301 matches
-
foarte uzate ? Memoria n-a înregistrat decât scena următoare, aceasta, însă, miraculos de bine păstrată, ca și când un ochi din afară, atoateștiutor și străin, ar fi privit-o : el, înaintând cu pași mari și înceți spre pat, călcând țeapăn, ca un cocostârc, cu o mână ascunzându-și inutil goliciunea, cu ochii tot mai împă ienjeniți și cu respirația tot mai accelerată. Până când, pierzându-și deodată răbdarea, a alergat să se ascundă în trupul ei, cu rotunjimi încă proaspete ; abia dacă sub palma
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
avem ochi, mâini, gură și sprâncene, și că amândoi putem rosti, ne așază în aceeași specie? Poate exista ceva care să fie mai altceva decât sânt eu? Nu este el opusul meu absolut, dar nu așa cum este girafa, elefantul sau cocostârcul, ci așa cum este acel ceva care devine amenințarea mea permanentă, acel ceva al cărui ideal de a fi este de a mă suprima? Noica avea dreptate în principiu, numai că își greșise ținta. Nu băcanul era problema, pentru că nu băcanul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cer. Luceafărul de dimineață, ultima stea a nopții, dispare treptat și se topește în trandafirul zorilor. Apele argintii sclipesc în depărtare. Diamante de rouă scapără în mii de luminițe. Cel mai harnic locuitor al bălții s-a trezit. El este cocostârcul și e încă somnoros. Profită de răcoarea dimineții și foamea nu-l doboară. Observă o broscuță care tremură de frică, pentru că cocostârcul e un uriaș care abia așteaptă să o înghită. Dar ele e mărinimos și nu o mănâncă. Așteaptă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de rouă scapără în mii de luminițe. Cel mai harnic locuitor al bălții s-a trezit. El este cocostârcul și e încă somnoros. Profită de răcoarea dimineții și foamea nu-l doboară. Observă o broscuță care tremură de frică, pentru că cocostârcul e un uriaș care abia așteaptă să o înghită. Dar ele e mărinimos și nu o mănâncă. Așteaptă să se trezească și celelalte viețuitoare, să aibă de unde alege. Viața începe din nou! Răsărit de soare Auzisem de prin bătrâni că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că încăpățânarea lui va învinge, iar legumele i se vor supune, așa cum am făcut eu, cum a făcut Noga, și când văd bucățelele înnegrite, mă umplu de furie, nimic nu învață, amestecă în tigaia care arde, în poziția lui de cocostârc și în loc să își ceară scuze pentru faptul că greșise o ia la rost pe Noga, întotdeauna aruncă vina pe alții. Ce se întâmplă cu roșiile, cât timp îți trebuie, nu vezi că se arde mâncarea? Ea îi întinde supusă feliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Sunt căsătorii în care intri sărac lipit și ieși îmbogățit sufletește. Sunt altele în care intri cu sufletul larg și ieși cu picioarele înainte. Nu observați, scumpă doamnă, că totul în lumea asta merge spre ideea de cuplu? Barza cu cocostârcul, iepurele cu iepuroaica, cocoșul cu găina, binele cu răul, stejarul cu ghinda, bărbatul cu femeia, martirul cu crucea. De la firul de păpădie care-și întoarce sfios capul spre păpădia de alături, până la elefantul matur care în întunericul fertil al junglei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de drumul meu, printre miriște, desculț. Fără să mă răsucesc, Îi spun că, dacă vrea și vrea să mă opresc, atunci să se descalțe și ea. Altfel, nu. În locul ei, n-aș fi ascultat. Uite-o cum merge ca un cocostârc - mă opresc, Îi explic bine-bine cum se merge pe miriște, desculț: nu calci de sus În jos, nu târăști talpa; o Împingi, târâș, de parcă te-ai Încălța cu papuci de casă, hșșș!, hșș, așa se face, dacă vrei să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ziua, vedea lămurit cum scade unda și muierea iese de ceea parte, pe prund, între sfori scânteietoare de apă. Trase; și când se risipi fumul, o văzu căzută și zvârcolindu-se; apoi rămase neclintită, întinsă pe țărm, sub sălciile argintii. Cocostârcul albastru, 1921 Ochii ei arzători de mult s-au stâns... este, de fapt, o narațiune de sine stătătoare din ciclul Cocostârcul albastru, publicat integral prima dată în Viața românească, nr. 4-5 din aprilie-mai 1916, și purtând subtitlul Povestiri de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
când se risipi fumul, o văzu căzută și zvârcolindu-se; apoi rămase neclintită, întinsă pe țărm, sub sălciile argintii. Cocostârcul albastru, 1921 Ochii ei arzători de mult s-au stâns... este, de fapt, o narațiune de sine stătătoare din ciclul Cocostârcul albastru, publicat integral prima dată în Viața românească, nr. 4-5 din aprilie-mai 1916, și purtând subtitlul Povestiri de primăvară. La publicarea în volum, cinci ani mai târziu, scriitorul a sugerat o anume unitate a povestirilor. „În Ochii ei arzători... factura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un braț de piatră arsă. Pe argint suflat cu aur se revarsă Pene roșii, flamuri verzi și fulgi de cocostârci. Flăcările galbene cu tiv portocaliu, Au aprins incendii între cer și apă. Păsări trec vâlvătăi și una scapă: - Gât întins cu-ncremenite aripi pe târziu. Nu rămâne-adevărat nimic din tot ce-aud, Când mă-ntron spre dealuri de argilă. Câte-un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
acestui dialog... Voi cita: Când voi fi liniștit, voi scrie un vers". Și mai departe, înfruptă-te din câte poezii poftești. Iată, câteva... Omul de pe casă Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lupul se mulțumește și cu o oaie. * Pentru că... moare de mai multe ori pe zi, ursul trăiește mult. * Cel mai bun tunelist este cârtița. * Melcul și racul nu se iau la întrecere, pentru că ei merg în sensuri diferite. * Omul de la cocostârc a învățat să bată toaca. * De frica vânătorilor, cerbul și-a pus coarne și s-a travestit în copac. * De frica vrăbiilor, ciorile umblă în cârduri. * Privighetorile sunt fete care nu au vrut să se mărite. * Pasărea de gripă aviară
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ale lunilor sale, s-ar spune că greșesc. Prefer să rămîn Însă la adevărul astrelor. Vasăzică, număram trei ani trei luni trei săptămîni și trei zile, iar de barză trebuie că știam din vara dinainte... Mărturisesc că ținuta bățoasă a cocostîrcului Într-un picior pe marginea cuibarului de pe șură, precum și Înfățișarea verde și Înflorită a lumii le datorez, În mare parte, grădinii Emmei și a lui Matthias Geiger. Într-un aprilie, cînd locuiam deja la Sfatul Popular, bătrînul Matthias a venit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ceva mai mare decât negrul nervos și ca să-i șoptească mai bine cocleala se apleca din când în când la urechea lui. Era atât de caraghios cum își mișca capul în sus și în jos, așa cocoșat, parcă era un cocostârc bâlbâit. Îl învîrtea pe fraier în cerc, înțelegeam din explicațiile lui că e vorba de un litigiu, dar nu mă prindeam care, mai ales că pe mine mă frigeau banii pe care îi aruncam în sacul de plastic, calculând neîncetat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fac bagajul, mi-am dat seama că nu pot să mă duc în pantaloni scurți la întîlnirea de mâine. Băteam ca nebunul în ușa lui Patrik, deși era ora 2 noaptea. Când mi-a deschis ușa, pe lângă picioarele lui de cocostârc a țâșnit un puști colorat. Nu avea nici 12 ani. Apucasem să-i spun că nu am costum sau măcar pantaloni lungi când mi-a căzut cerul în cap. A început să-mi tremure bărbia. Omul care ne ajuta era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de pătrățele, dar l-am recunoscut după voce și după alură, consumator care acceptase să facă declarații și să însoțească echipa TV cu condiția anonimatului. Poate era anonim pentru ceilalți, nu pentru mine, care l-am recunoscut după mersul de cocostârc și mișcările alea penibile din cap când încerca să convingă un filipinez pitic să-i vândă ceva carne de copil ca să vadă tot francezul cum se procedează acolo. Mi-am adus aminte brusc de Vero, de care, o să afli acum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
eu curios. Eh! se strîmbă Vlad și mai tare, zi-i lume și pace. Și porni de lîngă mine lăsîndu-mă total nedumerit. Urmărindu-i statura înaltă și slabă cum se depărta indiferentă, mi-a venit să-l asemui cu un cocostîrc. Și n-a intrat nici acasă la Bărzăun, așa cum m-a făcut să cred la început. Înainte de-a ajunge a capătul uliței, a trecut printr-o spărtură a gardului într-o grădină, de unde putea să ajungă mai ușor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că toți Popeștii la un loc, în acea memorabilă zi, deși eram în număr de zece, am obținut împreună, bineînțeles, nota 26! Domnul pedagog terminase de tăcut apelul și numerotarea elevilor. Se proțăpi bine pe picioarele-i lungi ca de cocostârc și ne spuse: ― Peste trei zile, toți elevii sânt obligați să vină cu șapcă și număr la mâna stângă. Numărul puteți să vi-l confecționați la orice ceaprazărie. Îl veți face pe un petec pătrat de postav albastru ca cerul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
unt și mustățile În furculiță, aducând cu un chelner sau frizer, Îmbrăcat Într-un halat alb, cu nelipsitul lui ștergar dungat aruncat pe umăr și o pereche de găleți. Oprindu-se sub cumpăna ce semăna cu un cioc uriaș de cocostârc, după ce-și lepăda gălețile, Ippolit se bărbierea Îndelung cu un ciob de sticlă privindu-se Într-o oglinjoară și strângând cu grijă clăbucii de săpun amestecat cu țepi din barba-i vineție pe care Îi arunca În fântână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fără nici un fel de efort. Dacă vrem să luăm contact cu insectele, ne metamorfozăm În insecte și adoptăm și modul lor de viață. Pe loc ne acoperim de cruste și elitre. Dacă ne interesează, de pildă, cum se comportă un cocostârc În vremea rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-o fracțiune de secundă. Cât ai clipi din ochi sau ai bate din... aripi. - Ptfu, pufni Mașa. Deci cu asta vă ocupați, ajutați cocostârcii să se Împerecheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-o fracțiune de secundă. Cât ai clipi din ochi sau ai bate din... aripi. - Ptfu, pufni Mașa. Deci cu asta vă ocupați, ajutați cocostârcii să se Împerecheze!? Credeam că faceți lucruri mult mai... - Și aceste lucruri trebuiesc făcute de cineva, replică oaspetele. Poate pentru tine par neserioase, pentru noi Însă, care nu avem posibilitatea să pipăim lucrurile cu ajutorul propriilor noastre simțuri, astfel de experiențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nou bunul Dumnezeu credința la Încercare!? Străinul venit din nu știu ce Îndepărtată galaxie Îi Îndrugase Mașei verzi și uscate despre trup și suflet și despre tot felul de metamorfoze, spunând că a venit, printre altele, să studieze modul de reproducere al cocostârcilor. Mai bine s-ar fi apucat de treburi ceva mai serioase. Cocostârcii se Înmulțesc și fără ajutorul extratereștrilor sosiți din alte galaxii, ce s-a Întâmplă Însă cu oamenii!? Oamenii Îmbătrânesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îi Îndrugase Mașei verzi și uscate despre trup și suflet și despre tot felul de metamorfoze, spunând că a venit, printre altele, să studieze modul de reproducere al cocostârcilor. Mai bine s-ar fi apucat de treburi ceva mai serioase. Cocostârcii se Înmulțesc și fără ajutorul extratereștrilor sosiți din alte galaxii, ce s-a Întâmplă Însă cu oamenii!? Oamenii Îmbătrânesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc În altă parte, nu la Brodina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În bătaia unui vânticel de vară. În acest peisaj pașnic și matinal, sexul ei se transformase Într-un cuib nespus de hazliu și de darnic, un cuib rotund, confecționat din paie și ierburi jilave, În interiorul căruia un pui golaș de cocostârc Își Întindea cu lăcomie ciocul ca să apuce hrana pe care i-o va aduce În curând pasărea-mamă. Numai că de data aceasta pasărea-mamă era pasărea-tată și Încă o pasăre-tată neobișnuită, de sub pulpanele sale trei țevi de plumb Înroșite scoteau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]