1,142 matches
-
iar valoarea maximă se realizează la maturitatea celulelor, când conținutul în ioni este mai mare și transportul activ mai intens. Dacă se consideră presiunile osmotice în cele două soluții ca fiind ΠI și ΠII, atunci presiunea osmotică reală pentru soluția coloidală va fi: Exprimând presiunea osmotică a coloidului, Π0, în funcție de concentrațiile celor două soluții, vom avea relația: Π0 = Echilibrul de membrană explică diferite procese fiziologice care au loc în organismele vii, alcătuite dintr-un număr mare de membrane semipermeabile. Echilibrul de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
micromolecule) legate între ele, care formează micele liofile, dar nu prin legături chimice principale (valențe), ci prin fenomenul fizico - chimic de asociere, datorat structurii chimice speciale a moleculelor care se asociază (structură amfifilă). Ca urmare a acestei structuri specifice, starea coloidală a coloizilor de asociație este în echilibru chimic permanent cu starea de dispersie moleculară (sau de soluție propriu zisă), conform expresiei generale: soluție moleculară ↔ soluție coloidală Notând cu A substanța micromoleculară amfifilă respectivă și cu j numărul moleculelor asociate dintr-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a moleculelor care se asociază (structură amfifilă). Ca urmare a acestei structuri specifice, starea coloidală a coloizilor de asociație este în echilibru chimic permanent cu starea de dispersie moleculară (sau de soluție propriu zisă), conform expresiei generale: soluție moleculară ↔ soluție coloidală Notând cu A substanța micromoleculară amfifilă respectivă și cu j numărul moleculelor asociate dintr-o micelă, rezultă: j · A ↔ Aj , cu constanta de echilibru Această constantă variază cu temperatura, cu structura chimică a fazei și a mediului de dispersie, cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
alți factori care asigură dispersarea și liofilia. Reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestei clase de coloizi sunt săpunurile sau sărurile alcaline ale acizilor grași, ale căror proprietăți speciale erau cunoscute în chimie cu mult înainte de a se cunoaște starea lor coloidală. Caracteristica principală a soluțiilor de săpun, prin care acestea se deosebesc de toate celelalte soluții coloidale, este acțiunea lor de spălare (acțiunea detergentă) și capacitatea de dispersare (solubilizare) a altor substanțe. 2.7.2.1. Clasificarea coloizilor de asociație 157
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt săpunurile sau sărurile alcaline ale acizilor grași, ale căror proprietăți speciale erau cunoscute în chimie cu mult înainte de a se cunoaște starea lor coloidală. Caracteristica principală a soluțiilor de săpun, prin care acestea se deosebesc de toate celelalte soluții coloidale, este acțiunea lor de spălare (acțiunea detergentă) și capacitatea de dispersare (solubilizare) a altor substanțe. 2.7.2.1. Clasificarea coloizilor de asociație 157 Coloizii de asociație capilar activi, numiți în tehnică și agenți activi de suprafață (AAS) sau surfactanți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
polietilenoxidic. Din această clasă fac parte poligliceril esterii acizilor grași, polietilenoxizii condensați cu acizi și alcooli grași, esterii zaharozei, octil și nonil fenolii etc. Și unii coloranți organici sunt capabili să treacă în mod spontan, prin simplă dizolvare, în micele coloidale. Agenți anionici Pe lângă săpunurile propriu zise, dintre agenții de suprafață anionici fac parte și mulți alți compuși la care grupa acidă (-COOH sau alta) este legată de o grupă lipofilă, cum ar fi: catene saturate și nesaturate, ramificate sau neramificate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aceste legături se distrug și produsul devine hidrofob (sau lipofil), separându-se din soluție, care se tulbură ca și soluțiile de săpun. Temperatura minimă la care are loc acest efect al agenților neionici a fost denumit punct de ceață. Coloranți coloidali Coloranții organici care au în general molecule foarte mari, legate de grupări polare acide sau bazice, prezintă deseori capacitatea de a se asocia, la concentrații mai mari, în soluții coloidale. Datorită formei plate pe care o au inelele aromatice din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
al agenților neionici a fost denumit punct de ceață. Coloranți coloidali Coloranții organici care au în general molecule foarte mari, legate de grupări polare acide sau bazice, prezintă deseori capacitatea de a se asocia, la concentrații mai mari, în soluții coloidale. Datorită formei plate pe care o au inelele aromatice din care sunt formate, moleculele coloranților organici se asociază prin suprapunere, formând micele lamelare stratificate, sub forma unor pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrații mai mari, în soluții coloidale. Datorită formei plate pe care o au inelele aromatice din care sunt formate, moleculele coloranților organici se asociază prin suprapunere, formând micele lamelare stratificate, sub forma unor pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la bază doar câteva procese chimice coloidale importante și anume: udarea, solubilizarea, adsorbția fizică, reacțiile chimice de suprafață (chemosorbția) și fenomenul de penetrație, bazat pe structurarea și destructurarea spontană a soluțiilor concentrate de săpunuri. 1. Udarea Pentru cunoașterea acțiunilor fizice ale udării cu diferiți agenți activi de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în acțiunea solubilizatoare a săpunului respectiv asupra impurităților ce se desprind prin udare și adsorbție. Solubilizarea cu agenți activi, deși este un fenomen spontan, se deosebește totuși de dizolvarea simplă deoarece sistemele care se obțin în urma solubilizării sunt întotdeauna sisteme coloidale și nu soluții. Condiția principală ca o substanță să fie un bun solubilizator este ca acțiunea sa să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi de patru tipuri: moleculară
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în soluția de detergent înconjurătoare. Emulsia sau soluția impurităților se îndepărtează apoi, la sfârșitul procesului, prin frecare și antrenare cu apă. McBain a dat și o așa-numită „ecuație a murdăriei”: [detergent + fibră·murdărie = fibră·detergent + murdărie] 5. Adsorbția coloranților coloidali (vopsirea) Fixarea coloranților pe materiale constă într-un proces de adsorbție a acestora pe fibrele materialului, determinat de natura fibrei și a colorantului. Există coloranți direcți sau substantivi (fără mordanți), ca de exemplu coloranții azoici acizi sau roșu de Congo
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acestora pe fibrele materialului, determinat de natura fibrei și a colorantului. Există coloranți direcți sau substantivi (fără mordanți), ca de exemplu coloranții azoici acizi sau roșu de Congo. Intensitatea fixării lor crește cu concentrația sărurilor din soluție, prin formarea agregatelor coloidale. Structurile cele mai favorabile ale moleculelor de colorant sunt cele planare, care corespund structurii fibrelor și aderă mai bine la acestea, în special prin legături de hidrogen. Pe fibrele animale, adsorbția coloranților este favorizată de acizi, fiind optimă la pH
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în cadrul chimiei coloizilor, fiind de asemenea foarte importante prin aplicațiile lor - dispersiile eterogene stabile termodinamic. Din această clasă fac parte suspensiile, emulsiile, spumele, pastele, aerosolii, pulberile și alte sisteme disperse eterogene, cu un grad de dispersie mai mic decât cel coloidal, dar care, datorită stabilității lor, au proprietăți și aplicații asemănătoare coloizilor propriu-ziși. Acești compuși mai poartă denumirea de pseudocoloizi. Sistemele coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
emulsiile, spumele, pastele, aerosolii, pulberile și alte sisteme disperse eterogene, cu un grad de dispersie mai mic decât cel coloidal, dar care, datorită stabilității lor, au proprietăți și aplicații asemănătoare coloizilor propriu-ziși. Acești compuși mai poartă denumirea de pseudocoloizi. Sistemele coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1.1. Suspensii Sunt sisteme disperse formate din particule insolubile, cu dimensiuni de 10-7 - 10-5 m, dispersate într-un anumit solvent. Particulele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un grad de dispersie mai mic decât cel coloidal, dar care, datorită stabilității lor, au proprietăți și aplicații asemănătoare coloizilor propriu-ziși. Acești compuși mai poartă denumirea de pseudocoloizi. Sistemele coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1.1. Suspensii Sunt sisteme disperse formate din particule insolubile, cu dimensiuni de 10-7 - 10-5 m, dispersate într-un anumit solvent. Particulele fazei disperse sunt vizibile la microscopul optic obișnuit. În funcție de natura mediului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fazei disperse sunt vizibile la microscopul optic obișnuit. În funcție de natura mediului de dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul de obținere se adaugă și stabilizatori. Deși au particule mai mari decât dimensiunile coloidale, suspensiile au majoritatea proprietăților generale ale coloizilor. Sunt astfel prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase pe suprafața particulei și nu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Sunt denumite astfel toate dispersiile gazoase ce au ca mediu de dispersie aerul sau alt gaz, iar ca fază dispersă, o substanță solidă sau lichidă. În această categorie intră aerosolii propriu ziși, cu grad de dispersie foarte ridicat, în domeniul coloidal, aerosuspensiile, aerogelurile și aeroemulsiile (cețurile). În natură, ceața se formează prin condensarea vaporilor de apă în jurul unor particule higroscopice care funcționează ca germeni de condensare. Fenomenul apare frecvent în zonele industrializate, cu un grad ridicat de poluare, din cauza existenței în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2%) și foarte concentrate (C>70%). c) după origine - există emulsii naturale (lapte, grăsimi, latex de cauciuc) și artificiale. Prepararea emulsiilor se poate face de asemenea prin mai multe procedee: dispersare mecanică; dispersare electrică; cu ajutorul ultrasunetelor. Aparatele folosite, asemănătoare morilor coloidale, se numesc emulgatoare sau omogenizatoare. Deoarece nu sunt stabile decât la concentrații mici, emulsiile se prepară întotdeauna în prezența stabilizatorilor speciali (emulgatori). Se deosebesc trei tipuri de stabilizatori pentru emulsii: coloidali, tensioactivi și solizi (pulberi). Fiecare dintre aceștia poate fi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mecanică; dispersare electrică; cu ajutorul ultrasunetelor. Aparatele folosite, asemănătoare morilor coloidale, se numesc emulgatoare sau omogenizatoare. Deoarece nu sunt stabile decât la concentrații mici, emulsiile se prepară întotdeauna în prezența stabilizatorilor speciali (emulgatori). Se deosebesc trei tipuri de stabilizatori pentru emulsii: coloidali, tensioactivi și solizi (pulberi). Fiecare dintre aceștia poate fi liofil (pentru prepararea emulsiilor tip U/A) sau lipofil (pentru prepararea emulsiilor tip A/U). Acești stabilizatori trebuie să fie activi în concentrații mici, să nu permită inversarea fazelor și să
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
folosesc spume în industria alimentară (frișcă, spume de fructe, fabricarea berii), chimico - farmaceutică, cosmetică (spuma de ras sau cea fixatoare pentru păr), în industria textilă, în vinificație, în stingerea incendiilor, în industria minieră (procedeul flotației cu spumă). 3.2. Sisteme coloidale solide Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Sisteme coloidale solide Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții chimice sau procese fizice. De exemplu, obținerea gelatinei sau a gelului de amidon se face prin concentrarea unei soluții coloidale de gelatină, respectiv de amidon prin încălzire și apoi răcirea bruscă a soluțiilor. În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. De exemplu, reacția ionului Fe3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni sau molecule, gelul manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2+ > Mg2+ > K+ > Na+ Gelul realizează un schimb ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți, substanțe organice, uleiuri. Intensitatea procesului de adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]