352 matches
-
potolise. Din depărtare, începu să bată clopotul mai încet... mai tare... mai încet... Ah ! Cât se ocupase de îngerași, pierduse deja vreun sfert din film. Degeaba se mai uita ! Pierduse începutul ! Mai bine s-ar fi dus cu ceilalți la colindat... În toate casele mirosea a cozonac fierbinte, a brad, în casele mai vechi se făceau chiar și turte cu nucă sau cu spumă-de-cânepă (bătrânii îi spuneau "julfă") și parcă le și simțea gustul... Toate erau pentru colindători... ai casei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad înalt și Stan de piatră, Trei feciori, Trei pene, Pe dealul cu stânjinii și Doi frați, cât și prin descrierea obiceiului colindatului. Altă culegere, realizată între 1872 și 1911, dar publicată postum (1976) de Romulus Todoran și Ion Taloș sub titlul Flori de câmp, pune pregnant în valoare intensa activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cele două fete, până la final, când, după căutări chinuitoare, ghicitorul eludează răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cele lumești, înălțându-l mult deasupra pământului, nu întotdeauna cu îmbrățișări părintești, apoi cum contemporanii noștri să nu închine ode unei licori bahice, cu rezonanțe spiritua le venite din moși-strămoși, cum să nu facă dintr-un nume o făclie de colindat prin trecutul vremurilor, de unde venim cu toții, din tată în fiu? Cum să nu se înflăcăreze în fața unui vin contemporan de la Cotnari, ai căror „părinți și răspărinț i” din s ecolul XVI, au fost sorbiți de însuși Măritul Ștefan? Și cum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele amintite, colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parohiei, merg la biserică pentru a participa la Sfântă slujba. În săptămâna premergătoare Crăciunului, preotul satului Ciobotaru Dumitru, merge la fiecare enoriaș cu Ajunul Crăciunului. În primă și a2 a zi de Crăciun, copiii merg din casă în casă cu colindatul și cu steaua, primind în dar conform obiceiului colăci, nuci, mere, dulciuri și bani. În a-3a zi de Crăciun fiind și sărbătoarea Sfanțul Ștefan tinerii merg cu colinda la cei care poartă numele de Ștefan, după care se organizează diferite
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul În câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului În contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este Înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a Întrerupt: - Ai avut noroc! Aș face și eu o asemenea excursie dacă aș fi sigur că voi avea o săptămîna identică. Ziua de joi, cînd a fost Înnorat, ția prins tocmai bine, ca să te odihnești după trei zile de colindat. Dar e foarte puțin probabil să mai nimerească cineva o alternare a zilelor la fel... De aici a Început o discuție În contradictoriu asupra posibilității ca zilele senine și Înnorate ale unei săptămâni să se repete absolut identic și În
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
Nou, simbolizează calul prieten de nădejde al omului din cele mai vechi timpuri, iar capra amintește de vaca săracului care îi asigura omului nevoiaș hrana pentru copii și pielea pentru îmbrăcăminte. Tot în noaptea de Anul Nou, flăcăii satului organizează colindatul cu Căluțul cel mare sau nunta frumoasă cum i se mai spune în unele din satele comunei. Ei au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în 1982 în Israel, este angajată între 1984 și 1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
la vremea aceea. El era dintr-un sat vecin cu al meu. După ce-l folosiseră ca procuror, că era colonel-procuror, îl băgaseră la închisoare. Și l-am întrebat: Dar cum, dumneavoastră, procuror? Păi, zice, am fost la un Crăciun, la colindat la niște prieteni... Probabil că asta era justificarea lui. Nu știu dacă e adevărat sau nu, dacă era reală sau nu, dar m-a surprins că l-am găsit acolo... La Periprava am fost doar cu un prieten de-al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cum ar fi naiv suprarealiste, iar în final doar 10% sunt tablouri urbane. Dacă vom intra în detaliu la diversele teme legate de arta naivă rurală, o mare parte dintre tablouri reprezintă obiceiuri de iarnă, cum ar fi: Capra, La colindat, Cu buhaiul, Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și cred eu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dintre tablouri reprezintă obiceiuri de iarnă, cum ar fi: Capra, La colindat, Cu buhaiul, Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și cred eu că nu deranjează pe nimeni câtă vreme fiecare pictor naiv are altă viziune asupra tabloului și a tematicii, astfel că aceeași temă poate fi foarte atractivă în două tablouri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
părinții și văitându-se că au murit” <endnote id="(184, p. 50)"/>. Pentru imaginarul colectiv, evreul este un negustor tipic și un soldat atipic. Ca atare, el nu se va lupta „soldățește”, ci „negustorește”, cum cântă personajul evreu Bercu, la colindatul mascaților din Moldova : „Oi săracii jidanii noștriii !/ Cum se bat negustoreștiii” (184, p. 50 ; 491, p. 384). În Europa Centrală a secolului al XIX-lea (Austro- Ungaria, Polonia etc.), odată cu obligativitatea evreilor de a satisface serviciul militar, au Început să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zona Cracoviei) exista obiceiul de a se cumpăra de Paști și apoi de a se dărui pentru prosperitate figurine (sau pușculițe) din lemn sau lut reprezentând imaginea tradițională a unui „evreu galițian” ; vezi 70, p. 163. 234. Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare. Studiu de folclor comparat, Edirura Minerva, București, 1983. 235. Ruth Mellinkoff, „Judas’ Red Hair and the Jews”, The Journal of Jewish Art, Center for Jewish Art, Hebrew University of Jerusalim, nr. 9, 1982
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când se apleca, îl lovea cu bastonul, cureaua sau nuiaua), de altfel un excepțional învățător care a făcut oameni din noi; bătăile la Sf. Vasile dintre Plugul Mare și diverse cete, sau cu altele din satele vecine, care începeau uratul, colindatul cu preotul satului (ca tradiție și pentru bani) dar mai ales naveta Giurgioana Podu Turcului 6 + 6 km. pe zi dus-întors. Concursul național „Prieten al cărții” unde ne-am întrecut, la Bacău, cu Fănuș Neagu, deși eram în clasa a-IX-a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de copii și clinchete de clopoței. Au sosit primii colindători. Cu obrajii roșii de la gerul de afară, ei încep să cânte, vestind prin colindele lor, Nașterea Mântuitorului Hristos. - Ramona, ești gata de plecare? A venit Cătălina să mergeți împreună la colindat. - Vin imediat, îi răspund mamei , gândindu-mă că, poate, pe drum mă întâlnesc și cu Moș Crăciun, cu sacul plin de cadouri. Sau poate, în lipsa mea, lasă cadourile sub brăduț. Sau va veni la noapte, împreună cu Pruncul Isus... E minunat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei Munteni de Sus este
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
singur număr, buletinul e îngrijit de Romul Vuia, directorul Muzeului Etnografic. Un istoric al instituției realizează Ion Chelcea; se publică un chestionar și îndrumări referitoare la culegerea obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou și răspunsuri la acest chestionar, privitoare la colindat, obiceiuri, credințe, colinde, turca, credințe despre iele și strigoi, primite din satele Mada (județul Hunedoara), Mihai Viteazul (județul Turda), Valea Anilor (județul Mehedinți) și Breaza (județul Prahova). M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]
-
Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
frumoasă plăpumioară să se odihnească până vor primi alte porunci. Și tot iarna de acolo din palatul de nea dirijează fulgii moi de catifea să se așeze pe copaci, pe case și să privească cum toți copiii au pornit la colindat. Dar iarna poruncește și vântului să nu contenească, să fie aspru și răutăcios. Vântul, aflat în stăpânirea ei, îi face pe plac și în nopțile reci, cu tăcere de țurțuri, numai el îndrăznește să strige, să cheme, să plângă ca să
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Scociorăsc în memorie altă colindă, dar omulețul face semn cu căpușorul că n-am nimerit-o. Iau la rînd toate colindele pe care le știu, dar primesc imediat negația. Puțin obosit, mă stropșesc ponderat: Dar care, bre? Am plecat la colindat... Da? Da. Atunci să-i dăm drumul. Micul omuleț colindă și, culmea, nu se împotmolește deloc. Dacă el m-a fiert cu atîtea încercări de colinde, în fond de ce să nu-l fierb și eu. Cu ce te servesc? Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]