19,534 matches
-
am inițiat Caietele Teatrului de Comedie. Din 1969 până în 1989 am editat Caietele Teatrului Național, o publicație care (cred că a fost singura cu un tiraj atât de mare) s-a ferit strașnic de numele sau imaginea lui Ceaușescu. Iar colaboratorii trimestrialului s-au numărat printre personalitățile cele mai selecte ale timpului. Închid paranteza și mă întorc la întâmplarea pe care am vrut să v-o relatez. Într-o miercuri din februarie 1949 a venit la mine George Tomaziu și mi-
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
dictator a fost aceea a lui Artur Silvestri din "Luceafărul" condus de Nicolae-Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu - alți doi oameni de încredere ai Partidului unic ajunși, firește, și ei politicieni cu funcții după 1989. Sub genericul Pseudocultura pe unde scurte, colaboratorul securiștilor (care îi puneau la dispoziție înregistrările emisiunilor) a publicat pe parcursul anului 1983 aproape săptămînal texte în care "înfiera", cu limbaj din Cursul scurt de istorie a PCUS, postul "antiromânesc, finanțat de capitaliști" și îi ataca dur pe "agenții cosmopoliți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
care "înfiera", cu limbaj din Cursul scurt de istorie a PCUS, postul "antiromânesc, finanțat de capitaliști" și îi ataca dur pe "agenții cosmopoliți", trădători de patrie, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan, Paul Goma, I. P. Culianu, Virgil Nemoianu și ceilalți colaboratori ai "oficinei imperialiste americane". După ce și-a vîndut ce avea și el de vînzare pe atunci - conștiința și condeiul, pe meschine privilegii, hop!, după 1989, capitalismul nu i s-a mai părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Cu ce se alegea, însă, Nae Ionescu în schimbul informațiilor furnizate care, la drept vorbind, erau mai mult rodul supozițiilor sau al fanteziei sale? Amintiri ale celor care-l cunoșteau de-aproape - oameni politici, colegi de la universitate sau mărturia unui asiduu colaborator la ,Cuvântul" (ziarul lui Nae Ionescu) cum a fost Mihail Sebastian pot oferi un răspuns edificator: La 4 noiembrie același an, Const. Argetoianu nota, astfel, în ,Jurnalul" lui5): ,începe să se vorbească iar de banii pe care îi ia Nae
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
azi numele, ci a fost primul ins celebru care s-a ostenit să răspundă la el, lucru pentru care posteritatea, pour une fois recunoscătoare, i-a atribuit o paternitate altfel discutabilă. Au răspuns la chestionar 29 de post-proustieni, redactorii Dilemei, colaboratorii apropiați și iubitorii lui Proust, jocul continuă însă și în numerele următoare ale revistei. Cronicarul a aflat din surse pe care cu nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală, citatele importante scoase pe margine cu corp de literă mic (într-o lume în care totul e mega sau super sau hiper, până la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
locale", fără a încuraja totuși federalizarea (,Nu cred că federalizarea, împărțirea patrimoniului ori alte inițiative discriminatorii sunt bune ori viabile"). în finalul cuvântului său, Eugen Uricaru s-a referit la acuzațiile care i s-au adus de a fi fost colaborator al Securității, respingându-le categoric: Nu am fost informator, nu am semnat nici un angajament de colaborare cu Securitatea". Raportul prezentat de Eugen Uricaru a fost aprobat de Conferință, nu fără a fi înregistrat și reacțiile critice ale unor participanți (Boris
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
în aprecieri (reflectate în dimensiunile foarte discutabile ale articolelor), dicționarul coordonat de Horea Poenar nu excelează nici în calitatea redactării textelor. Voit eseistice, textele sunt adesea logoreice, confuze, împănate cu prețiozități." Totuși, dintr-o generozitate față de tinerețea coordonatorului și a colaboratorilor săi, Ion Simuț se grăbea să adauge, înainte de a pune punct cronicii: , Dar poate că ar fi mai potrivit să judecăm mai relaxat această situație: nu e vorba de un dicționar academic, riguros, ci de un exercițiu studențesc de asumare
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
și de Uniunea Scriitorilor, filiala Arad. Opiniile consemnate aparțin lui Ioan Moldovan, Traian Ștef, Sorin Mitu, Ovidiu Pecican, Gaál Áron, Robert Șerban, Daniel Vighi, Paulina Popa, Adrian Popescu ș.a. Este demn de urmat exemplul revistei Arca, ai cărei redactori și colaboratori își folosesc competența pentru a schimba ceva în bine în viața publică.
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
nu a lui "ce", a nepotismului ridicat la rang de cutumă, nu a meritului recunoscut și recompensat ca atare, tânărul nostru avea patru-cinci slujbe (realizator la Radio Iași, profesor plătit cu ora la Facultatea de Litere, redactor la revista "Timpul", colaborator la cotidianul "Monitorul", traducător la Editura Polirom), muncind nu mai mult de șaisprezece ore pe zi pentru un venit cumulat care să acopere întreținerea și coșul zilnic. Idealistul proletar intelectual formulează și o deviză, care în fond îl definește: Dacă
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Jean Cocteau (1993), Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare (1993). în cele 240 de pagini ale volumului pe care l-a îngrijit, Al. Rosetti în evocări (1995), în care am avut cinstea să colaborez, a strâns peste cincizeci de colaboratori, scriitori, lingviști, publiciști, români și străini, volumul fiind esențial pentru cunoașterea savantului și omului Rosetti. ând a trecut la cele veșnice, la 28 iunie 2000, România literară (2000, nr. 27) i-a închinat două pagini, în cadrul cărora semnează Nicolae Manolescu
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
Ea întocmea statul de plăți și dădea colaborările. Dacă voiam să-i convoc pe redactori, să schimb o pagină sau să solicit o colaborare, pe Adi o sunam la telefon. Adi era, în același timp, secretară, redactor, casier, contabil, corector, colaborator și director al revistei, fără să fi avut una sau alta dintre aceste funcții. Muncea din plăcere și devotament, de la o vreme, aproape neplătită." S-a bucurat de prietenia și încrederea multor scriitori. Al. Rosetti, luând-o ca executor testamentar
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
mai bine făcută. Are chiar și o rubrică de recenzii, "O carte pe zi", semnată de tineri critici care s-au remarcat în revistele literare (Iulia Popovici, Cătălin Sturza, Paul Cernat). Jurnaliștii acoperă întreaga arie culturală, se recurge și la colaboratori "cu nume", iar știrile sînt redactate corect, vădind familiarizarea cu domeniile artistice. Nu lipsesc nici polemicile și replicile lor. Adresîndu-se unui public eterogen ca nivel de instruire, dar pe a cărui inteligență se scontează, articolele trebuie să conțină explicații în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
de G. Călinescu și, tot astfel, în revista Lumea. Erau oarecum fericitele timpuri ale anilor 1944-1947 (poate chiar 1945). Pe atunci, Adrian Marino era acel "domn asistent" înalt, chipeș, ușor "infatuat" (termenul îi aparține lui G. Călinescu), în stolul de colaboratori ai profesorului, asista la toate prelegerile lui dar... făcînd - cu distincție - o figură aparte. Am crezut întotdeauna că Adrian Marino își urma, în competență și în metodă, marele maestru. Precum Al. Piru... Mă înșelam! Ucenicul lui Călinescu își continua prea
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
care credea că este demnă de a intra în patrimoniul culturii Europei occidentale? Adrian Marino nu a fost cîtuși de puțin un om modest! El a năzuit întotdeauna să fie - în "republica literelor" universale - recunoscut ca un participant util, un colaborator "chiar necesar", "în calitate de coleg, confrate", adică "un colaborator român efectiv" și "neconvențional", adică "neoficial". Și-a împlinit oare Adrian Marino acest vis? Fost-a el, în adevăr, recunoscut, de oamenii de cultură occidentali drept unul dintre ei, unul "de-al
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
în patrimoniul culturii Europei occidentale? Adrian Marino nu a fost cîtuși de puțin un om modest! El a năzuit întotdeauna să fie - în "republica literelor" universale - recunoscut ca un participant util, un colaborator "chiar necesar", "în calitate de coleg, confrate", adică "un colaborator român efectiv" și "neconvențional", adică "neoficial". Și-a împlinit oare Adrian Marino acest vis? Fost-a el, în adevăr, recunoscut, de oamenii de cultură occidentali drept unul dintre ei, unul "de-al lor"? Citindu-i atent - în perspectiva Europei occidentale
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
seminarială bogată), vizitează biblioteci, răsfoiește cărți importante, necunoscute (unde era vorba și de România) și... atît! În Anglia, afară de un "critic interesan" la Norwich, și de profesori precum Trevor Eaton (Cambridge) și Denis Deletant (la care se pot adăuga doi colaboratori ai BBC-ului, secția românească), trecerea lui Adrian Marino, în ciuda propriilor sale notații - poate prea autolaudative - rămîne la nivelul unor relații politicoase, convenționale, deferente, așa cum sînt în general convorbirile dintre editorii de reviste internaționale. În schimb, în Franța, nici atît
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul cu aceeași temă din expoziție, atribuit de curatori bunului său prieten Baccio del Bianco; dar compania selecta în care se află revelează faptul că desenul nu aparține lui Baccio, ci unuia dintre colaboratorii săi apropiați. Un alt desen însă, în care artistul se reprezintă pe șine reclamîndu-și drepturile financiare de la un comanditar rău platnic, a fost pe drept reatribuit lui del Bianco, îmbogățindu-i astfel opera cu un desen autobiografic ce-și are
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
a fost publicată de C. }oiu în toiul campaniei declanșate de ŤRomânia literarăť împotriva mea"). L-am fi expus pe d-l Alexandru George unor atacuri în serie "uneori frizând ticăloșia". Cronicarul nu știe pe ce se bazează fostul nostru colaborator mult prețuit când ne aduce asemenea grave învinuiri. Cândva a survenit, e adevărat, un dezacord între noi și domnia sa, o nepotrivire de opinie pornită de la o chestiune punctuală, ca să vorbim astfel, și nu de la principii. Și cum d-l George
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
nr. 9-10). Aflată în vârf de formă, la cei 81 de ani mărturisiți cu franchețe, marea traducătoare oferă exemplul unei vieți de muncă tenace și imaginea tonică a unei senectuți participative. Este directă și polemică, ia distanță față de opiniile altui colaborator al nostru, d-l Mircea Mihăieș, care-i făcuse "harcea-parcea pe bătrâni", precum și față de "toate emisiunile de divertisment de la televizor care sunt de o crasă vulgaritate". Cât privește "cearta intelectualilor", o admite ca pe un indicator al normalității: "De când e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
de la 1688 preia în întregime, cu adaptări și revizuiri, traducerea Vechiului Testament realizată de Nicolae Milescu Spătarul și rămasă în manuscris, adică 750 de pagini, aproape trei sferturi din întregul text al Bibliei. Frații Șerban și Radu Greceanu, împreună cu alți colaboratori, au transpus în românește Noul Testament și - după cum afirmă lingvistul ieșean - au procedat, pentru prima parte, "în sensul Ťmuntenizăriiť limbii Ťmoldovenizanteť din traducerea milesciană" (vol. I, p. I). Vasile Arvinte întreprinde un studiu sistematic despre Normele limbii literare în Biblia de la
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
sens și că, de aceea, este imperios necesar să se scrie despre ea. Când oamenii de afaceri cred într-un sistem pe care îl implementează și din care scot de o sută de ori mai mulți bani decât angajații sau colaboratorii lor, atunci țara întreagă este afectată. În acel moment, oricine poate să înceapă să înșele în legătură cu taxele și impozitele sale, cu concediile medicale sau cu luarea unui mic șperț. Dacă oamenii de afaceri pot să fure cu sutele de milioane
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
formă epică sau de poem - au răspuns 27. Admirabila poetă Marta Petreu, redactor-șef, întotdeauna inspirată și superior orgolioasă în a face din Apostrof o revistă de prestigiu, o revistă de cultură și civilizație, bine scrisă cu constanță, le mulțumește colaboratorilor acestui număr extraordinar "pentru curajul de a intra într-o substanță nu o dată dureroasă - substanța și problematica etică. Recunoștința noastră este - spune Marta Petreu - cu atât mai vie cu cât în cultura română dimensiunea morală este încă firavă, fiind nu
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
în Parlament, a răsuflat că un asemenea consilier ia 20 de milioane de lei pe lună. Și tot la aceste audieri răzbate știrea că la TVR sporul de personalitate ar fi de 20 de milioane de lei, pe lună pentru colaboratori. Nu vreau să na uit în buzunarul nimănui, cu atît mai puțin în cele ale colegilor mei de breaslă. Dar radioul și televiziunea publice au dovedit cu văft și îndesat în ultimii ani că și-au bătut joc de calitatea
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
și la SRR marele secret e cel al salariilor. Și aici nu e vorba de salariile reporterilor sau ale redactorilor, care se află oricum, la bursa presei, ci de salariile celor care conduc cele două instituții. Și de sporurile acordate colaboratorilor externi. Și dacă Ioan Gură de Aur i-ar fi parașutat pe Valentin Nicolau și pe Dragoș Șeuleanu în funcțiile lor de președinți, tot aș fi avut motive să cer ca salariile lor să nu fie ținute la secret. Dar
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]