâinilor expuse, șfichiuindu-i obrajii și urechile. Ziua era la fel de Întunecată ca sufletul unui avocat. Mașina lui Miller Îl aștepta la cotitură, cu luminile din interior aprinse, cu ceva clasic răzbind prin geamuri, pe când reporterul se cocoșase peste un ziar cu format mare. Logan trânti ușa apartamentului, fără să-i pese dacă trezea vecinii. De ce naiba să fie doar el treaz Într-o dimineață de doi bani ca aia? Alunecă și patină În jurul mașinii spre locul din dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
iar acesta căzu cât era de lung pe podea. Un picior veni În jos cu forță lângă capul lui și apoi dispăru din nou. O lumină albă se revărsă asupra scenei, iar Logan Își suci capul ca să vadă o siluetă cocoșată pe fundalul furtunii de zăpadă de afară. Silueta dădu drumul pungii de plastic pe care o ducea. Patru cutii de Export și o sticlă de Grouse se loviră de linoleumul jegos. În clipa aceea, camera fu dezvăluită În strălucirea delicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
același exercițiu săptămâna trecută, căutând suspecți care-ar fi putut să-l ia pe David Reid sau pe Peter Lumley. O durere de cap Începuse să i se strecoare Între ochi. Cu asta se alegea pentru că stătea mereu În curent, cocoșat peste afurisitul lui de laptop. Fără să ajungă la vreun rezultat. Era greu de crezut că era abia miercuri. Revenise la serviciu deja de unsprezece zile. Unsprezece zile fără vreo pauză. Se alesese praful de directiva privind orele de muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nu-i dea lacrimile. Leigh cotrobăia prin geantă căutând ceva, orice, ca să-și facă de lucru până la sosirea lui Jesse. Nu putea să stea așa acolo, ce naiba, uitându-se pe pereți, nici nu vroia să pară una care s-a cocoșat detot butonând de zor la BlackBerry. Avea un fragment de o sută de pagini din manuscrisul pe care i-l dăduse secretara ei când ieșea din birou, dar renunță repede și la ideea asta; să scoată pe masă un manuscris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nimeni nu-i observa. Mulțimile de refugiați din orașele și satele din jurul Shanghai-ului se revărsau În oraș. Căruțe de lemn și ricșe se Înghesuiau pe Amherst Avenue, fiecare Încărcată cu toată averea unei familii de tărani. Adulți și copii, cocoșați sub baloturile legate În spate, Împingeau roțile cu mîinile. Hamalii trăgeau de mînerele ricșelor, mormăind și scuipînd, iar venele groase cît degetul ieșeau În relief din carnea umflată a gambelor. Funcționari mărunți Împingeau biciclete Încărcate cu saltele, sobițe pe cărbuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu spânzuratul ăla. Chiar În casa spânzuratului. După aceea, o cameră undeva prin centru. Pe Nicolae Filipescu. Amintire despre niște pantaloni de lână care Înțepau Îngrozitor și un cuvânt ciudat: termometru. Alt loc. Lângă Foișor, pe strada Rumeoară. Un nebun cocoșat la parter. O fată pe numele Ilona care te iubește și te gâdilă pe burtă. Ceva legat de mersul În patru labe prin ascunzătoarea de sub masă. Când venea unchiul Sandu. Cu poveștile lui. Le spunea și, când le spunea, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
acolo Înainte, și a spus: Ar fi mai bine să vorbești numai În numele tău. Fiindcă eu nici nu mă gândesc Încă să Îmbătrânesc. Și era ceva În vocea lui, În linia spatelui său care parcă devenise brusc rigid și se cocoșase, ca al unei hiene, și În ceafa lui roșie, niciodată nu băgasem de seamă cât de roșie era ceafa lui, ceva care m-a făcut să mă ghemuiesc În fotoliu de frică. S-a Întâmplat ceva, Yeri? Lucrurile stau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trebuiau cercetate cu aceeași minuție ca și cele care, datorită așezării lor, meritau o cruce: limbi colinare, înșirate abrupt pe trei laturi, foarte potrivite spre a servi drept redute-ascunzători, având în preajmă un pârâu sau un izvor. Apoi erau ridicăturile cocoșate din terenul mlăștinos de odinioară, folosite drept locuri de popas pentru vânătorii din epoca mezolitică, grotele care le ofereau adăpost nomazilor din paleolitic. Stabileam rute între cruciulițele albastre, ne făceam vânt pe biciclete, încărcați de unelte de săpat, hărți, aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
în creștere, în pantaloni până la genunchi, ca beneficiar și utilizator al fondului de carte. E drept, fără coșuri, dar părul îmi cade deja pe frunte. Bărbia proeminentă, la fel și buza de jos. Cu nasul care începe deja să se cocoșeze. Băiatul acela încă se mai strâmbă, și numai când citește. Strat după strat se așterne timpul. Ceea ce acoperă se mai poate recunoaște eventual prin crăpături. Și, printr-o astfel de fisură în timp, care poate fi lărgită cu oarecari eforturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]