485 matches
-
mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-a sugerat ca bundița mea să fie și mai atrăgătoare ca a ei. La gât și în față să-mi pună prim brumăriu lat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-a sugerat ca bundița mea să fie și mai atrăgătoare ca a ei. La gât și în față să-mi pună prim brumăriu lat și cu ondulații. Cojocarul a fost de acord, doar c-a adăugat ceva în plus la preț. Eu am constatat că Viorica îmi este cu adevărat prietenă, nu e egoistă. Vroia pentru mine ce-i mai frumos. De asemenea, de multe ori, mama a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai de care mai atrăgătoare. Din lână, mama ne mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale. Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și bărbătești "bundițele" răscroite foarte mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de dihor. Pielea de oaie este supusă unui întreg
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion Știubei Mazlii ot tam Nane Gălușcă, priș ot Tutova P. G. Dmitriev și P. V.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca. La vale era ușor, dar Întorsul la deal, trebuia dusă barca la edec, cu funia, mare parte din timp. Cojocarul era compus din circa 15 case, fără garduri, cu casele construite ca și acelea descrise de Vasile Pârvan În Getica. Locuitorii se Îngrijeau În special de trei articole: chibrituri, gaz si sare. Într-un timp, În lipsă de gaz, am
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să-și construiască case și gospodării. Al treilea gospodar e și cojocar; el stă cel mai bine, are poartă cu stâlpi de piatră cioplită, vin din vie proprie, a treia nevastă, tauri, vaci cu lapte etc. A câștigat cu cojocăria, în iarna trecută, 9000 lei. Cizmele aninate la locul de onoare, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și de un aeroplan paserea roc din "o mie și una de nopți". Primar, notar, precept, popă, dascăl, crâșmar, toți sunt grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și mistic. Popa Ionescu ciubotă, cu fete și băieți buni. Moș-Pilescu "Omul care-a prăpădit procesul cu boii" o vorbă al cărei înțeles în general lumea nu-l cunoștea. hirurg = ciuruc Cucoșul bătu din aripi între mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau aceste dări și slujbe. Se menționa că oamenii, care se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din burdufurile de cașcaval. Este meționată darea din nuci, ceea ce înseamnă că ea reprezenta o valoare. Domnul era proprietarul multor moșii și dârste. Erau supuși la dări toți meșterii și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la căratul vinului, la tăiatul lemnelor și căratul acetora, la cositul fânului și la jold, la poteci, la vii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Despre indicii mai vechi, cu greu se poate vorbi în capitala Molodovei. Mai înainte îi descoperim pe meșteșugari. Orașului nu-i lipsec brutarii, croitorii, cavafii, cizmarii, lemnarii, berarii, pantofarii, lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale târgului în favoarea Episcopiei. Porunca lui Vasile Lupu din 22 august 1638 era categorică: „Pârcălabii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace”, adică să scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de dare slujbașii Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se foloseau ,, calul bălan ’’, ,, Sfanțul Nicolai’’ și colacii . Cand școlarii se purtau rău , părintele îi punea să încalece pe un fel de bancă , poreclita ,, calul bălan ’’, și-i corectă cu ,, Sfanțul Nicolai ’’ , un bici de curele făcut de moș Fotea , cojocarul satului ; colacii de la biserica slujeau drept premii șierau un îndemn la silința. Creangă este încă din copilărie leneș și totuși doritor de a învăța carte , stăruitor încet , în tihna . Tatăl său îl crede o ,, tigoare de băiat ’’ , si Creangă însuși
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei de ceramică țărănească, atât de hieratici, smălțuiți În verde de aramă coclită, la fel ca și faraonoaicele mele de legendă, jumătate om, jumătate pește, la fel ca și zăvizii mei fioroși și cu fluier În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nr. crt. Numele și prenumele elevului 1 Bodnaras Lucia 2 Boghian Geta 3 Borș Valeria 4 Buliga Eufrosina 5 Cojocar Modestă 6 Cuciureanu Floarea 7 Croitoru Elenă 8 Crăciun Rodica 9 Chelaru Oltea 10 Darie Aspazia 11 Donisan Olimpia 12 Fascu Oltea 13 Frankel Ruth 14 Filip Elenă 15 Gaster Herta 16 Grosu Claudia 17 Koneczny Lilly 18 Lavric Raduta
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93294]
-
De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lt.Poplicher, rabin Șmerler, Sobel din str.Principele Carol, Talpari din str.Steaua, rabin Ichiel și A.Leiss din str.C.Stroici, Cizmari și Micor Haim în str.Spiru Haret, Meureș Amahpelu în str.Traian, Sadagura Klaus pe str.A.I.Cuza, Cojocari pe str.I.C.Brătianu, dr.Vaisman pe str.Vămii. În perioada anilor 1938 și 1940, evreii din Dorohoi s-au străduit să se integreze în noul regim politic, însă, chiar dacă participă la viața economică, culturală a orașului, totuși, evreii nu puteau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lipsa de activitate a altora”, a numit un comitet format din „reprezentanți din toate stările sociale”: dr.A.Vaisman, Ițcu Danilof comercianți, David Yald dentist, avocat Emil Schechter, funcționar Abraham Iager, Samoil Birembaum comerciant, Herșcu Ciubotaru tapițier, Marcu Craft Balan cojocar, Ștrul Braun tinichigiu, Marcu Nuhăm blănar, Leon Iager și Copel Solomon comercianți, Soil Araței richtuitor, Moișe Segal simigiu, Copel Covrigaru cizmar, Avram Davidsohn frizer, Leon Solomon cenzor, Moișe Pompon și Mihal Cușmaru contabili autorizați. În 6 decembrie 1944, președintele Comunității
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acasă, dar copiii vecinilor au spus părinților mei toată tărășenia și tata a cerut socoteală directorului. Oricum, bătaia aceasta barbară n-am uitat-o și n-o voi uita nicicând. A fost mai ceva decât biciul dăruit de „Moș Fotea, cojocarul satului”, de care amintește Ion Creangă. În 1928, la terminarea clasei a IV-a, tata înclină să mă dea la școală mai departe, la oraș, spre a-mi face un rost în viață prin carte, deoarece nu prea mă îndemnam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
oameni nu s-a putut face desigur fără asentimentul autorităților turcești, cu care probabil s-a negociat strămutarea, prin intermediul rușilor. Amândoi bunicii au fost meșteșugari: bunicul din partea mamei, mai înstărit, fierar (cu atelier și ucenici), bunicul din partea tatălui, mai sărac, cojocar. Am spus câte ceva despre fiecare din ei în După-amiaza de sâmbătă (1988). După 1918, pentru că fiul său cel mare rămăsese dincolo de Nistru (unde de altfel plecase înainte de revoluția din Rusia), bunicul din partea mamei a fost chemat la poliție și, om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]