574 matches
-
și la celelalte rumegătoare compartimentat în prestomace. Cămila este adaptată la viața de deșert când trebuie să parcurgă fără hrană sau apă distanțe mari. Pentru aceasta cămila poate să acumuleze ca rezervă o cantitate mare de hrană și apă. In cocoașă ea poate să acumuleze hrană sub formă de grăsime, cu care poate să reziste fără a se hrăni timp de 30 de zile. Rezerva de apă a unei cămile acumulată în stomac atinge o cantitate între 100 și 150 litri
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
Cămila poate bea în 10 minute o cantitate de 100 de litri de apă. Se spune că îngrijitorul de cămile obligă animalul să bea o cantitate mare de apă înainte de plecare. Dar teoria că o rezervă de apă ar fi cocoașa unde lipidele se transformă în apă prin procesele de oxidare din organism este falsă: Acest proces are loc în fiecare organism animal, ea n-ar putea asigura cantitatea de apă necesară cămilei. Sub forma domestică ambele specii de cămile sunt
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
Astăzi există aproximativ 50.000 de dromaderi care trăiesc în sălbăticie în Australia. Dromaderul și cămila bactriană pot pui hibrizi, aceștia fiind numiți "Tutuls" sau "Bukhts". Acești hibrizi sunt mai mari decât dromaderii sau cămilele bactriene și au fie o cocoașă lungă fie una mică și una mare. Când un pui de cămilă atinge vârsta un an, stăpânul ei de obicei o dresează să stea și să îngenuncheze la comandă. Puii de cămilă sunt învațați și să care mici pachete. Pe măsură ce
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, și ea parte componentă a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni și ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (cămilă cu o cocoașă), originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. Taigaua are o cantitate mică de evapotranspirație, ceea ce intensifica procesele de levigare a carbonaților și a altor elemente din sol. Ca rezultat se formează soluri podzolice, cu reacție acidă, sărace în substanțe organice
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
aceasta, c-o singură fațăcea de viitor ! ......................... Pentru ceea ce fusese răzbunare Ianus a recuperat prin informatori Adevărați negi în zona lui Ianus cel Viteaz. decembrie 1979 INSCRIPȚIE ȘTEARSĂ Movila-ntre dealuri e ca un cauc de pământ sau ca o cocoașă verde de timp numai calu-ngropat-n ea poartă-n potcoavă semnele blestemului Totul stă-n picioare. Stăpânul a pierdut și a muncit ca ocnașul apoi a udat cu țuică iarba de alături să crească până la brâul calului. ISCĂLIREA CRUCILOR
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
Balena cu cocoașă ("Megaptera novaeangliae") este un mamifer marin din familia Balaenopteridae (balenelor brăzdate), fiind unicul reprezentant actual al genului "Megaptera" (balene cu cocoașă). Denumirea acestei specii provine fie de la înotătoarea dorsală care amintește de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Balena cu cocoașă ("Megaptera novaeangliae") este un mamifer marin din familia Balaenopteridae (balenelor brăzdate), fiind unicul reprezentant actual al genului "Megaptera" (balene cu cocoașă). Denumirea acestei specii provine fie de la înotătoarea dorsală care amintește de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a-și încovoia puternic spatele în timpul înotului. În lucrările științifice, balena cu cocoașă a fost descrisă pentru prima oară ca „"baleine de la
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
fiind unicul reprezentant actual al genului "Megaptera" (balene cu cocoașă). Denumirea acestei specii provine fie de la înotătoarea dorsală care amintește de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a-și încovoia puternic spatele în timpul înotului. În lucrările științifice, balena cu cocoașă a fost descrisă pentru prima oară ca „"baleine de la Nouvelle Angleteer"”, în „Le Règne animal” scrisă de Mathurin Jacques Brisson în 1756. În 1781, genul a fost descris de Georg Borowski, care a transformat denumirea balenei în latină: "Balaena novaeangliae
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
novaeangliae". La începutul secolului al XIX-lea, ihtiologul francez Lacépède a schimbat numele binomial al animalului în "Balaenoptera jubartes", și a mutat specia din familia "Balaenidae" în familia "Balaenopteridae". În 1846, zoologul britanic John E. Gray a clasificat balena cu cocoașă drept "Megaptera longpinna", iar în 1932 naturalistul american Remington Kellogg i-a schimbat numele speciei în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
1846, zoologul britanic John E. Gray a clasificat balena cu cocoașă drept "Megaptera longpinna", iar în 1932 naturalistul american Remington Kellogg i-a schimbat numele speciei în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
1932 naturalistul american Remington Kellogg i-a schimbat numele speciei în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se traduce ca "a noii
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se traduce ca "a noii Anglii", întrucât primul exemplar a fost capturat pe țărmul Noii Anglii. Balena cu cocoașă este un animal de dimensiuni foarte mari, cu gabaritele unui autobuz școlar. Lungimea medie a corpului unui adult variază între 13,5 m la masculi și 14,5 m la femele (în perioada anilor 1949-1962, femelele capturate în apele antarctice
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
corpului unui adult variază între 13,5 m la masculi și 14,5 m la femele (în perioada anilor 1949-1962, femelele capturate în apele antarctice și australiene aveau dimensiuni reduse față de masculii din aceleași regiuni). Cele mai impunătoare balene cu cocoașă ating lungimea de 17-18 m, dar sunt rar întâlnite. Greutatea medie este de 30 t, iar cea maximă — 48 t. Dintre toate balenele brăzdate, cele cu cocoașă dispun de cel mai gros strat de grăsime raportat la dimensiunile corpului, care
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
aveau dimensiuni reduse față de masculii din aceleași regiuni). Cele mai impunătoare balene cu cocoașă ating lungimea de 17-18 m, dar sunt rar întâlnite. Greutatea medie este de 30 t, iar cea maximă — 48 t. Dintre toate balenele brăzdate, cele cu cocoașă dispun de cel mai gros strat de grăsime raportat la dimensiunile corpului, care e totuși mai subțire decât la balena albastră. În afară de mărime, singura deosebire dintre masculi și femele este forma zonei uro-genitale: femelele au o proeminență emisferică cu diametrul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
dimensiunile corpului, care e totuși mai subțire decât la balena albastră. În afară de mărime, singura deosebire dintre masculi și femele este forma zonei uro-genitale: femelele au o proeminență emisferică cu diametrul de aprox. 15 cm la capătul căilor genito-urinare. Balena cu cocoașă se deosebește de celelalte balene brăzdate prin forma și coloritul corpului, forma înotătoarei dorsale, dimensiunile celor pectorale, „negii” de pe ambele buze și de pe extremitățile înotătoarelor pectorale și prin marginea neregulată a cozii. Corpul balenei este scurt și „îndesat”, lățindu-se
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
corp, uneori fiind umflată, iar cea posterioară este abruptă, de regulă în formă de seceră. Înotătoarea codală (sau, mai simplu, coada) este foarte mare, cu marginea posterioară neregulată și zimțată situată orizontal, ca și la toate balenele. Coloritul balenelor cu cocoașă variază de la un individ la altul, ceea ce facilitează identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
a capului, între marginea buzei și nas trec 3-5 rânduri de concrescențe de piele de formă brăzdată, asemănătoare negilor. Rândul din mijloc numără 5-8 concrescențe, iar cele laterale — între 5 și 15. Alte balene brăzdate au în acest loc o cocoașă. Partea inferioară a capului găzduiește 20-30 concrescențe similare. Buza inferioară are formă neregulată și diametrul de până la 30 cm. Concrescențele reprezintă niște foliculi din care crește câte un fir de păr. Întrucât fiecare individ are propriul colorit, ei pot fi
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
are propriul colorit, ei pot fi identificați după culoarea părții inferioare a înotătoarei codale, care devine vizibilă în timpul scufundării după un salt deasupra apei. Dimensiunile și aranjarea concrescențelor de piele prezintă și ele diferențe individuale. Coloana vertebrală a balenelor cu cocoașă numără 7 vertebre cervicale, 14 pectorale, 10-11 lombare și 21 codale (în total 52-53). Fanoanele balenei cu cocoașă sunt de culoare cenușie-neagră cu franjuri cafenii, dure, uneori fanoanele anterioare pot fi mai deschise la culoare sau chiar albe. Pe fiecare
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
scufundării după un salt deasupra apei. Dimensiunile și aranjarea concrescențelor de piele prezintă și ele diferențe individuale. Coloana vertebrală a balenelor cu cocoașă numără 7 vertebre cervicale, 14 pectorale, 10-11 lombare și 21 codale (în total 52-53). Fanoanele balenei cu cocoașă sunt de culoare cenușie-neagră cu franjuri cafenii, dure, uneori fanoanele anterioare pot fi mai deschise la culoare sau chiar albe. Pe fiecare jumătate a maxilarului superior sunt aranjate între 270 și 400 fanoane cu lungimea maximă de 1 m (de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
specie cosmopolită întâlnită în întreg oceanul planetar și parțial în mările semiînchise (separate de ocean prin insule sau peninsule), de la cele tropicale până la cele situate la latitudini mari, cu excepția Arcticii și Antarctidei. În ciuda arealului de răspândire întins, populația balenelor cu cocoașă este pretutindeni rarefiată. Limita nordică a arealului se află la 65° lat. N (conform altor surse — 75° lat. N). Odinioară, balenele pătrundeau și în apele mărilor Mediterană și Baltică. Preferă apele de litoral și de șelf, ieșind în largul oceanului
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
a arealului se află la 65° lat. N (conform altor surse — 75° lat. N). Odinioară, balenele pătrundeau și în apele mărilor Mediterană și Baltică. Preferă apele de litoral și de șelf, ieșind în largul oceanului doar în timpul migrațiilor. Balenele cu cocoașă din emisfera nordică se țin mai aproape de țărm în timpul acestora. Grupurile de balene cu cocoașă migrează atât local — în căutarea hranei — cât și sezonier, odată cu schimbarea anotimpurilor. Își petrec sezonul cald în zonele reci și temperate, iar cel rece în
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
balenele pătrundeau și în apele mărilor Mediterană și Baltică. Preferă apele de litoral și de șelf, ieșind în largul oceanului doar în timpul migrațiilor. Balenele cu cocoașă din emisfera nordică se țin mai aproape de țărm în timpul acestora. Grupurile de balene cu cocoașă migrează atât local — în căutarea hranei — cât și sezonier, odată cu schimbarea anotimpurilor. Își petrec sezonul cald în zonele reci și temperate, iar cel rece în apele subtropicale și tropicale, pentru reproducere. Conform cercetărilor, balenele cu cocoașă iernează în ape cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Grupurile de balene cu cocoașă migrează atât local — în căutarea hranei — cât și sezonier, odată cu schimbarea anotimpurilor. Își petrec sezonul cald în zonele reci și temperate, iar cel rece în apele subtropicale și tropicale, pentru reproducere. Conform cercetărilor, balenele cu cocoașă iernează în ape cu temperatura de 21,1-28,3°C. Migrația durează, de obicei, până la două luni; cea mai rapidă migrație înregistrată vreodată a durat 39 zile — de la capătul sud-estic al Alaskăi până la Hawaii. De regulă, balenele parcurg până la 8
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Costa Ricăi (până la 11° lat. N), iar apoi s-au deplasat în zona antarctică, a determinat că indivizii adunaseră 8.300 km în călătoria lor. Este interesant faptul că în aceleași ape ale Costa Ricăi iernează populațiile de balene cu cocoașă ale emisferei nordice, astfel încât acesta este unicul loc în care se pot întâlni populații din ambele emisfere. An de an, migrațiile au loc într-o ordine prestabilită. La sfârșitul toamnei, primele pornesc spre sud mamele cu pui alăptați, care se
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
pui alăptați, care se deplasează cel mai lent. După ele pleacă balenele tinere, masculii adulți, femelele neînsărcinate și, în sfârșit, femelele gravide. La sfârșitul iernii migrația are loc în aceeași ordine, dar în sens opus. Totuși, nu toate balenele cu cocoașă migrează sezonier. De exemplu, în 1995, la țărmul estic al au rămas să ierneze câteva femele. În oceanul planetar au fost definite 3 populații izolate mari și 9-10 grupuri separate de balene cu cocoașă. Cu toate acestea, specia "Megaptera novaeangliae
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]