352 matches
-
iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999; Marin Marian-Bălașa, Colinda-epifanie și sacrosanct, București, 2000; Ioan Brezeanu, Colindele de la Dunărea de Jos, Galați, 2000. L.Cș.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
spre Anul Nou nu umblă și nici o altă necurățenie, căci se tem de băieți, că umblă atunci cu colinda” (44, pp. 56-57). Credințele oltenești culese la sfârșitul secolului al XIX-lea sunt formal diferite, dar esențial analoage. Actul ritual al colindatului mântuie Cosmosul într-un moment de criză : „Pământul este așezat pe un stâlp și [...] Iuda roade continuu la acel stâlp ca să doboare pământul, însă nu poate, deoarece în fiecare an iese să vadă colindătorii și, până la înapoierea sa, stâlpul se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ros și astfel îl amână, că niciodată nu mai isprăvește de ros. De aceea nu se scufundă pământul” (8, p. 73). Credințele citate mai sus sunt relevante. Ele definesc unele dintre coordonatele mentalității populare românești referitoare la actul ritual al colindatului : 1. colinda relatează o dramă cosmică în chiar momentul producerii ei ; 2. colindătorii și colindații sunt implicați direct în acțiunea de scoatere a Cosmosului din criză (din Haos) ; 3. Între om și Cosmocrator există o colaborare sincronă. Fiecare are menirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cosmosului întreg sunt, într-un fel sau altul, legate majoritatea ceremoniilor și actelor rituale produse în această perioadă : excesele de toate felurile, petrecerile și ospețele, jocurile cu măști, actele magice augurale, „moșii de Crăciun”, sorcova, plugușorul, bradul de Crăciun, urările, colindatul ș.a.m.d. Excepție fac „cântecele de stea”, teatrul religios („Vifleim”) și alte câteva manifestări cu tematică și de proveniență propriu-zis creștină. Suprapunerea arbitrară și târzie a celebrării nașterii lui Isus cu acest arhaic complex mito-ritual de structură cosmogonică a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paradiziacă în care „cerul era aproape de tot de pământ”, astfel că omul putea ușor să acceadă la cer („dacă te suiai pe gard, dai cu mâna de cer”), iar Dumnezeu și sfinții umblau pe pământ printre oameni (36, pp. 4-6). Colindatul este principalul act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a-i limita amploarea. Astfel, într-un ordin al vicecomitelui din Deva, trimis în 1783 protopretorului din Silvașul de Sus (Hunedoara), se menționa obiceiul colindătorilor cu turca de a se îmbăta, provocând bătăi și omoruri. Ordinul stipula interzicerea datinii, colindatul fiind permis numai dacă primarul împreună cu șapte bătrâni ai comu- nității garantau că nu se vor produce scandaluri (17, p. 254). Mărturii similare ne parvin și din secolul al XIX-lea și chiar de la începutul secolului XX. În 1859, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se vor produce scandaluri (17, p. 254). Mărturii similare ne parvin și din secolul al XIX-lea și chiar de la începutul secolului XX. În 1859, de exemplu, în deschiderea primei colecții de colinde, At.M. Marienescu se plângea că datina colindatului „e amenințată cu ștergerea, deoarece din punct policial [= polițienesc] - ca cu ocaziunea colindării să nu se facă excese și abuzuri - e mai în toate părțile oprită” (18, p. 516). Similar, Ion G. Sbiera, în Precuvântare la colecția sa de colinde
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
săr- băto rilor de iarnă sunt atestate în România la sfârșitul secolului al XIX-lea : „înarmați cu pietre, bastoane etc. [colindătorii] se împart în două cete și se bat până își sparg capetele sau își frâng mâinile, apoi pleacă la colindat” (29, p. 310). Fapte similare în timpul Crăciunului sunt atestate și în secolul XX : „Unde sunt două turce, fiecare începe de la un cap de sat și când se întâlnesc, se întrec [se bat ?] jucătorii” (58) ; sau „Cu masca [...] se amenință, se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Crăciunului sunt atestate și în secolul XX : „Unde sunt două turce, fiecare începe de la un cap de sat și când se întâlnesc, se întrec [se bat ?] jucătorii” (58) ; sau „Cu masca [...] se amenință, se atinge, se lovește, se bate cel colindat, în scopuri rituale sau ceremoniale, ale căror semnificații magico-mitologice astăzi s-au pierdut” (59, p. 234). Cred că „semnificațiile magico-mitologice” ale acestui compor- tament nu „s-au pierdut” în totalitate, așa cum scria Romulus Vulcănescu în 1970. Am încercat în paginile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arbore uriaș, crescut în mijlocul mării (mai rar pe țărm) -, o imagine arhaică a cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului de naștere a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de nu le mai joacă decât copiii, pe când altădată [probabil încă în copilăria informatorului - n. A.O.] se juca și muieri și oameni însurați” (4). În 1943, țărani români din Transnistria declarau că, „pe vremea lui Nicolae” (țarul, 1894-1917), umblau la colindat „cu steaua” de Crăciun „numai flăcăii, copiii nu” (69). În 1937, vorbind despre imaginea pe care o avea copilul asupra satului natal, ca fiind un microcosmos așezat în centrul lumii, Lucian Blaga afirma : „îmi pot foarte bine închipui că până
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate unul din ultimele obiceiuri, care presupun manifestarea întregii comunități, sau a unei părți a acesteia, păstrate. În Tălmăcel, până în ajunul Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ultimele obiceiuri, care presupun manifestarea întregii comunități, sau a unei părți a acesteia, păstrate. În Tălmăcel, până în ajunul Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a fiilor satului. Pregătirile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
e adusă de volumul Colinde, cântece de stea și urări la nunți (1888), realizat de S. cu sprijinul elevilor săi. Dincolo de unele neajunsuri, care decurg mai ales din culegerea neriguroasă a textelor, lucrarea se impune prin câteva observații privind datina colindatului, precum și prin descrierea amănunțită a obiceiurilor Malanca și Irozii. Mai izbutite ca realizare artistică, orațiile de nuntă prezentate sunt însoțite de note explicative și alcătuiesc o succintă schiță monografică a acestui ceremonial. Un apel pentru adunarea poveștilor, cântecelor, cimiliturilor și
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
felul în care se constituie în seturi de sisteme (L’Incantation-narration, mythe, rite, Mitul marii treceri). Interesul pentru descifrarea acestor sisteme se concretizează în volumul Obiceiuri tradiționale românești, publicat în 1976. Autorul acordă mai multă atenție tradițiilor din ciclul calendaristic: colindatul, călușul, Anul Nou, privit ca un „discurs ceremonial”, iar din ciclul celor de familie se oprește la „mitul marii treceri”. Pentru cercetarea obiceiurilor a folosit și pelicula cinematografică, filmul despre călușul din Bârca fiind unul dintre cele mai complete. Abia
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
în 1982 în Israel, este angajată între 1984 și 1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
căte una, îi dădea o lovitură puternică și masa lui gustoasă era asigurată. A trecut deja o lună de când se afla pe drum, parcurgând vreo douăzeci de km, dar ursoaică pe gustul lui nu găsise încă. Obosit fiind de atâta colindat, se așezase pe gheață să-și facă un plan de supraviețuire. Foamea îl măcina, dar era și frânt de oboseală, suflând din greu pe frigul aspru. Scruta cerul, era senin, azi nu ningea, nu era nici viscol, dar îl orbea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sub imperativele triste ale vieților noastre diminuate de frustrări și lașități. O țineam pe bunica de mână fiindcă de data asta ea se făcuse mică detot. O țineam așa cum mă ținea ea pe mine când mă ducea prin sat la colindat și eram mai scundă decât nămeții. În biserică era un godin prea micuț, dar fiindcă avea cărigile încinse, părea un soare interior, avea culoarea căldurii. Acolo era un cor pe patru voci care cânta acompaniat de enoriași colindele acum foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe fete înainte de a închide un bordel - și cu cât le cunoșteai mai bine, cu atât aveai mai multe șanse să-ți spună cine le era peștele și cine omul cu banii. Așa că, după patruzeci și opt de ore de colindat prin hârtii, simțea că prinsese pulsul Roșiilor din AUFT. Amăgiți. Trădători. Perverși. Urlători de clișee și sloganuri. Pseudo-idealiști obsedați de modă. Lăcuste ce abordau probleme sociale cu informații greșite și soluții eronate, singura lor cauză legitimă - cazul Sleepy Lagoon - fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
in familie. Din moment ce oricum nu aveam nici o activitate, mi-am pregătit o minunată baie cu spumă. M-am cufundat În apa fierbinte și mi-am lăsat gândurile să zboare aiurea. La urma urmei, aveau un domeniu atât de larg de colindat. Am Început să mă gândesc la problemele secrete ale Elizei, care În ultima vreme era mereu tăcută și deprimată. Apoi Îmi veni În minte primul meu sărut cu Victor. Îmi amintesc că era luni dimineață și eu venisem la școala
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
aproape continuă, o manifestare familiară care era, concomitent, degajată și satisfăcătoare și care adăuga o nouă dimensiune traiului. Eva Wilt ieși poticnindu-se din mașină și, șocată peste poate, o urmă pe Sally în Felicity Fashions. Dacă fututul era distractiv, colindatul prin magazine alături de Sally Pringsheim era o revelație. Era marcat de o tărie de caracter cu adevărat fascinantă. Acolo unde Eva ar fi mormăit indecisă, Sally alegea și dădea jos de pe rafturi ceea ce alegea, punea deoparte lucrurile care nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]