KorAP: Find »[drukola/base=codoș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 >

238 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892

și Gheorghe. Degeaba. Bătaia a început îndată. Întâi i-a lovit lunganul. În bojoci, în spate și în cap. Cel tânăr se apleca și ignea fără o vorbă. Treantă începu să urle. Îi astupară gura. Ca o tobă suna spinarea codoșului. - Caii! striga comisarul. - Caii! zicea și sergentul. Pe urmă, șeful lepădă haina. Ucenicul își feri fața. Dacă nu -lar fi apucat ceilalți, s-ar fi repezit la el, ar fi dat unde ar fi nimerit, și pe urmă totuna i-

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
trei. Îl udară din nou cu apă și-i împinseră țurloaiele în ligheanul cu jar. Paraschiv, negru de durere, se scutură ca de un frig mare și căzu peste ei. Au crezut că-l omorâseră. -Lau luat și pe Gheorghe. Codoșul tremura ca varga. -Spune, că pățești la fel! rânji șeful. . Ăl bătrân îi apucă mâna să i-o pupe. - Dom' comisar, gîndește-te la bătrânețele mele! Nu știu nimic! Să-mi moară ce-am mai scump dacă știu ceva! - Caii, unde

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
încet. - Că nu știți nimic de caii furați și că v-am cercetat... omenește. De dovedit, nu v-am dovedit... Le-a pus în față două foi. Treanță se bucura: - Gata, ne dă drumul, scriem... Iscăliră. - Liberi, dom' șef? întrebă codoșul după ce terminară. Comisarul cercetă hârtia și mormăi ceva. - Mai întîi dați o mătură pe-aici, spălați și voi geamurile, drept mulțumire că v-am găzduit... - Să trăiți! ziseră amândoi, și cu sufletul ușurat se apucară de treabă. Cânta ăl bătrân

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
beciului, venea o lumină chioară de la un bec lunguieț. De mulți auzise: Arsene, de-o omorâse pe mă-sa, Mantă, unul de trosnea la Obor, Mula, care umbla cu gura de lup, Gătitu, ginitor în Rahova, Ilă-Plic, Vizante-Garagață și alții. Codoșul vorbea, vorbea: - Bă, voi știți cine o să-l termine pe staroste, cine-o să vă-nvețe pe voi ce-i aia hoție și cîștig? Ăsta mă, ucenicul meu, gioablelor... Și-l arătă cu mândrie pe Paraschiv. Cât au rămas în

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
prevenție, ținuți cu bacșișuri, să le treacă timpul mai ușor. Mașina hurducăia pe drumul prost și-i dureau oasele de atâta bătaie. Șoseaua nepavată a Olteniței urca spre închisoare. Auziră lăutarii din cârciumile mahalalelor. O dată 8 trecură lacrimile pe Paraschiv. Codoșul ședea tăcut într-un colț. I-au dat jos într-o curte mică, cu ziduri înalte și porți de fier, încuiate cu niște driguri de oțel. Un gardian a făcut apelul, că aduseseră mai mulți o dată. Le-a strigat numele

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
și buburoși. - Uite câinii, Paraschive! spuse ăl bătrân. Dulăii urcau în goană poteca. Erau ogărîți și mușcați. Atârnau floacele de pe ei. Trecură. - Și ce soare! zise pungașul. Urât e la pârnaie, Treanță! Ridică un bolovan și-l aruncă după ceată. Codoșul se scarpină după ceafă și începu să fluiere. Îi era cald și bine. Se mișcau alene, slăbiți de nemâncare. - Tare-i dibaci să umbli așa, de capul tău! Priviră pomii prăfuit} și cerul în care zburau păsările. - Acu, că am

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
Piața, plină. Grecii, cu tarabele încărcate. Mirosea de departe a dovleac copt și a sămânță prăjită. Au grăbit pasul. Drept la Iani în prăvălie s-au înființat. - Bună ziua la negustori! a zis cel tânăr. Cațaonul înlemnise. Nici nu mai mișca. Codoșul își freca palmele cu bucurie. - Ce mai faceți, bre? a întrebat negustorul, cu jumătate gură. - Bine, dar matale? Și i-au răsturnat taraba cu plăcinte. Grecul holbase ochii. - Să nu crîcnești! Credeai că ai scăpat de noi? - Bine, mă!... 1

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
Stăpînul? - Cu ce să mă simtă? - Că te-ai dat la Didina... - Nu-ți fie tîrșală... Cel tânăr era bucuros ca un ginere. Nu se mai uita la ceilalți. Număra zilele, și ele parcă nu mai treceau. -La luat pe codoș și-au mers la Tarapana, să facă rost de bani, că avea de gând să meargă cu daruri la Didina. A trebuit să mărturisească ălui bătrân. - Treanță... - Ce e? - Mă, sâmbătă mă duc în nuntă... - Ce nuntă? - Eh... A ghicit

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
dăm o gaură, să facem rost de pitaci... S-a-nvoit Gheorghe. - Haide. S-au vânturat ce s-au vânturat prin fața prăvăliilor și-au ochit un husăn de avea bani grubă pe el. Se vedea că e venit din provincie, după cumpărături. Codoșul a ginit unde ținea tașca și s-au luat după el. Se dichisiseră, că așa trebuia la ocazii d-astea. Paraschiv a pregătit la repezeală alt portofel, -la umplut cu jurnale îndoite și i -la dat lui Gheorghe. Negustorul, ce

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
zăpadă, căutând parcă: - Am pierdut un portofel, și în spate nu venea decât dumnealui. -Lam întrebat dacă nu -la găsit. Provincialul se îngălbenise. Se jura pe copiii lui de-acasă: - Să nu mai văd dacă știu ceva! Sânt om serios. Codoșul îl luă cu binișorul: - Parcă dumnealui zice că -lai luat dumneata? Dar să te caute, sau mai bine să te caut eu, că nu vă cunosc nici pe unul, nici pe altul... Se strânseseră încă vreo doi trecători care nu

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
uită, îl desfăcu, văzu banii, citi actele cu voce tare și puse la loc portofelul lui pregătit, îndopat cu hârtii. -Nu-i! Negustorul râse mulțumit: - Vezi, domnule? Nu simțise. - Iertare, o să-l mai caut, zise Paraschiv. 299 1 Cercul se sparse. Codoșul se prefăcea că râde de el: - N-oi fi avut dumneata portofel! Câți am văzut eu d-ăștia care fac pe nebunii... Trecătorii plecară la treaba lor. Clientul se îndepărtă ușurat și liniștit. În buzunarele ălui bătrân atârnau miile. Au

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
dus. Pe urmă s-au întors în ceată amândoi. Hoții petreceau într-o circiumă din Dorobanți. Bea Bozoncea de joi seara și nu se mai odihnea. Când 1-a văzut pe ucenic, s-a întunecat. -La luat cu frig pe codoș. Cel tânăr ce să înțeleagă în amețeala dragostei? A lui era lumea! Caiafa îi făcea ploile: - Huidumelor, să vă bateți copiii, se-nsoară Paraschiv... - Ce vorbești?! s-a mirat Piele. - Da. Merge la una de-a trăit cu ea, că

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
duceți-vă, neiculiță, și la altul, că m-am săturat, ajunge... - Nu ne supăra! a zis blând Mînă-mică, atunci trezit din somn cu poftă de băutură. - O, că plecăm, a adăugat și Stăpânul. Plecăm, că am treabă în noaptea asta... Codoșul i-a simțit privirea pe el. Îi mirosise starostelui, nu mai era scăpare. Și-a dat groaza-n el. Tremura tot, cu privirile în pământ. Bozoncea îi turna pahar după pahar, să-l îmbete. - Ia, puișorule, ia cu mine... Mitică

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
Îl ținea c-o mână pe Gheorghe, care gâfâia asudat. Încă se auzeau lăutarii și chiotul curvelor venind din urmă. - Aici erai, Paraschive? a întrebat starostele. Didina a căzut pe așternuturi. A înțeles cel tânăr. Stăpânul s-a întors către codoș: - Asta o fi muierea lui, Treanță, că tu mi -lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a apucat lama suriului și-a așteptat. De-abia se dezmeticise

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
cum putu la spate. Îl apucau căldurile și se uita în urmă dacă nu vine cumva Bozoncea după el. Nu știa încotro pornise. La pompă îl aștepta Gheorghe, plin de sânge și el, tremurînd: - Scăpași? - Scăpai, leagă-mă tu bine... Codoșul văzu rana adâncă, pe marginile căreia sângele se închegase. - Aoleu... - Taci, du-mă mai repede undeva la căldură. Ăl bătrân îi apucă umerii zdreliți și-l purtă. Pe drum, Paraschiv leșină. -La dus în Crucea de Piatră la o țiitoare

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
mort aproape. Îl țineau coardele ca pe un frate, că le plăcea tinerețea lui. Gheorghe nu se mișca de lângă pat: - Cum e, mă puișorule? îl întreba când deschidea ochii. 308 Pungașul avea o privire împăienjenită, tulbure. Abia vorbea de durere. Codoșul se ducea după doctor: - Scapă, mînca-ți-aș ochii? - Scapă, n-avea nici o grijă, e sănătos tun. Se mai înveselea ăl bătrân. Îi aducea vin negru, puterea ursului: - Ia, Paraschive, ia, nenică... Șutul se dezmeticise după aia. - Te doare? îl întrebase Gheorghe

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
printre pungași că vreau să fac bandă, să tflhăresc Grivița, să-i învăț 309 eu meserie! Iar la împărțeală, facem totul parte la parte! N-am să opresc un biștar mai mult! Că mie îmi place cu dreptate să fie... Codoșul s-a însuflețit: - Bine, am să dau ecsivă la caramangii că n-ai murit și că-i chemi la prăduială... S-a dus și-a spus printre oamenii lui. A auzit Bozoncea. Fiere era. Îi jură pieirea și ucenicului și

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
omoară Bozoncea. - Gura, gâlmă, că te lovesc! Te faci luntre și punte să-i vezi ochii. Spune-i că dacă ține nuntă cu Bozoncea, vin de-o fur! Altfel, să te urmeze la mine, să-l lase... S-a dus codoșul. A pândit vreo două zile, până a plecat starostele de acasă. Șezuse tot cu frica-n sân, că, dacă -lar fi simțit Stăpânul, cruce-și punea la cap. A dat buzna peste ibovnică: - Didino! Țiganca a deschis ușa. -Cine-i? - Eu

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
și nu putea să scape o fericire ca asta. Și parcă de când o prinsese la așternut cu ucenicul, Stăpânul era mai drăgăstos. Nu știa ce să-i mai facă s-o țină în voie. A dat din umeri, uitîndu-se afară. Codoșul se grăbea: - Ce să-i spun? - Eu știu? Sânt în puterea lui Bozoncea, n-am ce face, să mă fure dacă poate... Gheorghe s-a încruntat. Cădea și el la bănuială: - Didino, tu -lai vândut atuncea, noaptea, pe Paraschiv... Ibovnica

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
prăbușit pe pernele trăsurii, horcăind. În timpul ăsta, Gheorghe aruncase pe birjar jos de pe capră, dăduse-n Praporgicu și-o luase pe Didina în brațe, purtînd-o peste noroi, la trăsura în care ședea Mînă-mică. - Mergi, mă, cu noi? 1-a întrebat codoșul. 313 - Merg, c-avem acum alt stăpân.... - Atunci ajută s-o ducem pe Didina la mașină, c-am venit cu taxiuri, haide, mai repede... Se adunase lume împrejur si abia au mai avut timp să se strângă. S-au suit

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
s-a ridicat în picioare. A dat să facă ceva, dar nu aveau pe unde să iasă. S-a uitat afară, numai cizme de gabori. Așa i-au luat, pe nemâncate, cu gazdă cu tot. - Ocna ne-a halit! zise codoșul. . " Cel tânăr se gândea. - Cine ne-o fi turnat? Gheorghe a înțeles numaidecît: - Asta numai de la Sandu ni se trage. Nu vezi c-a plecat de dimineață și-a luat-o și pe Didina cu el?... A zis că se

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
dușmănie. - Ce-i, gîlmă? îl înghiontea cel tânăr. Ce-ai pus capul în noroi? Scăparăm, scăparăm! Noi să fim sănătoși și să-l găsim pe cumnatul nostru, mînca-i-aș zilișoarele... Și, fericit că mai vedea soarele, se rigli la cerul albastru. Codoșul, cu mâinile în buzunare, privea rampa și malurile înverzite. Aici se simțea el bine totdeauna. Îi pierea frica Ungă locul sălbatic și larg, unde nu te putea nimeni tine în gheara lui. Culese un fir de măselariță și-l fărîmită

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
pe el. Era ușor și în coșciug. Îl ducea Paraschiv ca pe un fulg. Ăl bătrân plângea la capul lui: - Nu mai ești nici tu, Ciupitule, te-ai dus după Stăpînu, unde-o fi... 356 Iar s-au îmbătat, și codoșul și-a spus în gînd: Acum nu mai e de mine. Trebuie să plec. Să mă las de meserie. S-a spart gașca... Și 1-a luat pe Paraschiv după el, să mai vadă o dată locurile pe unde furase la

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
făcut negustori de fitile de candelă... - Nu mai spune dumneata! Grecul fi privea speriat. Nu uitase cuțitul lui Paraschiv și banii furați. Tremura și acum. Dar hoții nu aveau chef de treabă. Au plecat, iaba, că-l țineau pandaliile pe codoș, să umble. - Îmi pare rău că vă las sănătoși! le-a mai strigat ăl bătrân, și s-au dus. În urmă, grecii vorbeau între ei: - Iote, bre, s-au liniștit... - Le-o fi ajuns câtă bătaie le-a dat... - Țe

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
că vreau să pic și eu o dată la zar, să dau de pileală! - Da ce-ti veni? - Uite-așa m-a apucat pe mine, că cine știe... Pungașul s-a uitat bănuitor la el: - Treantă... - Ce-i? - Mă, nu cumva... Codoșul fluiera de unul singur, cu munile în buzunare. Privea cerul noros, căzut peste casele Cuțaridei. S-au înfundat în cârciuma lui Stere și-au cerut de mâncare și de băutură. Au chemat și un armonist să le cânte și Gheorghe

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]