4,167 matches
-
Tudorel Urian Sfidînd disprețul fățiș pe care celebrul său tată, Alexandru Paleologu, îl are față de comentatorii politici de la noi ("niște ignoranți absoluți care își dau cu părerea în toate"), Toader Paleologu și-a strîns într-un volum o parte dintre editorialele publicate în cotidianul "Ziua", în anul 2004. Aceste texte reprezintă, practic, debutul tînărului universitar în
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
tînărului universitar în jurnalismul politic. Chiar dacă experiența publicistică a autorului nu este foarte întinsă, lectura volumului De la Karl Marx la stenograme permite creionarea destul de sigură a unui portret al editorialistului Toader Paleologu. Din capul locului se poate vorbi de doi comentatori politici, posesori ai aceleiași semnături: Toader Paleologu. Unul sobru, analitic, de tip occidental, care reflectează cu înțelegere și competență asupra rolului jucat de Ronald Reagan în politica deceniului încheiat cu prăbușirea sistemului comunist european și care demontează cu mare finețe
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
găsește mai bine adaptată la viața politică românească. Din punctul meu de vedere primul Toader Paleologu se potrivește vizibil formulei lui Raymond Aron ("spectator angajat"), în vreme ce al doilea se apropie periculos de tare de condiția de jucător în arenă. În vreme ce comentatorul de politică externă se simte foarte confortabil în hainele sale, analistul scenei politice interne are ceva nefiresc: o jovialitate crispată, de om venit la o petrecere în frac și papion, dar care se așază direct pe covor pentru a lăsa
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
finală brefă, într-un alb-negru la fel de auster ca cel din primele nouă capitole, cu cai care pasc în ploaie. Circularitatea e evidentă, iar imaginea poate fi un indiciu valid. Criticii s-au înghesuit să interpreteze protagonistul Rubliov în cheie creștină (comentatorul BBC pe care îl citam înainte) sau în cheie artistică (regizorul folosește pictorul drept pânză pe care zugrăvește o frescă socială). Aceste exegeze mi se par consistente, dar ceea ce mi-a sugerat mie filmul a fost alternativa mitului grec. Care
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
exercitate în prealabil pentru a se „scrie“ neapărat despre ei (eventual cu rigurozitate despre fiecare carte!) pînă la nemulțumirile inerente unei opinii mai puțin ori defel favorabile. Lucrurile se complică atunci cînd unii sînt prieteni, iar alții adversari ai infelicelui comentator. Dacă vechii cronicari se aflau „sub vremi“, cronicarul literar se află neîndoios sub... autori. Îi trebuie un mare efort de conștiință spre a se degaja de povara raporturilor personale cu scriitorii, sprea a accede la o judecată senină, imperturbabilă: „Relațiile
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Ștefan Baciu, N. I. Herescu, Vintilă Horia - nume ce au devenit mai cunoscute în țară după 1989, în urma unor restituiri, cel mai adesea făcute tot de Editura „Jurnalul literar“. Virgil Ierunca ne apare în revistă în triplă ipostază: poet, critic și comentator al cărților de filosofie occidentală. Nume complet necunoscute pentru mine sunt Vasile Târă, Ion Negru, N. A. Gheorghiu și Ștefan Ion Gheorghe, ultimul prezent (în nr. 4) cu un lung poem de factură alegorică și muzicală eminesciană, un poet asupra căruia
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
Poitou în Revue de Deux Mondes din 1856. În fine, Eduard Engel e de părere că Buddenbrooks al lui Thomas Mann “narează povești nesemnificative despre oameni nesemnificativi într-un stil nesemnificativ”. Dacă lăsăm la o parte lipsa de pricepere a comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul nu vede ceea ce nouă ni se pare bătător la ochi sau, mai bine zis, că nu citește aceeași carte pe care o citim noi. Astfel de cazuri sînt mult mai numeroase decît ne închipuim. În literatura română, ca și în
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se dovedește un bun cititor și un comentator care îți câștigă instantaneu încrederea. Cronicile sale, de dimensiuni variate, sunt un model de prezentare cvasicompletă (spre avantajul necunoscătorilor respectivelor cărți) însoțită îndeaproape de un foarte exact examen critic. Acest echilibru, niciodată instabil, pledează în subsidiar pentru o formulă pe cât
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
propriile-i criterii împotriva alor mele, și am avut naivitatea să interpretez aceasta ca un semn de bun augur. O duceam atît de bine cu moralul, că am improvizat de urgență povestirea mea numărul zece - Cineva împrăștie trandafirii aceștia -, deoarece comentatorul politic căruia îi rezervasem trei pagini la “Crónica” pentru un articol de ultimă oră făcuse infarct. Numai cînd mi-am corectat șpalturile povestirii am descoperit că era tot o dramă statică dintre cele pe care ajunsesem să le scriu fără
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
planuri făceam între pădurile din jurul Sucevei („fiind băiet, păduri cutreieram...”) și cele din poeziile lui Eminescu. Noroc că tot în acea perioadă am citit povestea lui don Quijote, personaj pe care Cervantes îl ridiculizează, nu îl idealizează, cum au făcut comentatorii de mai târziu, și m-am trezit brusc, înspăimântat la gândul că aș putea deveni și eu un caraghios. Teama de ridicol - ca tratament psihiatric! Cam zece ani din cei cincizeci am citit în acest mod naiv. Am trecut apoi
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
le îngăduie pur și simplu să se nască din nou, să-și construiască un nou trecut, astfel zicând, să-și compună și să difuzeze despre ei înșiși o imagine care poetei îi stârnește imense nedumeriri. Este cazul unui cunoscut (azi) comentator politic și scriitor care „nu prea s-a remarcat prin cine știe ce cărți, nici prin cine știe ce act de curaj înainte de 1989, ca după aceea să se uite la sine ca la un fel de Soljenițân al nostru. Și dacă s-ar
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
criticilor au în vedere cateva tipuri de fenomene care reflectă evoluții și abateri mai mult sau mai puțin grave, mai mult sau mai putin explicabile: împrumuturi excesive, confuzii semantice, clișee și ticuri verbale, argotisme și termeni vulgari etc. Fiecare din comentatori avand anumite idiosincrazii, listele de erori pot fi destul de diferite, ajungându-se adesea la punerea pe același plan a unor fapte foarte eterogene, cu grad variabil de gravitate. Cred din ce in ce mai mult că ar trebui să redefinim limitele tolerabilului, pentru a
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
ce se petrece la noi decît foarte mulți concetățeni rămași în țară. Privirii d-sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie, i s-a reproșat Elenei Ceaușescu că ar
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
mai fost publicate în Danemarca, Portugalia, Italia, Cehoslovacia, R.F Germania, Franța, Iugoslavia și Japonia). Volumul lui Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, este de neocolit pentru cunoașterea personalității unuia dintre cei mai controversați scriitori români ai secolului XX. Dacă cei mai mulți dintre comentatorii operei lui Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim Istrate - numele de pe certificatul de
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
din nou în presă pe lista dispensabililor, iar ziarele s-au întrecut în a încerca să ghicească cine îi va lua locul. Cu toate astea, dna Stănoiu a declarat că n-are de gînd să demisioneze. Pornind de aici, unii comentatori au ajuns la concluzia că Rodica Stănoiu se bizuie pe susținerea Cotrocenilor. Ceea ce părea să aibă acoperire în anumite declarații ale președintelui Iliescu. Între timp, dna Stănoiu a pierdut Justiția. Unii cred că s-a procedat la schimb. Ion Talpeș
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint Thierry), a se vedea McGinn, „Tropics of Desire: Mystical Interpretations of the Song of Songs”, în That Others May Know and Love. Essays in Honor of Zachary Hayes, OFM, ed. Michael
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
primul act din Manon, are toata grația și șarmul vechiul gen liric. Astfel, Puccini demonstrează că privește mai atent către Verdi decât către rivalii săi de generație<footnote Shaw’s Music, ed. Dan H. Laurence, London, 1981, pp. 216-217 footnote>. Comentatorul are dreptate, dacă ne gândim apoi și la acel Allegro vivo din aria lui Manon, Sola, perduta, abbandonata/ Singură pierdută și abandonată, în care așa, cum a făcut și prințesa Eboli în Don Carlos de G.Verdi, eroina își acuză
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
politice ațării informații care să ajute la adoptarea unor hotărâri și poziții în chestiuni de interes național. Timorarea permanentă a ofițerilor de informații prin declarații iresponsabile ale noilor oameni politici, dar și prin atitudinea ostilă adoptată de puzderia de „ziariști”, „comentatori” și alțivorbitori de ocazie au condus inevitabil la o atitudine rezervată, de așteptare, de neimplicare deplină a sistemului informativ.Rapoartele informative - buletinele informative cu privire la principalele evenimente - întocmite zilnic și trimise conducerii politice a țării, în primul rând Președintelui, erau stufoase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
-a Maiorescu, iar Ibrăileanu îi reproșează greșeli față de Maiorescu, bazîndu-se pe ediția a VI-a, pe care o folosește el. Dar, pentru că a venit vorba, de ce este atît de importantă ediția lui Garabet Ibrăileanu? Pentru antume, Ibrăileanu este editorul și comentatorul care a trudit și gîndit cel mai intens dintre toți editorii și comentatorii lui Eminescu. Din el au crescut și G. Călinescu, și Perpessicius, C. Botez, I.E. Torouțiu, G. Scorpan, I. Crețu etc. Sub tăietura virgulei sale se întrevede o
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
VI-a, pe care o folosește el. Dar, pentru că a venit vorba, de ce este atît de importantă ediția lui Garabet Ibrăileanu? Pentru antume, Ibrăileanu este editorul și comentatorul care a trudit și gîndit cel mai intens dintre toți editorii și comentatorii lui Eminescu. Din el au crescut și G. Călinescu, și Perpessicius, C. Botez, I.E. Torouțiu, G. Scorpan, I. Crețu etc. Sub tăietura virgulei sale se întrevede o revoluție, o spargere a tradiției maioresciene. După cum se știe, el n-a avut
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
sondaj de opinie făcut în 2012 de Institutul Francez de Opinii Politice, numărul musulmanilor în Franța e mai mare decît numărul catolicilor practicanți. Cu toate ca 64% din populația Franței se considera catolică, doar 4.5% dintre francezi se considera catolici practicanți. Comentatorii sondajului afirmau că în viitorul apropiat religia dominantă în Franța nu va fi catolicismul ci islamul. În doar prima decadă a noului mileniu numărul moscheelor din Franța s-a dublat, ajungînd la peste 2.000. Cerințele pentru moschei noi șunt
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
ceea ce nu era, nici preschimbandu-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizandu-le lor ochii și făcându-i din orbi văzători”. Pe muntele Taborului, trupul Său a fost străbătut de lumină propriei dumnezeiri. Astfel, aproape toți comentatorii Evangheliei sunt de acord că Schimbarea la Fața a Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Să o prefigurează pe a noastră. Faptul că Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos că era „că soarele”, iar Luca, vorbind despre vesmintele Sale
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
fost: ' Nu pot pune în cuvinte ce simt. (..) Nu mă așteptam absolut deloc. Pentru moment n-am cuvinte. O să le am când vin la Stockholm.' A fost, așadar, nevoie de un Nobel pentru a-l lăsa fără cuvinte pe înfocatul comentator al politicii anglo-americane din acest moment, marea îpacoste' protestatară, cum se descrie el însuși. Harold Pinter este omul-media al zilelor noastre. Deși în ultima vreme scrie teatru rar - chiar și înainte era cunoscut mai ales pentru piese scurte, un act
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
fost: ' Nu pot pune în cuvinte ce simt. (..) Nu mă așteptam absolut deloc. Pentru moment n-am cuvinte. O să le am când vin la Stockholm.' A fost, așadar, nevoie de un Nobel pentru a-l lăsa fără cuvinte pe înfocatul comentator al politicii anglo-americane din acest moment, marea îpacoste' protestatară, cum se descrie el însuși. Harold Pinter este omul-media al zilelor noastre. Deși în ultima vreme scrie teatru rar - chiar și înainte era cunoscut mai ales pentru piese scurte, un act
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]