1,195 matches
-
Satrapilor târzii să le întindă pd O funciară vrere reașezară matca În davele străbune cu iz de voievod Ninge la Alba de Întâi ale iernii Își sapă temelia veșniciei un neam Din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii Cu vatra o Columnă ce pururea vegheam !... George Nicolae-Podișor Referință Bibliografică: Dor rotund, ROMÂNIA MARE! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]
-
cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut” - Apocalipsa, cap. 21, 1), restaurând „vârsta de aur”, Saturnia regna, domnia Bătrânului Crăciun. Să rostim așadar, ca primii creștini „Vino, Doamne Iisuse!”. Surse: „Dacia hiperboreană”, Vasile Lovinescu „O icoană creștină pe Columna Traiană”, Vasile Lovinescu autor, Denis Marian MALCIU P.S. Articolul de mai sus a fost publicat exact în urmă cu un an în acest spațiu virtual. Referință Bibliografică: POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI - Autor: Denis Marian MALCIU / Marian Malciu : Confluențe Literare
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
În Isaia, capitolul 19, versetul 19 se amintește de acest ,,altar”. Altar = piramidă? 19. Tot în vremea aceea va fi un altar pentru Domnul în țara Egiptului, și la hotar va fi un stâlp de aducere aminte pentru Domnul. Stâlp = columnă? = obelisc?...probabil. Dar să lăsăm aceste speculații pe seama exegezei de profil. Să mergem mai departe cu prezentarea economică. În rândurile celor care studiază fenomenul globalizării se face auzit un nou termen care are rezonanțe economice dar și politice și anume
APOCALIPSA SI RAMIFICATIILE EI. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345654_a_346983]
-
fost anul în care romanii au fost scutiți de impozite iar moneda de aur a imperiului a devenit pe încă odată mai grea decât fusese înainte! La atâta aur, era normal să i se ridice lui Traian cea mai mare columnă printre împărații imperiului. E momentul să lăsăm deoparte teoria făuririi poporului nostru din legionarii romani și femeile dace. Gata, vremurile în care ne amețeam și încântam cu idila dintre romani și daci în făurirea poporului român a trecut, chiar dacă într-
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
din legionarii romani și femeile dace. Gata, vremurile în care ne amețeam și încântam cu idila dintre romani și daci în făurirea poporului român a trecut, chiar dacă într-un moment istoric, sau mai multe, ne-a fost de ajutor. Pe Columna lui Traian nu este nici cel mai mic semn în acest sens, doar cât de viteji au fost romanii și câți sclavi daci au adus cu ei. Astăzi, istoria a trecut de la fantezie la raționament istoric, comparativ. Urmărind creșterea și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PATRIA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Patria-e îngândurare de stele estuar de amiezi cu cerul senin pâlpâire de șoapte, columna din ele și zborul păsării lin Patria-i îngândurarea din fiecare ce ne prelinge în lucruri pe veci patria-e dorul la plecare lumina nou-născutului deci Un hram de înțelesuri ca o despovărare în limpezimea sângelui de get tranșee de azur
PATRIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356031_a_357360]
-
dacă scriu mult / se transformă în argint. / câteodată sufletul îmi iese / din trup...(Câteodată). Lirismul Casianei Ekart Jelmărean este pătruns de un fior thanatic ce transcende dimensiunea telurică: „aș vrea să îmi aduceți briza mării,/ o algă verde și-o columnă de marmură / și să mă plămădiți din ele. / căci am murit, / înainte să mă nasc, / înainte să trăiesc(Post Mortem). Prin volumul de versuri, Gânduri...Speranțe...Aripi..., Casiana își definește condiția existențială, viziunea asupra lumii, concepția estetică: „Carte în cer
CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356942_a_358271]
-
70 m lățime. Pe acoperiș ajungi cu liftul. Înălțimea în punctele maxime, aripile zeiței nominalizate, fix 81 de metri. De pe acoperiș, deoarece nu te lasă pe aripi, cum au încercat unii, cuprinzi toată Roma aflată la picioarele măriei tale. Turistul. Columna lui Traian, cuceritorul unor părți mici din Dacia, ne așteaptă singuratică. Pe înălțimea celor treizeci de metri sunt desfășurate 18 blocuri masive de marmură de Carrara, 40 de tone fiecare, cu scene din mult discutatele vizite de lucru ale romanilor
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
să înclin spre teoriile abracadrabante ale acelor istorici. Romanii replică, gătiți de zile mari și care te întâmpină la tot pasul, sunt daci de-ai noștri veritabili: Ion, Gigi, Bogdan, Cristi, Vasile ... care ne-au salutat pe tot traseul. De la Columnă până la Circus Maximus. Numai Cesar lipsea. Stegarul curajos din Piața Universității !!! Erau și câțiva cerșetori. Puțini! Mult mai puțini ca acum câțiva ani! Nu toți erau din Carpați! Unul, sigur de-al nostru, anunța prin mobil că nu mai poate
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
atenția Marianei Cristescu, așa cum îi stă bine unui jurnalist implicat în marile probleme ale Țării, propunând ca această comună, care stă „pe o comoară de aur”, să fie inclusă în patrimoniul UNESCO. Autoarea dezbate, în „Istoria ascunsă în beci”, problema Columnei lui Traian, despre care, cu profesionalismul istoricului, reamintește că, în ziua de 12 mai anul current, s-au împlinit 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a operei celebrului architect Apollodor din Damasc, o copie a acesteia aflându-se în
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98 de pe Columna Traiană. Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă interesul specialiștilor, dovadă slaba preocupare a acestora în a face o cercetare profundă a sitului. Timpul și mai ales oamenii au distrus și distrug iremediabil și ultimele urme
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
plasați pe-un coridor... Mi-e dor de avuții furate Și duse în cele patru zări, Iar azi stupide metaforizări Au devenit istorii dirijate... Mi-e dor de Decebal eroul Ce a-nfruntat furia Romei Și nu s-a închinat fantomei, Columna transmițând ecoul... Mi-e dor de numele de dac, Ce azi românul îngrădit De false istorii înbrobodit, Mai stă cu Roma în cerdac... Mi-e dor de Dacia străbună Cu vii, livezi și codrii deși, De limba lor fără de greș
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
Acad. Rom, 1880, p. 594; N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl, 1913, p. 1152; Teohari Antonescu: Lumi uitate. Studii liiterare și arheologice, Iași, Tip. Edit. Dacia, P. Iliescu și D. Grossu, 1901, p. 214 Columna lui Traian, vol. I-III, Iași, Tip. Goldner, 1910, p. 271 Dionisiu Fotino: Istoria generală a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859; Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituită, Iași, Tip. Goldner, 1906; Anton D. Velcu: Contribuții
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
rând, am să mă refer la Ioana Ungureanu Cine este Ioana Ungureanu ? este etnolog, muzicolog, profesor de canto la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
de „lustruire” a aurului corzilor vocale, prin știința muzicală aprofundată cu marele tenor Aureliano Pertile, precum și cu alți profesori prestigioși, de la Milano. Acum, numele artistei se va preschimba din Zehan, în Zeani și va rămâne astfel pentru totdeauna, înmarmorat în columna muzicii universale! Odată cu debutul în „La Traviata” de Verdi, pe scena Teatrului Duse din Bologna, în rolul ce îi va fi efigie carierei sale muzicale, Violetta Valery, va irumpe ca din cer o lance a luminii ce va arbora pentru
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
la cele mai impresionante opere din lume și exemplul principal îl dă Angela Gheorghiu. Părerea mea este că talentul românesc se afișează în această perioadă cu voci de mare calitate. Ați cunoscut mari celebrități din operă, care pentru noi sunt columne ce tind spre eternitatea valorilor universale, neatinsă cu privirea fără să înlemnim de emoție. Ce vă amintiți despre Sergiu Celibidache, Toscanini, Herbert von Karajan...? Celibidache era preocupat să își îmbunătățească propria imagine, trăia și simțea degajat tot ce exista în jurul
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
-mă drumul continuă spițele bicicletei propriei primăveri a ființei lasă granulele de pământ să-i împânzească hărțile în una din ele sunt și nu sunt cineva va descoperi codul ființei prin esența mușcăturii ironiei vieții cineva mă va regăsi pe columna sonoră a existenței ca un cvartet de coarde ciclic deplasându-mă către fiecare punct al crucii care sunt și nu sunt. sunt mimez inima pământului mișc fiecare celulă nemișcând mișcând nimicul pe care mintea îl inventează reinventează galopând static alerg
CVARTET CICLIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353975_a_355304]
-
țeapă” de Marin Sorescu, 1979). Actor plurivalent, Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton, în „Tudor din Vladimiri” de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab, în „Croitorii cei mari din Valahia” de Al. Popescu, rolurile din „Tudor”, „Răscoala”, „Haiducii”, „Dacii”, „Columna”, „Mihai Viteazu”), cât și personaje contemporane (Ailincii din „Secunda 58” de Dorel Dorian, Manole din „Somnoroasa aventură” de T. Mazilu), sau personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din „Fântâna turmelor” de Calderon, Horațiu din „Hamlet”, Platonov din „Un Hamlet de
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
teritorii și, găsindu-le pustii, le-au populat și din acea populație „romană” am provenit noi în decursul timpului? În acest caz, cu cine s-au luptat ei, romanii, pentru a stăpâni acele teritorii? Pe cine au așezat ei pe Columna lui Traian? Nu este un semn de respect față de acel adversar puternic și viteaz pe care nu l-au putut înfrânge și cuceri în totalitate?! De ce este cușma dacă înfățișată cu un fel de mândrie ce nu poate fi etalată
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
decât atunci când învingi egalul ori superiorul tău, pentru a arăta lumii că ești puternic și victorios? De ce acești strămoși ai noștri, dacii, sunt și acum expuși pe socluri, la fel de impunătoare ca ei, în muzee și mari parcuri din Italia? Pe Columna lui Traian se arată cum vin romanii și stau de vorbă cu dacii. De ce nu se arată că aveau și un translator? Pentru că vorbeau liber unii cu alții, vorbeau aceeași limbă, cu mici diferențe de pronunție, de accent, de nuanță
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
lîngă voi zidar / De ziduri mar ice nu s-au mai zidit / Pentru cupolă, cruce și altar / Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... // Sunt ca și voi, un Om care zidește / Din versuri o coloană nesfârșită / Cu fiecare strofă-n inimi crește / Columna ce din inimi e clădită” (Rugă fără sfîrșit - 4). Autorul folosește repetiția pentru a obține un efect mai puternic și a rezona mai mult în sufletul cititorului. Ex.: “o clipă din timpul timpului din ceruri”; “de rătăcirea ta în rătăciri
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
ideale. Iată însă că, nu numai cântece de amor meșteșugește poetul, dar și de adâncă simțire românească. El îi creează o aură sacră patriei și o socotește icoană. Snopul de lumină pe care-l împrăștie Cuvântul, devine imagine sonoră, o columnă nesfârșită pe care îngerii urcă, înălțând versul la rang de liturghie. „Lumină și scânteie” este acest cântec prelung, cu refrenul fredonat la unison de sute de voci lacome de sublim, flămânde și însetate de spiritualitate, un „imn marilor speranțe din
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT... Sunt ca și voi un Om care zidește Din versuri o coloană nesfârșită. Cu fiecare strofă-n inimi crește Columna ce din inimi e clădită. Sunt ca și voi, am țara în ființă Și în speranța dragilor copii Născuți din dragoste și din credință. De le vom fi alături ne vor izbăvi! Sunt încântat prieteni care dați Un sens, o
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
sunt valorile în care cred cel mai mult, după Dumnezeu. Glasul și perenitatea valorilor poporului român îmi dau aripi. Cântecul ca și costumul popular, pe care l-am scuturat de colbul uitării și l-am readus la viață este o columnă către cer, prin care ne apropiem de Dumnezeu - cântecul în stare pură, nealterat!’’. Acesta e crezul minunatei artiste. Vorbind despre Maria Șalaru, marea doamnă a cântecului popular românesc, Sofia Vicoveanca o descrie astfel: Un om cald! Este foarte discretă, nu
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]