889 matches
-
American Psychiatric Association, 2004. Foa și Keane, 2000. Andrș și al., 1997; Bryant și al., 1999. Acest fenomen de disociere este frecvent în experiențele traumatice. Acest nivel este în mod clar deasupra pragului validat de 44. Grila SECCA (Situație, Emoție, Cogniție, Comportament, Anticipare), Cottraux, 2004. In contrast cu personalitatea sa anterioară (sau cu ceea ce afirmă aceasta). Incepând cu cea mai înaltă căreia îi este atribuită valoarea 100 (unități subiective de perturbare). In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să urmeze regimuri alimentare stricte. Garner și Garfinkel, 1997. Treasure și al., 2003.. Bulimiile constituie deci un "coping emoțional" care își propun să se detașeze de o conștiință de sine negativă. Ele sunt utilizate pentru a reduce stările emoționale negative, cognițiile negative (griji, ruminații mentale, idei alimentare obsedante...) cât și senzațiile negative (tensiune interioară, nervozitate, foame...). Fairburn, 1997 și 2003. Fairburn și Brownell, 2002. Treasure și al., 2003. Thompson, 2004. Celelalte terapii citate fac obiectul studiilor de validare. Fairburn și Wilson
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
despre singurătate, asociată sau nu unor deficiențe de competență socială, sau unei probleme de doliu. Aceste persoane ar prezenta elementele unui prognostic terapeutic negativ cum ar fi o puternică ambivalență, o stimă de sine redusă, o greutate mică, comportamente și cogniții bulimice importante. Fairburn și Wilson, 1993; Vandereycken, 1996. American Psychiatric Association, 2000. Michel, 2002. Terapeuții discută împreună cu pacienta rezultatele evaluării pentru a o informa în legătură cu situația sa. Fairburn și Cooper, 1989. Michel, 2002. Analiză diacronică a tulburării. Lecrubier și al
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cazul unor probleme de incontinență urinară, pacientul consultă în prealabil un urolog sau un kinetoterapeut. Vezi capitolul 3. 0 - nu există progres; 7 = maximum de progres. Atitudine de spectator, teamă și angoasă în legătură cu actul respectiv, anxiofobie de penetrație, efecte somatice, cogniții negative permanente. Incidență asupra cuplului (ce spune și ce face femeia confruntată cu această problemă?), evitarea prietenilor și reuniunilor familiale din teama unei confruntări cu ceilalți ceea ce conduce la izolare. Fontaine și Ylieff, 1981. HTA, PSA, glicemie à jeun. Jarrousse
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța informației, atât În comportamentul individual, cât și În cel grupal-instituțional, este relevantă și Într-o lucrare referitoare la relația dintre sex, dragoste și sănătate din SUA, coordonată de Edward O. Laumann și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
indicii, sugestii, cerințe, răspunsul așteptat este ordonat și orientat; • eseu liber (nestructurat), care valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginativă, originalitatea, creativitatea, inventivitatea etc. (Informații suplimentare pot fi obținute și prin studierea sursei noastre primordiale, lucrarea profesorului Marin Manolescu, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București, 2004.) 6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativătc "6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativă" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Colleges from Israel”, teză de doctorat, Universitatea din București, coord. prof. univ. dr. Ioan Neacșu. Iucu, Romiță, 2001, Pedagogie, Editura Universității București, București. Jinga. I., Petrescu, A., 1996, Evaluarea performanței școlare, Editura Delfin, București. Manolescu, Marin, 2004, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București. Manolescu, Marin, 2005, Evaluarea educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. MEN, 1998, Reforma sistemului de evaluare și examinare, Editura Școala Românească, București. Neacșu, I., Stoica, A. (coord.), 1996, Ghid general de evaluare și examinare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Hipocamp Stimul Talamus Amigdală Răspuns emoțional Schema de mai sus ne prezintă două căi. Prima cale, pe care am putea-o numi «talamo-amigdaliană», echivalează cu o percepere grosieră și rapidă a informației. Este o cale subcorticală ce nu trece prin cogniție. Să luăm un exemplu: imaginați-vă că traversați strada. Sunteți cufundat în gânduri și nu ați văzut mașina care se apropie. Șoferul claxonează, ceea ce vă face să tresăriți și să faceți rapid un pas înapoi. Experiența pe care tocmai ați
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
syndrome psychomoteur; engl. psychomotor syndrom) - Descrierea neuropatologică a unor tulburări motoare caracterizate în funcție de regiunile cerebrale implicate în producerea lor și în concordanță cu anumite perturbări psihice predominante. Punerea în evidență a unor sindroame psihomotoare explică legătura indivizibilă dintre motricitate și cogniție, în formele patologice de funcționare psihologică. Ea personalizează funcția motoare - efectoare și expresivă -, recuzând abordările care consideră motricitatea ca o simplă funcție instrumentală. Sindromul psihomotor (patologic) corespunde unei forme accentuate a „tipului psihomotor” (normal sau subnormal) (Larousse, 2006). Lui H.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
socializării și prin dependența față de un stil de viață bazat pe consumul de droguri care include tipul de drog, accessibilitatea acestuia și gradul de acceptare. c) Teorii integrative și comprehensive Propusă de Bandura în 198631, Teoria învățării sociale, redenumită Teoria cogniției sociale, este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare a existenței a trei sisteme implicate în reglarea comportamentului: * primul este constituit de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
începute de Locke în 1986 și consideră că obiectivele conduc la direcționarea atenției și a acțiunii (alegere), la mobilizarea consumului de energie (efort), la prelungirea efortului în timp (persistență) și la motivarea individului în dezvoltarea strategiilor relevante pentru atingerea lor (cogniția). Spre deosebire de teoriile centrate pe nevoi, care limitează viziune asupra omului la timpul prezent (pentru satisfacerea unui deficit curent și imediat), teoria stabilirii obiectivelor permite extinderea viziunii în viitor, prin mecanismele cognitive până la limita capacității de gândire a fiecărei persoane. Principalele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și Pinder (2005) fac o amplă analiză a literaturii despre motivația în muncă publicată între 1993 și 2003 și concluzionează că cele mai importante abordări care s-au dezvoltat în ultimii treizeci de ani sunt: justiția organizațională, stabilirea obiectivelor și cogniția socială. În anul 2004 Academy of Management Review a dedicat un număr special problemei viitorului motivației muncii. Steers, Mowday și Shapiro (2004, p. 384) prezintă rezultatele procesului de selecție a articolelor primite. Din 56 de lucrări, au fost selectate șase
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sunt componente primare ale sistemului cultural, mediind relația dintre cultură și motivație. Valorile "servesc ca principii directoare în viață (...) sunt similare nevoilor în capacitatea lor de a activa, direcționa și susține comportamentul. Dacă nevoile sunt înnăscute, valorile sunt dobândite prin cogniție și experiență" (Latham, 2007, p. 149). Componenta valorică se regăsește în modelele teoretice ale motivației și îndeosebi în temele actuale de cercetare: justiția organizațională prin conceptul de corectitudine; stabilirea obiectivelor prin relație dintre obiectiv și acțiune; trăsăturile de personalitate prin
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
au fost agresate sexual. Rezultatele arătau că simptomatologia sindromului de stres traumatic este în corelație cu numărul și nivelul distorsiunilor cognitive. Participantele mai puternic afectate prezentau și alterarea credințelor în toate ariile investigate simțindu-se lipsite de valoare. De altfel, cogniții mai pozitive în cele cinici domenii: siguranță, încredere, putere, stimă și intimitate au apărut a fi asociate cu un sentiment crescut al valorii de sine. Wickie & Marwit (2001) au comparat modificările apărute la nivelul schemelor cognitive în funcție de tipul de traumă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
apărut a fi asociate cu un sentiment crescut al valorii de sine. Wickie & Marwit (2001) au comparat modificările apărute la nivelul schemelor cognitive în funcție de tipul de traumă suferit. Au constatat că părinții al caror copil fusese victima unei omucideri, prezentau cogniții mult mai negative legate de bunătatea și dreptatea în lume comparativ cu părinții care pieduseră un copil într-un accident de mașină. Există o mare variabilitate a reacțiilor interindividuale în urma unui eveniment traumatic. Diferențele apar în funcție de tipul de traumă, personalitatea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care au decedat infectați cu HIV. Au constatat că factorii asociați cu semnificarea și creșterea posttraumatică sunt spiritualitatea, suportul social și sursele de stres. Semnificarea se poate realiza în două moduri: fie experiența traumatică este integrată schemelor deja existente, fie cognițiile pre-traumă sunt modificate astfel încât experiența traumatică să nu le contravină. Numeroase studii susțin acest proces de integrare a traumei ca precedând recadrarea pozitivă și obținerea de sens. Schwartzberg și Janoff-Bulman (1991) au examinat impactul suferinței de doliu asupra a trei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pot fi însă extinse eficient și altor categorii profesionale. Cerney (1995) sugerează că efectele stresului traumatic secundar în cazul psihoterapeuților ar putea fi prevenite prin supervizare constantă sau consiliere pentru procesarea materialului trauamtic adus de clienți și a emoțiilor sau cognițiilor terapeuților legate de acesta. Saakvitne și Pearlman (1996) propun un plan complex pentru recuperarea specialiștilor afectați. Ei recomandă activități plăcute, îngrijire de sine, relaxare, dar și activități pentru transformarea credințelor negative, a disperării și a pierderii de sens și speranță
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
dacă-i așa, sunt sigură că pot... Doctorul ridică mâna. —La un traumatism cranian, singura certitudine e incertitudinea. —Care-i tratamentul? — Deocamdată, trebuie să-l urmărim, să vedem cum se comportă. Ar putea exista și alte probleme. Deficite secundare. Memorie, cogniție, percepție. Uneori, Capgrasul cunoaște o ameliorare spontană. Pentru moment, cele mai bune arme sunt timpul și testele. După două săptămâni, repetă aceeași expresie. Nu credea că Mark avea un sindrom. Mintea lui făcea lumină în haosul accidentului. Fiecare zi îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
preocupat, până când Sylvie se întoarse acasă. Capgras adevărat, rezultat în urma unui traumatism cranian închis - probabilitatea ca așa ceva să se întâmple era infimă. Un caz atât de radical punea la îndoială orice explicație psihologică a sindromului și submina premisele fundamentale despre cogniție și recunoaștere. Ca să respingi selectiv o rudă apropiată, în ciuda tuturor dovezilor... Citi din nou scrisoarea, mânat de vechea sa dependență. O nouă șansă să vadă de aproape, prin cel mai neobișnuit obiectiv imaginabil, cât de înșelătoare era logica conștiinței. Sylvie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
te-au prins iar în laț? Asta era treaba ei, să-l convingă să facă ceea ce hotărâse deja. Un tip care-și recunoaște sora, dar n-are încredere în recunoaștere. Se pare că altfel e rezonabil și fără deficiențe de cogniție. Ea scoase un fluierat, chiar dacă-i auzise poveștile o viață întreagă. — Zici că e de-ale lui Sigmund. Are o rezonanță de felul ăsta. Dar în același timp e urmarea clară a accidentului. De-asta e așa de extraordinar. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Avea chef să-i ciufulească părul doctorului Hayes. Când eram de vârsta dumneavoastră, orientarea psihanalitică dominantă punea Capgrasul pe seama sentimentelor tabu față de o persoană apropiată. „Nu pot fi atras fizic de sora mea, deci nu e sora mea.“ Modelul de cogniție termodinamic. A fost foarte popular la vremea lui. Hayes își masă ceafa, tăcând stânjenit. —Din câte se pare, cazul ăsta ar putea de unul singur să desființeze posibilitatea asta. În mod evident, Capgrasul lui Mark Schluter nu e în primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cicatrici și oftă. —Bine. Arată ce ai. Dă-te în stambă. Lucrară mult timp. Mark stătea aplecat asupra testelor, ținând pixul cu aceeași încăpățânare cu care ținuse și joystick-ul. Nu se concentra deloc, dar reuși să rezolve aproape toate cerințele. Cogniția nu părea să-i fie prea afectată. La maturitate emoțională obținu rezultate sub medie, dar nu cu mult mai slabe, bănuia Weber, decât ar fi obținut ceilalți participanți la confruntarea din acea dimineață. În zilele noastre, toată America ar puncta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi spus doctorul Hayes. Redundant: simplul fapt de a propune un experiment trăda o așteptare. Da, bănuia că la mijloc era mai mult decât un simplu scurtcircuit. Ideea că întreruperea conexiunii între amigdală și cortexul inferotemporal dădea peste cap întreaga cogniție superioară submina total încrederea în conștiință. Orice alte motive ar mai fi avut, Weber sperase pe undeva că o interacțiune dramatică prin telefon avea să se dovedească terapeutică. Și poate că asta era o cruzime mai mare, iluzia care justifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
după ce Weber își începuse cercetările. Baza de cunoștințe se dubla la fiecare zece ani. Se putea presupune, fără exagerare, că până când actualii lui studenți aveau să iasă la pensie, tot ceea ce se putea ști despre funcționarea creierului va fi cunoscut. Cogniția se îndrepta spre cea mai mare realizare colectivă a sa: autocunoașterea. Cu ce imagine de sine vom rămâne, în lumina întregului adevăr? S-ar putea ca mintea să nu-și suporte autodescoperirea. Poate că niciodată nu va fi pregătită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-și dea seama cine sunt ei - tribunalul opiniei publice. — E evident că au, spuse el. Aveau mai multă putere decât avea el însuși asupra propriei persoane. La început, cortexul uman evoluase orientându-se într-o ierarhie socială complicată. La jumătatea cogniției, cea mai mare presiune a selecției intrase acum în joc - gloata din cap. Și, antrenat de forța lor, creierul ei îl citi pe al lui. —Ce-ți pasă ție de maimuțărelile astea? Țesălatul și mișmașurile. Contează doar ce simți tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]