296 matches
-
în teorie, de multe ori cu scopul de a explica tocmai posibilitatea și capacitatea miraculoase ale individului de a se comporta legic, de a încarna fără abatere preceptul general și viziunea pe care acesta o conține. Grupuri de unități semantice coezive rezumă viața și îi conferă în același timp valoare, interpretându-i traiectoria încifrată pornind chiar de la determinațiile ei (într-un teritoriu "fragil" al cărui principal dușman este tocmai proiectivitatea de tip negativ, neriguros -, cea mai nocivă formă a unei artificiale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
2 Personalitate, reflexivitate, educație "Omul nu este nimic mai mult decât ceea ce el se face"17. Jean-Paul Sartre Întâlnirea modelatoare dintre valoric și substratul evenimențial al evoluției individuale dă naștere, în decurgerea progresivă a unui lung proces de sedimentare, corpului coeziv de trăsături caracteristice care alcătuiesc personalitatea, comprimând pe portretul fiecărui om o diversitate cuprinzătoare de principii și concepte ale descripției și forțând realitatea liberă și debordantă a datului său natural să se ordoneze conform acestora (să se adune în jurul unor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Există, deci, o conștiință a valorii mutual-împărtășite întemeiată pe conștiința de sine devenită reper axiologic absolut, în condițiile în care numai pe experiența proprie deschizătoare de perspective comprehensive se poate construi o concepție despre lume și o autentică doctrină socială coezivă. Celula corpului social devine, astfel, interioritatea monadologică și de la ea pornind se poate evalua starea generală a grupului. Interiorizarea înseamnă valorizare prealabilă, iar valorizarea este un fenomen relațional al unei interiorități care își alipește conținuturile de o realitate exterioară modelabilă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în contextul unei presupuse asistări a "autorității" generale destinale. Cunoașterea de sine înseamnă stăpânirea propriilor aptitudini în funcție de un principiu de integrare sistemică ce leagă acest control de universul vast de cunoștințe pe care l-a acumulat conștiința, adică înseamnă strângerea coezivă laolaltă a elementelor de istorie individuală care se concentrează în jurul preambulului practic. Acest preambul de factură personală devine prin excelență, apoi, domeniul de exercitare al experienței, locul în care fiecare probă de înțelepciune își găsește expresia unei împliniri susceptibile de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe filonul reflexiv individual se fundamentează permanenta regenerare a disponibilității actante care face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu presupune o "aspirare" integrativă a schemei generale și o replicare fenomenologică a ei în pluralitatea coezivă a elementelor unei activități, adică preluarea sâmburelui de semnificație universală în angrenajul inedit menit să confirme și să dovedească această universalitate. De aceea conștiința de sine trebuie să identifice această manieră de coborâre în concretul personal, trebuie să găsească puntea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine corespondentă modelului social la care aderi, a funda o identitate care trece prin filtrul validării comune. Realitatea dublului sens de constituire care unește cele două laturi ale persoanei capătă în reprezentarea pluralității sociale un rol de factor întemeietor și coeziv, astfel încât conștiința de sine devine motor cognitiv principal al întregii comunități. De la acest motor pornesc toate punțile de inter-legare și pe el se bazează orice oglindire reciprocă în mediul de apropiere comunitară. O sumă întreagă de trăsături de personalitate conțin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
induce descinderea cognitivă. Elaborarea de structuri cade, deci, în sarcina conștiinței de sine și ceea ce la început a fost, în ordine convențional-pedagogică, separație strictă ajunge progresiv la "complicități" funcționale care amendează orice tentativă tranșant discriminatorie. Imperativul armoniei și al apropierii coezive mântuie disparitatea inconfortabilă a "brațelor" răzvrătite ale subiectivității prin intermediul aplecării reflexive. Stăpânirea de sine ca ideal etic și educațional trece în chip esențial prin mijlocirea raționalității, subordonând orice demers cu tentă "ascetică" unei vizări inteligente suplinitoare și acoperitoare în același
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
autentic și își deschide singur calea către propria esență, către transparență de sine, către identitate cu un model supraordonat și atestator. Configurația spirituală interioară este unul dintre rezultatele acestui drum, iar printre efectele psihologice ale stabilității ei regăsim și unicitatea coezivă a personalității (echivalent al "puterii Eului"). Scopul configurațional ghidează apoi preocuparea obligatorie a conștiinței cu un efort auto-rezumativ (fără nici un implicat de limitare sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o modalitate de combinare a fragmentelor destinale, omul reflexiv își apropie vocația psihologică organică prin provocare asumată și sfârșește astfel în cea mai nobilă identitate cu sine (cea a confirmării propriei esențe). Ceea ce nu înseamnă însă că personalitatea nu este coezivă și fără intervenția conștiinței de sine. Tot ce reiese din teza îmbinării lor este că, participând la formarea personalității și apoi construind pe "marginea" încă relativă a acesteia, conștiința aduce cu sine, prin sinteză, un implicat al totalității unificatoare care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fundamentale. Studierea personalității are limitele ei, iar îndemnul universal "cunoaște-te pe tine însuți" își vădește necesitatea tocmai în urma reconsiderării statutului imperfect al investigării în comuniune. Esența trebuie atinsă și prin interpretare și prin construcție. Dacă a fi sistemic și coeziv rezumă natura auto- constituită a condiției umane, atunci se poate spune că individul singular se menține în afara jocului existențialelor păstrând totuși caracterul fundamental al firii sale. Cu alte cuvinte, substructurile condiționale participă la o esență împărtășită, pe care nu o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
statornic în peisajul lăuntric individual). Subtilitatea analizei psihologului are nevoie de un sistem noțional bine pus la punct al interiorității, cel care printre altele oferă o perspectivă garantată asupra unei posibile unificări descriptive a ceea ce în fapt funcționează în manieră coezivă. Acest sistem noțional poate veni din partea filosofiei, o filosofie a conectărilor suprastructurale care păstrează strâns contactul cu obiectul și nu își poate pierde terenul ferm al posibilelor aplicări concrete. Precipitatul atitudinal și de act poate fi influențat "de sus" sau
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Psihologia, sociologia, filosofia personalistă precum și consistente orientări ale eticii contemporane au readus în lumina demnității valorice specificul conștiinței de sine, tematica punctelor sale de vedere. În fond aceste distincții își pot pierde virtutea reciproc limitativă în câmpul experiențelor unitare și coezive ale individului cunoscător. Ceea ce o ramură a filosofiei poate privilegia în anumite perspective epistemologice nu este, în universul vital, decât o latură dinamică și integrată, un fragment al unei complicate organizări. De aceea, o dată cu progresul mijloacelor de surprindere a obiectului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din statele comuniste au oferit noi direcții de cercetare. Integrarea țărilor est-europene în UE și creșterea influenței lor politice și economice au asigurat relevanța studiului regiunii. Aria mea principală de cercetare rămâne cvartetul Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria. Această regiune coezivă a Europei, pe care prefer s-o numesc Europa Centrală de Est, continuă să-mi stârnească curiozitatea și imaginația. Monica Ciobanu Profesor de sociologie la State University of New York (SUNY), Plattsburgh. Doctorat obținut la New School of Social Research, New York
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Schengen, care acum include marea partea a Europei de Est, a dus la o mai mare libertate de mișcare pentru cetățenii noilor state membre. Dacă Tratatul de la Lisabona va fi adoptat, guvernanța europeană va fi ancorată în instituții transparente și coezive. Respectarea drepturilor fundamentale în întreaga Europă va fi și ea sistematică. UE continuă să fie privită cu suspiciune în unele colțuri ale Europei de Est. Unii o văd drept un proiect neoimperialist vest european. O diviziune a muncii rămâne, Vestul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de comunicare; * este "cosmopolit"; * are capacitatea de a influența opinia publică. În ceea ce privește organizația școlară, o mare capacitate de schimbare au școlile care: * acceptă obiective clare privind schimbarea; * au un sistem satisfăcător de comunicare; * utilizează la maxim resursele; * egalizează puterea; * sunt coezive; * au capacitate de inovare; * sunt autonome și adaptabile; * au aptitudini în rezolvarea problemelor etc. (Miles, 1964, p. 11). Se consideră că școlile care întrunesc aceste caracteristici întreprind mai frecvent schimbări și le promovează în mod mai eficient. De asemenea, numărul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de bază care guvernează această strategie este următoarea: cu cât individul își dezvoltă sentimentul apartenenței la colectiv, cu atât va fi mai motivat pentru obținerea unor performanțe superioare, riscul de a părăsi organizația fiind minim. De asemenea, o echipă înalt coezivă va obține performanțe net superioare unei echipe cu un grad scăzut de coeziune. Nu există organizație, susține Forsyth, D. R. (1983, p. 450) în care să nu funcționeze o echipă. Fie că e vorba de echipe de producție, decizionale, echipe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
universități), echipe de profesori etc., "la fel ca toate celelalte grupuri, echipele sunt influențate de caracteristici (norme, roluri, structură, mărime, obiective) și procese (presiunea spre conformare, putere, conducere, dezindividualizare)". Deși procesul de constituire a echipei, cu deosebire a unei echipe coezive, este unul laborios și de lungă durată, rezultatul final ar trebui să se înscrie în modelul echipei descris de L. Mullins (1993, p. 180) care caracterizează echipa prin opt indicatori de bază: * Credința în împărtășirea obiectivelor; * Simțul angajamentului față de grup
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrajele neutre. Dat fiind că oferă imaginea unor organisme disfuncționale, este oarecum previzibil faptul că informația conflictuală are consecințe negative. Mai exact, din moment ce o focalizare pe conflictele prezente pe scena politică nu are cum să ofere imaginea unor instituții politice coezive și eficiente, ne așteptăm ca încadrările conflictuale din știri să aibă un efect negativ asupra a) încrederii politice, b) cinismului și c) activismului politic. Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
consecutive: "Icoane vechi și icoane nouă", "Anexarea Dobrogei", "Contestarea alegerii d-lui Maiorescu", "Basarabia", "Concesiuni economice", "Cestiunea izraelită" ș.a. Indiferent de dimensiunile pe care le înregistrează, fiecare articol se caracterizează prin autonomie sintactică și poate fi segmentat în secvențe discursive coezive. Articularea paragrafelor se face potrivit logicii argumentative și unității conceptuale care guvernează articolele în ansamblul lor. 5.2. Semantica Abordarea semantică vizează aspecte precum: stabilirea sensurilor, evidențierea elementelor calitative - denotative și conotative, analize de tip cantitativ (frecvența termenilor, topoi tematici
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spre centrul de reacție cel mai rapid) în cazul materialelor autopolimerizabile. Viteza procesului va influența formarea tensiunilor în cadrul restaurării. Flow-ul care survine în timpul prizei chimice relativ lente, se pare că reduce efectul contracției de polimerizare și formarea hiatusului marginal. Forță coezivă mare a materialului precum și adeziunea relativ redusă la dentina induc de obicei eșecul adeziv și respectiv percolarea marginala a obturației Materialele duale cu priză auto-fotoindusă prezenta adaptare mai bună dacă priză chimică are loc inițial. Reacția chimică va permite materialului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nivel de organizație 19, compozitia și caracterul (omogen sau eterogen 20) al coaliției care susține guvernul sunt principalele caracteristici ale unui sistem de partide într-o democrație. Pornind de la aceste elemente, sugerăm aici o clasificare simplificată: b.1. Partid dominant "coeziv" cu un lider puternic și guverne monopartinice; b.2. Sisteme bipartide și guverne monopartide; b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție; b.4. Multipartidism eterogen și guverne de coaliție 21. Ar trebui să fie evident că, în fiecare caz
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
majoritar a.2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar a.3. Semi-prezidențialism și sistem electoral proporțional a.4. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1977; McRae, 1974]. Aceste democrații sunt caracterizate de societăți divizate, care au profunde diviziuni religioase, etnice, lingvistice, ideologice; în jurul acestora sunt structurate diferite organizații politice și sociale, cum ar fi partidele, grupurile de interese și mass-media. Segmentele socio-culturale autonome și coezive care disting aceste societăți (în țări precum Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel politic de elita democrată proprie fiecărui segment în parte. Aceste entități mențin unitatea țării, sunt deschise la cooperare și obțin sprijinul adepților sau
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
împinse la interfața dintre neoplasm și țesuturile non-neoplazice și un model de creștere predominant sincițial [15]. Carcinomul cu celule în inel cu pecete Carcinom cu celule în inel cu pecete este un adenocarcinom compus aproape exclusiv din celule neoplazice slab coezive, conținând mucină intracitoplasmatică, care împinge nucleii înspre periferie și infiltrează după un model celular individual [15]. Carcinomul nediferențiat (anaplazic) Este cunoscut și cu următoarele sinonime: carcinom anaplazic, carcinom pleomorf, carcinom pleomorfic cu celule mari, carcinom pleomorf cu celule gigante, carcinom
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
a pancreasului, neoplasm solid și papilar al pancreasului, tumoră Frantz, tumoră solidă-chistică (papilară chistică) a pancreasului ceea ce creează dificultăți în analiza retrospectivă a cazurilor [23]. Definiție Este un neoplasm cu grad scăzut de malignitate constituit din celule epiteliale monomorfe, slab coezive care formează placarde solide sau se dispun pseudopapilar. Acest neoplasm prezintă degenerescență chistico-hemoragică frecventă și apare predominant la femei tinere [23]. Macroscopia Tumorile sunt de obicei voluminoase (0,5-25 cm cu o dimensiune medie de 8-10 cm), încapsulate, de culoare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]