494 matches
-
altă parte, manifestările specifice la nivelul culturii ale uneia sau alteia dintre dimensiunile de variație culturală. Astfel, concepte specifice culturii japoneze, cum ar fi wa (armonie), amae (dependență), enryo (rezervă, reținere) dau o configurație particulară colectivismului de tip japonez, în comparație cu colectivismul de tip coreean, influențat de conceptul chong (afect); stilurile comunicative specifice celor două societăți vor fi diferite, modelate, dincolo de colectivism, de mentalități particulare diferite. 3.1. Clasificarea lui Gudykunst (1988) Compararea diverselor stiluri culturale de a vorbi și corelarea lor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
japoneze, cum ar fi wa (armonie), amae (dependență), enryo (rezervă, reținere) dau o configurație particulară colectivismului de tip japonez, în comparație cu colectivismul de tip coreean, influențat de conceptul chong (afect); stilurile comunicative specifice celor două societăți vor fi diferite, modelate, dincolo de colectivism, de mentalități particulare diferite. 3.1. Clasificarea lui Gudykunst (1988) Compararea diverselor stiluri culturale de a vorbi și corelarea lor cu dimensiunile de variație culturală (Hofstede, 1980, 1991; Hall, 1976) condus pe Gudykunst et al. (1988) la identificarea a patru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comm440-540/culture.htm) reflectă, fiecare, diferențe de comunicare corelate cu câte o dimensiune de variație culturală. Explicați felul în care se corelează această dimensiune cu stilul cultural de comunicare, realizând o comparație între interlocutori. a) Distanța față de putere b) Individualism - colectivism c) Masculinitate - feminitate d) Evitarea incertitudinii 8. Realizați un eseu cu titlul „Rolul limbii în situațiile de comunicare interculturală”. 9. Povestiți o situație în care ați resimțit șocul cultural. Prezentați gândurile și sentimentele pe care le-ați trăit. 10. Încercați
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să-i aducă o comoară. Literatura populară este o expresie a spiritului colectivist, deci dezvoltarea ei nu a fost întâmplătoare, dobândind prioritate în fața creației de autor, a literaturii culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română, colectivismul s-a manifestat ca un colectivism gregar (bazat pe imitație, supunere, docilitate, spirit „de turmă” - C. Rădulescu-Motru) sau ca un colectivism pastoral: În forma noastră de civilizație covârșește factorul colectiv. Românul este o ființă sociabilă. [...] [El are] legături organice de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
populară este o expresie a spiritului colectivist, deci dezvoltarea ei nu a fost întâmplătoare, dobândind prioritate în fața creației de autor, a literaturii culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română, colectivismul s-a manifestat ca un colectivism gregar (bazat pe imitație, supunere, docilitate, spirit „de turmă” - C. Rădulescu-Motru) sau ca un colectivism pastoral: În forma noastră de civilizație covârșește factorul colectiv. Românul este o ființă sociabilă. [...] [El are] legături organice de familie și pământ (Călinescu, 1941/1982
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prioritate în fața creației de autor, a literaturii culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română, colectivismul s-a manifestat ca un colectivism gregar (bazat pe imitație, supunere, docilitate, spirit „de turmă” - C. Rădulescu-Motru) sau ca un colectivism pastoral: În forma noastră de civilizație covârșește factorul colectiv. Românul este o ființă sociabilă. [...] [El are] legături organice de familie și pământ (Călinescu, 1941/1982, p. 975). Forma pe care a îmbrăcat-o colectivismul românesc a fost neamul, extins în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
turmă” - C. Rădulescu-Motru) sau ca un colectivism pastoral: În forma noastră de civilizație covârșește factorul colectiv. Românul este o ființă sociabilă. [...] [El are] legături organice de familie și pământ (Călinescu, 1941/1982, p. 975). Forma pe care a îmbrăcat-o colectivismul românesc a fost neamul, extins în spațiu (rudele, frăția, vecinul, vatra satului, neamul nostru românesc) și în timp (din neam în neam). Individul nu se definește prin sine, ci prin apartenența sa la un anumit neam: este „din neamul Șoimăreștilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de neam sunt numiți printr-o metaforă spațială: cei de afară. Afară este antonimul lui aici / la noi. Comunitățile rurale au perpetuat mentalitatea colectivistă chiar și în condițiile modernității; comunitățile intermediare, între sat și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind spre individualism. 4. Frica lui Dumnezeu S-a spus adeseori că persistența poporului în istorie s-a datorat ortodoxiei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
l-au ocupat continuu, fără a-l părăsi, în ciuda amenințărilor. Exprimă dorința de a partaja același spațiu „de a fi împreună”, „de a fi alături de”: „insul singur nu e omul întreg, e omul amputat” (Stăniloae, 2001, p. 110). În spiritul colectivismului românesc, dorul exprimă și comuniunea viilor cu morții: fata se duce pe lumea cealaltă cu dorul pentru băiatul iubit, băiatul poartă și în mormânt dorul iubitei. Forma concretă prin care se manifestă dorul de cei morți este pomenirea lor, adică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fie om la locul lui”, „om la casa lui”. În plus, trebuie „să ne înțelegem ca oamenii”. „Și ne înțelegem, ce Dumnezeu, că oameni suntem.” Opusul omeniei este „porc de câine”, „lepră”, „câine de om”, „jigodie”, adică neom. În spiritul unui colectivism cuprinzător și umanitar, omul își exprimă comuniunea și cu străinul, în forma ospitalității, căci străinul „e și el om”, „e și el un suflet de om”. Ospitalitatea românească, negată de unii călători străini din secolul al XVI-lea, lăudată de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter nonmonolitic; fenomen dinamic, adaptat schimbărilor; modelarea percepțiilor; contactul dintre culturi; relativismul cultural; Categorizare socială; Tajfel și Turner; Zimmerman; Colectivism Confucianism Creștinism Cultura: definiții ale culturii; metaforele culturii; caracteristicile culturii; rolul bisericii; rolul familiei; rolul statului; Cunoaștere socială; Fiske și Taylor; Dependența contextuală; grade de dependență contextuală Distanța față de putere Emoția: emoții universale; specificul cultural al emoției; expresii faciale ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
borcanului cu bomboane; metafora organismului; metafora hărții mentale; metafora cutiei cu scule; metafora busolei; metafora softului minții umane; metafora icebergului; metafora cepei; Monochronism Orientare temporală; orientare temporală pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea incertitudinii/acceptarea incertitudinii; orientare temporală; valori ale variației culturale Percepția culturală Polichronism Statul și cultura Stereotipuri culturale Valori ale variației culturale Valorile spre care se orientează cultura; modelul lui
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mult sau mai puțin accidental, ca formă de instruire practică, domeniul a devenit obiect de studiu în universitățile americane și apoi în cele japoneze, constituindu-se în timp ca domeniu de cercetare autonom. Schwartz (1994) și Triandis (1995) corelează dimensiunea colectivism/individualism cu dimensiunea distanța față de putere (vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apoi în cele japoneze, constituindu-se în timp ca domeniu de cercetare autonom. Schwartz (1994) și Triandis (1995) corelează dimensiunea colectivism/individualism cu dimensiunea distanța față de putere (vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aer curat; aer proaspăt; agricultură; alai; amintire; apropiere; arhaism; armonie; ascuns; autenticitate; Bardar; bătrînesc; bătrînețe; bio; bîrfă; bogat; bogăție; Bucovina; bucurie; bunătate; cal; casa părintească; casă de vacanță; case cu hornuri; case pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ; lăcaș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
realizeze o ordine economică și socială care să se sprijine nu pe luptă, ci pe înțelegere, nu pe spiritul de competițiune, ci pe solidaritate, nu pe dominația întreprinderilor de câștig, ci pe întărirea venitului de muncă”. Crezând, nestrămutat, în spiritul colectivismului (solidarismului), scrie evocatorul amintit al lui Mladenatz, economistul român a dezvoltat ideea cooperatismului ca fiind soluția pentru emanciparea clasei muncitoare, organizarea forțelor muncii, țintind transformarea regimului capitalist într-altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
10 grupări democratice și 7 secțiuni socialiste constituie Partidul Muncitoresc Belgian. Muncitoresc și nesocialist, încă de la apariția sa, noua organizație manifestă o oarecare indiferență față de teorie și de marxism, așa cum o arată Carta de la Quaregnon, adoptată în 1894. Dacă aici "colectivismul" este definit ca fiind "incomparabil cu capitalismul", accentul va fi pus mai ales pe caracterul etic al socialismului. Compoziția POB în care sindicatele, cooperativele și societățile de întrajutorare sînt omniprezente, explică reformismul din ce în ce mai susținut pe drumul căruia se angajează partidul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
precum Lucien Herr acordă mai multă atenție educației maselor de muncitori decît propagandei. Principalul agent de difuzare al marxismului în Franța este Partidul Muncitoresc Francez**, fondat de guesdiști în 1881. De inspirație marxistă, structurată și centralizată, această organizație favorizează dezvoltarea colectivismului în cadrul socialismului francez. În 1889, patru deputați "guesdiști" sînt aleși; alegerile municipale din 1892 permit consolidarea puterii în orașe precum Commentry, Montluçon, Narbonne și Roubaix, iar aceste progrese vor fi și mai mult confirmate în anul următor cînd, după alegerile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
realitățile internaționale, pe care le-a dobîndit predînd în Statele Unite și în Germania, la începutul anilor '20. El va pune în discuție socialismul tradițional și aproape neschimbat, apărat de POB, după Carta de la Quaregnon. Punctul esențial al acestui program, principiul colectivismului care va fi realizat prin exproprierea fără despăgubiri a mijloacelor de producție constituie scopul final, foarte clar definit. Dar, între această perspectivă revoluționară și practica cotidiană a Partidului, căile cuceririi puterii rămîn aproape în întregime de definit. Nici un "punct doctrinal
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fond, perceptibilă în toți porii partiturii. Simultan cu starea entropică, la început difuză și respirabilă, dar apoi generalizată și pernicioasă, se infiltrează spre a se instaura, inclusiv prin terorism sângeros, noua realitate a "realiștilor furioși", un fel de iehoviști ai colectivismului egalitarist, cu toate ingredientele utopiei vindicative, păgâne și fanatice. Răzbunarea realiștilor vizează în primul rând elita orașului, prinsă în ancheta cazului, ce se va dovedi unul suprafiresc, deasupra competenței și voinței forțelor reunite ale comisarului, procurorului, judecătorului de instrucție, grefierului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ai soluțiilor oferite. Adesea i s-au reproșat holismului predilecția pentru gîndirea socială ca un dat omogen și absolut și soluții colectiviste generatoare de intervenționism statal și intruziuni politice în viața privată. Însă, fapt meritoriu, cercetările colegului nostru evită capcana colectivismului. Perspectiva sa nu exclude metoda analitică, ci dimpotrivă, aduce în dezbatere metodele analitice ale mai multor domenii sau discipline științifice. În plus, nu este foarte atras și preocupat de realitățile imediate, cele care compun materia cercetării empirice, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
plan), ajungem nu la două, ci la patru mari tipuri de sisteme economice. Asocierea proprietății private și a pieței corespunde unui sistem capitalist, sau liberal clasic. Asocierea dintre proprietatea colectivă și o reglare planificată a economiei corespunde socialismului centralizat sau colectivismului. Celelalte două posibilități corespund unor realități mai puțin răspîndite, dar observabile. Combinarea unei proprietăți colective asupra principalelor mijloace de producție cu o reglare prin piață constituie un socialism de piață (ca în China). În schimb, combinarea proprietății private cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
doar în sectoarele mai puțin rentabile. Deci are loc o socializare a producției, ceea ce nu înseamnă abandonarea sistemului capitalist. Profitul rămîne motivație principală, dar societatea operează modificări în distribuție. Social-democrația reprezintă regimul politic al unei societăți ce privilegiază egalitarismul și colectivismul ca ideologii dominante. Guvernele social-democrate intervin direct în economie, cu scopul de a controla activitatea agenților economici. Organizarea socială domină preocupările individuale. În general, autoritatea guvernelor este puternică. Acestea determină, cu sau fără participarea întreprinderilor, obiectivele economice privind producția, consumul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]