572 matches
-
partenerilor de discuție, ajustarea și flexibilizarea lor; solicită o anticipare continuă a comportamentelor pentru că scopul celor angajați În discuție este de a se Înțelege Între ei și de a se face ei Înșiși Înțeleși fapt care intervine În procesul de codare și de recodare a mesajelor ; dezvoltă abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor semiotice. Unicitatea actului de comunicare este asigurată de caracterul subiectiv al modului de focalizare asupra unui anumit aspect al realității și este limitată de nevoia de codare semiotică pentru a interacționa. Interacțiunea se desfășoară Într-un context; Hasan face distincție Între contextul situației și contextul fizic real În care se produce un enunț, pe care Îl numește material situational setting. Ele se suprapun În mare parte dar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care se produce enunțul. Cu cât acesta este mai redus, cu atât mai explicită trebuie să fie comunicarea și invers. Stilul formal are următoarele avantaje: reduce posibilitatea interpretării greșite a enunțurilor (În special În limbajul scris unde contextul de codare/enunțare este diferit de cel de decodare/interpretare); validitatea enunțurilor formale se extinde asupra unor contexte mai largi (mai mulți interpreți, perioade mai mari de timp, circumstanțe mai diverse etc.). Dintre dezavantajele comunicării formale pot fi menționate: caracterul static sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acest dat (posibil de îmbogățire, deci nu un dat rigid și închis) pe care-l putem actualiza ca discurs în orice situație de comunicare. Intervenind la acest nivel al actualizării limbii ca discurs într-o anumită situație, contextul influențează producerea, codarea, iar prin aceasta interpretarea, decodarea enunțurilor, accentul căzând pe ultimul proces, întrucât interpretarea are acută nevoie de reconstrucția contextului producerii pentru a fi pertinentă. Ajungem acum și la ceea ce ne interesează în mod special: contextul influențează în mod direct sensul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adică numai cu 300 mai multe decât un șoarece, asemănările dintre om și cimpanzeu fiind de peste 98% ! Studiile efectuate au mai arătat că numai câteva procente din A.D.N. sunt folosite pentru codarea proteinelor - restul de peste 95% neavând nici un rol în acest proces ! Consternarea cercetătorilor a venit în mod normal pentru că știau că natura nu face risipă. Noile cercetări aveau însă să aducă atât soluția cât și o surprinzătoare descoperire, anume aceea că
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pare că nu s au schimbat timp de milioane și milioane de ani, timp în care procesul evolutiv a operat liber. Haussler era uimit de descoperirea făcută. Multe din aceste standuri de A.D.N., numite „ultraconservatoare”, nu dețin rol în codarea proteinelor, fiind numite „gunoi”, dacă nu ar apărea la atât de multe specii. Faptul că aceste standuri au rămas neschimbate timp de sute de milioane de ani demonstrează faptul că sunt deosebit de importante, neputând fi considerate în nici un caz „gunoi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a sute de milioane de ani este mai mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează faptul că genomul îndeplinește și alte operații în afară de codarea proteinelor, dar scopul acestor porțiuni ultraconservatoare din genom rămâne până în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism pentru reglarea funcțiilor creierului. Cercetătorii descoperiseră
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cauza creșterea dendritelor. Dezvoltarea creierului și creșterea dendritelor duc, implicit, la creșterea nivelului de inteligență. Un alt punct de vedere, neoficial însă, împarte genomul în două părți, fiecare jucând un rol diferit: prima, reprezentând aproximativ 3%, ar avea rol în codarea proteinelor ce constituie corpul, iar a doua, reprezentând restul de 97% ar constitui un fel de cod ascuns, de natură necunoscută, creat de cineva în vederea realizării unui scop care momentan ne scapă. „Astfel, o formă de viață extraterestră inteligentă, ar
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
baza această tehnologie se asemănă surprinzător de bine cu cea folosită de creierul uman pentru stocarea memoriei. Hologramele sunt produse ale unor procese fizice care păstrează calitatea tridimensională a imaginii unui obiect. Ceea ce realizează cel mai bine o hologramă este codarea și decodarea frecvențelor. Similar laserului și sistemului de lentile folosit la realizarea hologramei, creierul prelucrează frecvențele provenite de la simțuri, convertindu-le în percepțiile noastre interne. Dr. Stephen Wolinsky, fondatorul Psihologiei Cuantice încerca în cartea sa „Conștiința cuantică” o apropiere a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
partenerilor de discuție, ajustarea și flexibilizarea lor; - solicită o anticipare continuă a comportamentelor pentru că scopul celor angajați în discuție este de a se înțelege între ei și de a se face ei înșiși înțeleși fapt care intervine în procesul de codare și de recodare a mesajelor ; - dezvoltă abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; - dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice în manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
Km!!!!!!!!!!!! Vizibilitatea între cele două puncte de transmisie era directă, între două virfuri de munți. Puterea în antenă depinde de distanța dintre surse. 12. Transmisia în acestă bandă se face în zilele noastre digital prin un foarte complicat sistem de codare, astfel încît orice semnal lipsă din cauza unor paraziți atmosferici sunt recuperate în totalitate prin retransmisia secvenței respective. În acele timpuri transmisia nu știu dacă s-a făcut digital, deoarece nu apăruse decît tranzistoarele, ci analogic fiind foarte influențată de paraziți
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Sursa achiziției(R) 038 Licența/apartenența conținutului notiței NR 040 Sursa catalogării(NR) 041 Codul limbii(R) 042 Codul autenticității(NR) Codul ariei geografice(NR) 044 Codul țării de publicare(NR) 045 Perioda timpului asociat conținutului(NR) 046 Date speciale codării(R) 047 Codul formei muzicale (R) 048 Codul privind instrumente și voce(R) 050 Cota Bibliotecii Congresului (R) 051 Mențiune exemplarului, fasciculei luat din Biblioteca Congresului(R) 052 Codul clasificării geografice(R) 072 Codul categoriei de subiecte (R) 074 Numărul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
3, pp. 59-60) Așadar, comunicarea zilnică privită din punct de vedere rațional (sau nu) include mai mulți factori sugestivi acționând prin următoarele canale inconștiente: a) fundalul emoțional b) percepția periferică c) detaliile, codurile și elementele automate d) asocierea, simbolizarea și codarea pe baza cărora este adesea construită autoritatea e) atitudinile, motivațiile și așteptările anterioare, sugestive. (id. p.60) Sugestibilitatea este un fenomen general uman și fiecare persoană posedă un anumit grad de sugestibilitate. Gheorghi Lozanov consideră că procesul sugestiei nu este
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
în analiza structurii semantice Din analizele prezentate anterior, se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție sunt eterogene atât în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
al PCF din 1964 până în 1972. La șLI, elevii au cursuri teoretice - marxism-leninism*, istorie a Partidului bolșevic etc. - și practice - redactare a unui manifest, organizare a unei greve sau a unei manifestări etc. Unii dintre ei trec prin școala specială - codare de mesaje, manipulare de stații de transmisie-recepție, metode de clandestinitate etc. După 1935, cel puțin în Franța, procesul educativ se desfășoară la școala centrală din Arcueil, sub controlul unui cominternist, Fritz Glaubauf, și a trei profesori legați de aparatul IC
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
include toate sursele de perturbații. Modulare (modulație) se numește transformarea unui mesaj întrun semnal cu scopul principal de a facilita transmisiunea prin mediul dat sau de a realiza transmisiuni multiple prin același mediu. Demodulare (demodulație) se numește transformarea inversă modulării. Codare se numește prelucrarea discretă, efectuată cu scopul principal de a mari eficiența transmisiei. Uneori termenul de codare se utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. în tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de a facilita transmisiunea prin mediul dat sau de a realiza transmisiuni multiple prin același mediu. Demodulare (demodulație) se numește transformarea inversă modulării. Codare se numește prelucrarea discretă, efectuată cu scopul principal de a mari eficiența transmisiei. Uneori termenul de codare se utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. în tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. în sistemele de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mediu. Demodulare (demodulație) se numește transformarea inversă modulării. Codare se numește prelucrarea discretă, efectuată cu scopul principal de a mari eficiența transmisiei. Uneori termenul de codare se utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. în tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. în sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital, ce are aspectul unei distribuții Dirac
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pozitive, sunt cel mai adesea negative și nu sunt niciodată neutre. Stereotipurile tind să reducă diversitatea situațiilor sociale sau culturale la câteva dimensiuni, cele mai importante În ochii celui care le exprimă. Aceste scheme Îi acaparează atenția și modul de codare a realității. Să ne reamintim că schemele sunt programe de activități bazate pe o structură prototip sau stereotip; ele regrupează serii de acțiuni sau de comportamente, de obiecte sau de evenimente care, deși diferite Între ele, sunt reprezentate În același
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
intenționale în măsura în care ele se manifestă la un individ în legătură cu ceea ce acesta își imaginează și se înscriu totodată în problematica reprezentării. Emotivismul lingvistic reprezintă capacitatea de a transmite prin cuvinte elemente de ordin psiho-afectiv, pe lîngă conținuturile conceptuale. Prin procesul de codare, individul transmite emoții în actul de comunicare la nivel suprasegmental (înălțimea tonului, intensitatea vocii, ritmul vorbirii), lexical (cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații etc.), sintactic (bîlbîieli, întreruperi și autoîntreruperi), prin mărci non-verbale, complementare textului (tăcere, poziții corporale, colorarea feței, privire). V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alolexem (variantă). Ceea ce definesc dicționarele explicative ale unei limbi sînt lexemele, titlul unui articol de dicționar avînd rolul de simbol arbitrar al unui lexem. V. cuvînt, morfem, termen. COSERIU 1964; DÖRSCHNER 1996 ; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. VI LEXICALIZARE. Proces lingvistic de codare (codificare) care constă în crearea unei noi unități lexematice (cuvînt sau sintagmă), prin atribuirea de etichete lexicale cu cuvintele unei limbi înțelese ca o intersecție de relații (fonetice, morfologice, sintactice, semantice), în care este antrenat raportul dintre gramatică și lexic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumit număr de maxime sau de reguli specifice, care se pot grupa în patru categorii: 1) reguli de calitate, 2) reguli de cantitate, 3) reguli de relație sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
praxemul este propus ca un mijloc de integrare a realului în procesul semantic și de contestare a semnului din perspectiva lui F. de Saussure, ca ceva produs și tratat ca atare. Adoptînd o perspectivă contrară, praxematica analizează procesul semantic în cadrul codării și decodării și încearcă să explice dinamica lui pe principiile realismului. În această concepție, producerea sensului are loc într-o manieră conflictuală care implică reglarea socială ce presupune o percepere prin consens a realității și ține cont de creativitatea individuală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
act de vorbire, imaginîndu-și reacția posibilă a interlocutorului și rolul celui care primește și trebuie să interpreteze actul respectiv în funcție de ceea ce-și imaginează cel care l-a produs. Fiecare dintre aceste roluri determină subiectul discursiv să execute operații deosebite, codarea pentru primul, decodarea pentru al doilea, acestea producînd inferențe ce nu sînt mereu identice. Pe de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
romanică). Foarte puțini vorbitori sunt monolingvi. Basca se folosește în domeniul tradițional, în variantele sale dialectale, și oficial, în varianta standardizată prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]