1,222 matches
-
la coruperea cetății, pentru că numai atâta vreme cât principiul armonizator conform căreia fiecare parte își îndeplinește justa menire este respectat, stabilitatea cetății este sigură. Având în vedere că orice dereglare se resimte la toate nivelurile comunității, controlul strict, nu neapărat de natură coercitivă fizică, cât autocontrol individual dictat de o educație corectă, este unul obligatoriu pentru bunăstarea tuturor. Prima formă degenerată, timocrația, este constituția cretană și spartană „lăudată de mulți”, a doua e oligarhia, „lăudată mai puțin”. A treia, diferită de aceasta, e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la rigorile vieții de elev, la exigențele de tip normativ, pe care le presupune funcționarea corespunzătoare a oricărei școli sau a oricărei colectivități școlare. Elevul dezadaptat recurge la abandonul școlar, la părăsirea precoce a școlii, în favoarea unui mediu mai puțin coercitiv, de regulă cel al străzii sau al grupurilor de tineri necontrolați. Cauzele acestei dezadaptări școlare constau fie în probleme individuale de natură afectivă (de exemplu, teamă sau repulsie față de școală, apărute în urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asupra căreia se exercită puterea) dă curs la nivel manifest cererilor celui care deține puterea, dar în plan privat nu acceptă ordinul. Ca atare, pentru menținerea influenței este necesară o supraveghere permanentă. Există numeroase cercetări care demonstrează că exercitarea puterii coercitive de către profesor, oferind un model de agresivitate, conduce numai la corectarea temporară a conduitei elevului pedepsit și la deteriorarea atmosferei din clasă. Comportamentul profesorului punitiv se constituie într-un blocaj extern foarte serios al învățării. Neajunsul principal nu este numai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
său și care deține cunoștințe psiho-pedagogice poate deveni protagonistul acestei reforme. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt funcțiile profesorului în școală? 2. Argumentați în favoarea stilului democratic al profesorului. Un profesor democratic poate să-și întemeieze autoritatea pe puterea coercitivă? 3. Credeți că reprezentarea inteligenței ca înnăscută influențează comportamentul profesorului? Explicați. 4. De ce au profesorii tendința de a pune eșecul școlar al elevilor pe seama lipsei de efort? 5. Descrieți mecanismul auto-îndeplinirii profețiilor în mediul școlar și arătați cum poate fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a rămas Împăcat cu faptul că susținuse ideile eugeniste până la sfârșitul vieții sale49. Iordache Făcăoarutc "Iordache Făcăoaru" Iordache Făcăoaru era un alt colaborator apropiat al lui Moldovan. Pe tot parcursul vieții, Făcăoaru a fost un susținător neclintit al măsurilor eugenice coercitive, fiind interesat mai mult de găsirea soluțiilor celor mai eficiente de menținere a sănătății viitoare a națiunii (În sensul În care el definea această sănătate) decât de adaptarea acestor soluții la tradițiile locale și la mentalitatea populației românești. Este posibil
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o greșeală să presupun că Făcăoaru cunoștea soarta evreilor din Transnistria. Este, de asemenea, probabil că el a reușit să influențeze indirect părerile oficialilor despre „problema evreilor” În acord cu propriile opinii antisemite, care fuseseră des publicate și susțineau măsuri coercitive negative Împotriva acestei populații, printre care sterilizarea. Având În vedere relația sa bine cunoscută cu extrema dreaptă din România și cu ocuparea Transnistriei, este greu de imaginat cum a reușit Făcăoaru să supraviețuiască tranziției către regimul comunist și primilor ani
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rasei, susținută de naziști. Cele mai importante două aspecte ale divergenței se refereau la importanța diminuată pe care eugeniștii români o acordau purității rasiale și la evidențierea mult mai accentuată a educației și a folosirii măsurilor voluntare, mai degrabă decât coercitive, ca instrumente de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. Ideologia eugenistă a noului stat se disocia de alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă asupra modernizării României prin faptul că susținea raționalitatea și științificitatea argumentelor formulate, În sprijinul cărora se pretindeau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
include și populația de altă etnie decât românii. Moldovan nu a participat la elaborarea acestor politici antisemite. Totuși, Într-o manieră indirectă, viziunea sa despre felul În care trebuia regândită finanțarea statului, dar În special susținerea unui rol mai puternic, coercitiv al statului În raport cu cetățenii săi, a creat, Într-un fel, calea către interpretări mai exclusiviste, chiar rasiste ale ideilor sale. În cadrul aceleiași tematici a finanțării statului, Moldovan și-a Îndreptat atenția și asupra problemei salariilor angajaților din aparatul de stat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca un set de principii obiective, cu un fundament științific, ar fi transformat astfel de dezbateri În eforturi inutile sau chiar imposibile. Progresul urma să rezulte din discuțiile Între specialiști despre semnificația diferențelor În ereditate și a meritelor unor măsuri coercitive specifice, aplicate după criterii eugenice. Nici chiar În aceste condiții competiția nu urma să dispară total din societate, dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români și ceilalți locuitori ai României. Temerile sale legate de criza eugenică și convingerea că era nevoie de o acțiune drastică și imediată s-au tradus Într-un Îndemn susținut și detaliat pas cu pas de implementare a măsurilor eugenice coercitive. Făcăoaru a dezvoltat un sistem de control și pedeapsă sumar, Însă foarte cuprinzător, a cărui aplicare ar fi apropiat mult statul eugenic de un stat polițienesc de tip totalitar, mult mai mult decât o sugerează scrierile lui Moldovan. Făcăoaru era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel de-al Treilea Reich reprezenta cel mai de succes model pentru implementarea a ceea ce el susținea că sunt programe eugenice normative. Făcăoaru a mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului eugenic. În același timp, el nu Încerca să adapteze astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a fost respinsă prin vot de majoritatea participanților 85. Cei mai mulți dintre colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei aplicări pe baze voluntare a acestei măsuri 86. Deși aflat În minoritate, Făcăoaru rămânea neclintit În convingerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales, față de comunitatea organică a națiunii. Viziunea utopică de tip totalist pe care o propuneau eugeniștii conținea unele inconsistențe cu privire la linia de demarcație Între responsabilități și puteri coercitive, așa cum urmau să fie distribuite În relația dintre stat și cetățeni. Perspectiva eugenistă avea similitudini și cu principiile și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politice ale acestui aspect al mișcării eugeniste din România. Așa cum voi arăta, faptul că eugeniștii și-au concentrat argumentele și eforturile În direcția reformei educației și a capacității de a convinge indivizii să Își schimbe comportamentul, și nu către măsuri coercitive, precum sterilizarea forțată, reprezintă o interpretare unică a teoriilor eugeniste, specifică mișcării românești și diferită de cele susținute de mișcările din Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Până nu demult, cei mai mulți istorici ai României au interpretat dezbaterile despre forma educației În România
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
este fatală ș...ț. se poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări, abstinență”8. Preda nu include sterilizarea printre posibilele soluții pentru problema degenerării - o omisiune importantă, care ilustrează reticența multor eugeniști români de a propune măsuri coercitive de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. În locul unor astfel de măsuri, el vorbește despre Împerechere mixtă sau abstinență, ambele metode sugerând Încrederea autorului că indivizii vor decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele eugenice mai largi, ale comunității. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
studii de caz extrem de detaliate, În care argumenta existența unei legături Între anumite tipare comportamentale precum instabilitatea emoțională și fenomenul de degenerare intelectuală de-a lungul generațiilor. Prin astfel de exemple, autorul milita pentru creșterea puterii statului de a controla coercitiv reproducerea indivizilor, ca modalitate de a „preselecta” generațiile viitoare 38. Metode de selecțietc "Metode de selecție" Dezbaterile prezentate În rândurile anterioare În legătură cu criteriile de selecție a studenților și elevilor pe baza presupuselor capacități intelectuale și talente Înnăscute erau strâns legate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
este faptul că ideile eugeniste despre ereditatea biologică câștigaseră o susținere semnificativă către sfârșitul anilor ’30, dar, În același timp, erau din ce În ce mai mult reformulate de o retorică negativă și exclusivistă ce afirma explicit necesitatea ca statul să exercite un control coercitiv asupra educației cetățenilor săi, Într-o manieră pe care eugeniștii Înșiși este posibil să nu o fi intenționat. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Pentru sănătatea națiuniitc "Pentru sănătatea națiunii" Reglementarea sănătății publice și controlul reproduceriitc "Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri corective precum avortul (nu forțat, ci doar ca opțiune legală) pentru a asigura calitatea progeniturilor. Majoritatea membrilor mișcării eugeniste din România erau Însă sensibili la implicațiile intrusive
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor În alte țări. Făcăoaru, de exemplu, a avut Întotdeauna ca model realizările celui de-al Treilea Reich, pe care le considera exemple de urmat pentru statul român. Făcăoaru nu avea decât elogii pentru programele naziste care aplicau măsuri negative, coercitive, a căror superioritate era demonstrată prin contrastul cu ineficiența măsurilor voluntare aplicate În alte țări, printre care Norvegia. De fapt, Făcăoaru critica până și primele inițiative legislative ale Reich-ului, pentru că nu reglementau anumite grupuri, precum „degenerații moral, seducătorii, perverșii, prizonierii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a controla toate aspectele vieții publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și se Îndreptau mai degrabă către alte țări. Banu recunoștea eficiența politicilor din Germania, dar sublinia faptul că succesul guvernului nazist În implementarea măsurilor coercitive se datora tocmai naturii totalitare a regimului 66. Observația sa implica o anumită evaluare normativă. Totalitarismul era un preț mult prea mare, având În vedere că România nici măcar nu se apropia de o astfel de structură și, de fapt, atmosfera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Patronaj, ca fiind atât eficiente, cât și strategice 102. Cu toate acestea, Consiliul de Patronaj era În mare parte finanțat cu fonduri care proveneau de la evreii din România și care erau obținute În mod legal sau ilegal, dar cu siguranță coercitiv, prin intermediul Centralei Evreilor Români 103. În același timp, Consiliul de Patronaj Își limita activitățile la etnicii români, chiar În condițiile În care, În timpul febrei tifoide din Transnistria, membrii Crucii Roșii au făcut apeluri disperate la fonduri din rezervele substanțiale ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organizațiile caută să fie izomorfe în structura și domeniile lor de activitate, ținând cont de anumite dimensiuni existente în mediul lor (Scott, 1995, p 44). Tipuri de izomorfism instituțional În literatură au fost identificate trei tipuri diferite de i.i.: coercitiv, mimetic și normativ. Izomorfismul coercitiv rezultă din „presiunile formale și informale exercitate asupra organizațiilor de către alte organizații de care depind” (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Coerciția este rezultatul unor presiuni precum cele ale unui mandat guvernamental sau ale dependenței
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în structura și domeniile lor de activitate, ținând cont de anumite dimensiuni existente în mediul lor (Scott, 1995, p 44). Tipuri de izomorfism instituțional În literatură au fost identificate trei tipuri diferite de i.i.: coercitiv, mimetic și normativ. Izomorfismul coercitiv rezultă din „presiunile formale și informale exercitate asupra organizațiilor de către alte organizații de care depind” (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Coerciția este rezultatul unor presiuni precum cele ale unui mandat guvernamental sau ale dependenței de organizații-cheie. O organizație tinde
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor presiuni precum cele ale unui mandat guvernamental sau ale dependenței de organizații-cheie. O organizație tinde să copieze modelul celor de care depinde. Însă imitarea este încurajată și prin alte mijloace decât puterea și dependența, o altă sursă a izomorfismului coercitiv fiind reprezentată de așteptările culturale în care instituțiile se dezvoltă și funcționează (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Instituții similare create în România și SUA, care, în plan teoretic, au același scop, vor utiliza mijloace diferite și își vor atinge
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]