7,028 matches
-
Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Monitor_george_nicolae_podisor_1329894714.html [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
materne rătăcite. Iar soarele se-ascunde după nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul drum ce e spre mormânt. Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412060089.html [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
mai bun, cu cea mai bună perspectivă. Mediul cel mai propice. Pradă puțină, ușor de prins, de cea mai bună calitate. Înghiți mult, dar, ce nu poți digera vomiți. Mi-am petrecut mare parte din copilărie în solitudinea zăvoaielor, a codrilor, a munților. La un moment dat, asta nu mi-a mai fost de ajuns. În schimb, în lume, eram, mă simțeam, un intrus. Totul mi-era ostil. Tot ce vedeam că merge rău, prost, aiurea, chiar dacă nu avea nicio tangență
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
neamului meu cel viteaz Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito, pune-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare Și în ierburi, ca o coasă, Să mă-ntunec la chemare. Tihna asfințind aproape La crepuscul de lumină, Să mă plângă-n râuri ape Și pădurea din colină. Când o lacrimă fierbinte O să-ți cadă pe
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_intoarcerea_acasa_llelu_nicolae_valareanu_1335765923.html [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
POEMUL LUI NICHITA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului au înflorit zarzării e alb peste tot până când și cerul a albit pe fondul lui e un verde- praz unde râde codrul și unde se joacă ciocârlia urcând și coborând înaltul cerului ca un luping de avion soarele zburdă nebun ca un copil scăpat într-o recreație cântă gâzele în nuntirea lor celestă printre florile albe ale văzduhului deschis vederii până peste
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
un poet de seamă. Pe plaiuri mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când ne veghează din univers ceresc. Vibrează pădurea-n valuri de ape, când vântul prin codru îi doinește lin. Un bucium răsună singur în noapte, când Luceafăr coboară din cer senin. De dor pământean, raza lui tresare în cercuri de ape să-și stingă amor. Când iubirea lui se pierde-n visare, cu raze pe lac
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434661732.html [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
prin tainică noapte, metamorfozat în altă iubire. Din vol.,, Ecouri străbune" Ploaie de stele Plouă-n iunie cu stele ce se sparg în val de ape. Iar Luceafărul, cu ele, scutură nori de sub pleoape. Lumina razelor sale se prelinge-n codrul verde și tremură în izvoare, când pe apa lor se vede. Magii nopților de vară împletesc vis de iubire, când Luceafărul coboară să se scalde-n amintire. De iubre pământeană, privirea lui se aprinde. Și coboară de sub geană, sărutările timide
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434661732.html [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
Stoica Publicat în: Ediția nr. 2103 din 03 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Coboară umbrele-nserării Peste dealuri aurii, Vântul piaptăna copacii De frunzele ruginii. Luna-și trece chipul blând Prin copacii dezveliți, Bolta cu lacrimi de-argint Plânge-n codrii pustiiți. Umbre lungi se-ntind în noapte Parfumate cu must dulce Și-un miros de piersici coapte Din livezi noaptea aduce. Pădurea încet amorțește Bruma își țese năframe, Toamna rochia-și împletește Din crizanteme și poame. Referință Bibliografică: NOAPTE DE
NOAPTE DE TOAMNĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1475517592.html [Corola-blog/BlogPost/364040_a_365369]
-
pod, pe care-i ascultam „...cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de albine” alergam în „câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, smnalul la
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
dulce Și-l face înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430978148.html [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
făcut cunoștință cu imaginarul colectiv, cu resursele sale și cu moștenirea sa, adânc impregnată în ființa noastră, imaginile din basme devin simboluri, devin reprezentări a altceva, în funcție de basm, relația dintre feți frumoși și Ilene Cosânzene își pierde din inocență, întunericul codrilor relevă secrete întunecate ale imaginarului propriu și colectiv, lupta dintre bine și rău capătă cu totul alte dimensiuni și alte înțelesuri, totul se întâmplă acum într-un plan superior, metafizic, în care putem să descoperim secrete ale propriei existențe, codificate
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Autorului Beție de-albastru Îmi cuprinde simțirea, Un dulce fior De visare și cânt. Aripa de înger Să-mi mângâie ochii, Iar vântul hoinar Să îmi fie alint. Beție de-albastru, De vârfuri de munte, Un zbor de condor, Pestre codri cei suri. O clipă ce ține Cât viață întreagă, Un zâmbet senin Ce răsare din nori. Beție de-albastru, Uitare de sine, Un zbor nesfârșit Peste val înspumat. O aripă albă, Un dor de iubire, O stea luminoasă În noapte
BETIE DE-ALBASTRU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1479133096.html [Corola-blog/BlogPost/367574_a_368903]
-
STAMATE. Prin valoarea celor 124 de poeți antologați, MERIDIANE LIRICE este o pagină dintr-o istorie a literaturii române contemporane. Alături de cei 122 de poeți antologați, sunt prezentate în lucrare și două medalioane lirice IN MEMORIAM, dedicate academicianului moldovean ANATOLIE CODRU și poetei gălățene ANGELA CIOLTAN ZAINEA. Cele 20 de ilustrații ale lucrării, precum și coperta cărții poartă distinsa semnătură a lui MIHAI CĂTRUNĂ. Momentele solemne ale întâlnirii au fost acordarea DIPLOMELOR DE EXCELENȚĂ ale revistei și editurii ARMONII CULTURALE: domnului CATANĂ
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
își zornăie darul. 3. Strugurii trași pe roată Varsă-n ciubere lacrimi rubinii - Buze dulci, în răsfăț. 4. Cer zugrăvit în pepit Spre orizonturi văratice - Neobositele călătoare. 5.Chipuri de oameni În tărtăcuțe de dovleci - Copiii le dau viață. 6. Codrul îmbracă Straie de carnaval - E Duminica lui. Referință Bibliografică: BLITZ-URI DE TOAMNĂ (HAIKU) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 638, Anul II, 29 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BLITZ-URI DE TOAMNĂ (HAIKU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Blitz_uri_de_toamna_haiku_gheorghe_parlea_1348946495.html [Corola-blog/BlogPost/343863_a_345192]
-
această menire când scria în 1900 în extraordinară carte România Pitoreasca:” ... .pământul Olteniei, în acea grădină frumoasă, plină de podoabe, de cântece și de legende, pe acel pământ binecuvântat în care râurile curg pe nisip de aur, munții, învăluiți de codri nemăsurați, ascund în sânul lor comori necunoscute, dealurile sunt acoperite cu vii și livezi, câmpiile - de holde îmbelșugate. În Oltenia și-au înfipt românii cele dintâi steaguri cuceritoare, și tot în Oltenia am avut cel dintâi voivodat;iar în zilele
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > RAM Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1021 din 17 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului ram În inimă de codru și de cântec stă blând izvorul fermecat de soare și aripile lui zvâcnesc ca-ntr-un descântec și se ascund timid în călătoare. Acolo codrul, peste care timpul și-a pus pecetea cu sărut de clipă, așteaptă tot doinindu-și
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ram_leonid_iacob_1382033592.html [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
în: Ediția nr. 1021 din 17 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului ram În inimă de codru și de cântec stă blând izvorul fermecat de soare și aripile lui zvâcnesc ca-ntr-un descântec și se ascund timid în călătoare. Acolo codrul, peste care timpul și-a pus pecetea cu sărut de clipă, așteaptă tot doinindu-și anotimpul să-ți ia cuvântul cald ca o aripă. Și să-l presare-n florile albastre ce-au răsărit sub adieri de lună și-apoi
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ram_leonid_iacob_1382033592.html [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
-l presare-n florile albastre ce-au răsărit sub adieri de lună și-apoi cu palma de-nălțimi sihastre să-i spună tandru dor de noapte bună. Tu, care împletești cununa verii din flori-cuvinte care sorb izvoare, adună-mă în codru în clipa înserării și lasă-mi taina ta mustind de soare. Și-atunci voi ști sub zbaterea nebună că ram din codru sunt printre cărări iar glasul tău cu unduiri de strună mă va chema din aspre depărtări Leonid IACOB
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ram_leonid_iacob_1382033592.html [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
tandru dor de noapte bună. Tu, care împletești cununa verii din flori-cuvinte care sorb izvoare, adună-mă în codru în clipa înserării și lasă-mi taina ta mustind de soare. Și-atunci voi ști sub zbaterea nebună că ram din codru sunt printre cărări iar glasul tău cu unduiri de strună mă va chema din aspre depărtări Leonid IACOB Referință Bibliografică: ram / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1021, Anul III, 17 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ram_leonid_iacob_1382033592.html [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
un soț, un tată și un bunic ca nimeni altul. Îl vor plânge sanctuarul cultural de la Podul Dâmboviței, „Nunta Zamfirei”, „trei pași la stânga linișor/și alți trei la dreapta lor”, Manole Meșterul, „Mistrețul cu colți de argint”, „Căprioara” lui Labiș, codrii lui Sadoveanu, Călinescu, Coșbuc, Goga dezrădăcinatul, Iorga savantul, dar și Caragiale cu care se asemăna pe alocuri în ale condeiului. Iată, în continuare câteva date despre Maestru: „Paul Everac (23 august 1924, București -18 octombrie 2011, București), a fost un
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Pe cei dragi și i-a ucis. I-a jelit cum se jelește Lacrima șuroi curgea, De huiau de jale munți De durerea ce-o avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars c-am obosit Și o țâr’ de-mbucătură Foamea să mi-o ostoiesc Ca povestea, mai departe, Vouă să vi-o
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
în Casa de Cultură, și că vom avea o sărbătoare mai frumoasă și mai bogată în spectator, manifestarea s-a încheiat cu note optimiste și cu multe jocuri distractive atât pentru copii cât și pentru maturi. În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca apoi să fremete codrul... Modulațiile aduc ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului, Maria rămâne o încântătoare primăvară îndrăgostită de Neam și de cântec. Întrupată în cântec
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]