6,344 matches
-
acea tensiune a speculației care înghite și consumă realul, în trepte de combustie anunțate oracular, sînt convertite, în versurile obraznicului profesor de franceză, într-un tip de poezie cvasirealistă, de la nivelul căreia conceptualismul se vede găunos și proiecția metafizică devine comică. Lungul poem Alexia se compune, astfel, din segmente ale înțelepciunii condensate (Unu. Elementele; Doi. Mica elegie), iar primul dintre acestea are "episoade" cu titluri și mai înțepătoare: Cele amestecate, Trezirea, Ieșirea, Godemișul, Cele limpezi... Trezirea e o curată șarjă anti-
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
dădu timp de o secundă senzația că de fapt eu aș fi cel care se depărtează de toate lucrurile fixe din jur." Viața de atunci avea tot atîta concretețe ca și cea de azi, doar că, de la distanță, apare ușor comică, golită de funcțiile ei normale și parazitată de stereotipuri. Are, altfel spus, tot atîta libertate și frumusețe cît tura completă a unei rotițe dintr-un mecanism. Cam neuns, pe deasupra. Seria de proze, care-și găsește "concluzia" într-un rîs nu
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
a făcut să creeze filiale de distribuție și în locuri până atunci neprihănite de cinema, de exemplu Rusia. Bizar, el a ajuns, în 1908, să distribuie în S.U.A. de două ori mai multe filme decât producătorii autohtoni luați laolaltă. Fapt comic, dacă e să mă gândesc la un discurs ținut de managerul unui lanț de cinematografe, cu ocazia deschiderii Festivalului de Film European. Respectivul domn afirma că la ora actuală, Europa produce anual mai multe pelicule decât Hollywoodul, și totuși ultimele
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
nu a renunțat la această seninătate cât timp a durat procesiunea burlescă ce-i conducea, mână în mână, cu fanfară, prin străzile pline de lume, până la insula Vasili. în jurul lor, mulțimea se bucura și râdea, striga glume și sporea binecuvântările comice. Bufonii din escortă erau împopoțonați cu măști și executau tumbe pentru a menține veselia publicului. La această procesiune se alipiseră și saltimbanci cu urșii și maimuțele lor savante. Era un frumos spectacol de carnaval pe care țarina îl oferea poporului
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
că, până și la oamenii mici, simțului statului și gustul femeii erau complementare. Această încurajare tacită a suveranei îl biciuia aproape la fel de mult ca vederea goliciunii senzuale a Nataliei. Cuibărită lângă el, Natalia îl observa zâmbind ca și cum ar fi găsit comică disproporția dintre sexul lui de flăcău bine înzestrat și statura lui de pitic. Emoționat de excitația mută pe care o manifesta față de el, Vasia se întoarse la ea și se dovedi neobosit. Cum era de așteptat, la capătul hârjonelilor lor
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
frigă", din timp în timp, cîte-o aluzie. Dacă bagi de seamă, citești un jurnal lucid de călătorie transatlantică și, cumva, interregn. Dacă nu, nici o nenorocire. Tot te poți ferici cu o "citanie" de vacanță, despre eclipsele parțiale (sau nu...) și comice ale puterii de judecată. Alexandra Târziu, Fapte bune cu Lisa, Editura Compania, București, 2004
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
de mult pierdută. Poate mai spre toamnă, când sunt la modă ghiveciurile... 1)"Azi îl vedem și nu e!" 2) Cinteză, s.f. Mică zburătoare cu cioc tare în anii cu soț (v. 2004, de ex.) și cu ciocul mic și comic în 2005 (cf. DEX, pag.176, ediția 1998), 3) Consecvență, s.n. Imoralitate (din vol. Definiții noi în lingvistica actuală, de Traian Băsescu, în colaborare cu P.D.)
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
întîmplări), Atelier. Crochiurile de proză saltă pe note, de la picanterii și plaisanteries culturale la politicale și, în cele din urmă, la cherchez la femme (și veți găsi legătura...), cîștigînd din ce în ce în vervă. Pasaje vesele și triste, interogatorii comice, anume cochetării și nădufuri alintate, de franctiror în critică și, din vreme în vreme, (aproape) polemist stau laolaltă în paginile scrise, despre neîntreruptul du-te-vino dintre prezent și trecut, cu judecata cîteodată pripită a zilei de azi. Mai fermecătoare cînd au
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
adâncimea eroilor adevărați ai romanului, platitudinea celor prefabricați (muncitori depășind stahanovist planul cincinal) apare ca totală. Într-o parte avem, așadar, producția de serie și pe stoc, schematismul, tipologia săracă a realismului socialist înfățișată cu o seriozitate de mare efect comic: "Ascultându-i pe oamenii științei și tehnicii din institutul și din Centrul de cercetări pentru mașini hidraulice din Timișoara, cum vorbesc îndelung și aprins despre fenomene precum cavitația și corosivitatea, ai crede că supremul lor adversar este bula de aer
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
Se pare că Eminescu avea dreptate: de la Paris, "ai noștri tineri" au adus "drept armă", nu atît pistolul sau spada, cît "bețișorul de promenadă". Atunci cînd Alecsandri tratează duelul ca motiv literar (Chirița în provinție, 1852), o face în registru comic. Ofensat că l-a surprins pe Leonaș sărutînd-o pe Luluța, cretinul Guliță îi cere "santifacție": "Vreu să-mi dai santifacție... duel... auzitu-m-ai?". Duelatul fiind interzis, ispravnicul Bîrzoi - autoritatea supremă în județ - are o perspectivă legalistă asupra lucrurilor: "Unde
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
nu este altceva decît un alt obicei la modă, un act de loisir, care trebuie practicat de oamenii cu rang din toată Europa, "fie din Londra sau din Focșeni". Costache Negruzzi dramaturg Costache Negruzzi tratează și el duelul în registru comic în piesa Duelurile, pusă în scenă de Matei Millo pe la 1873. În manuscrisul lui Millo (BAR nr. 5855) se consemnează faptul că nu este vorba de o lucrare originală, ci de o "comedie-vodevil în 2 acte, prelucrată de D-nu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Tata /n-o vrut deodată să ne bată / pîn' o găsît sîrma-n lăcată/ și-n fundul beciului pe tăț"). E totuși clar că succesul textelor în cauză, confirmat de mulți ascultători, nu stă doar în "exotismul" dialectologic. Este esențial efectul comic produs de multe ori de contrastul cu muzica romantic-sentimentală, liric-baladescă (contrastul voit între clișeele poetice tradiționale și prozaismul modern e prezent și la nivelul strict textual: "cîntă cucul în pădure, eu îi zvîrl dolari"). În plus, pitorescul lingvistic are o
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
ce-a însemnat expresia la origine, pentru că n-am citit cartea care a consacrat-o, dar știu sub ce formă a fost preluată în presa culturală: ca o etichetă aplicată oricui are îndrăzneala să ironizeze poncifele corectitudinii politice. Scenariul e comic, de n-ar fi penibil: carele va să zică, noi, ăștia, muncitorii, truditorii, furnicile, mestecătorii de bibliografii, posesori de doctorate și paradoctorate în "cultural studies" și alte bazaconii ce se mai poartă pe la periferia sistemului universitar occidental, publicăm tom după tom și
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
are importanță, le știți, încă unul din ONG-urile acelea finanțate de Uniunea Europeană) a ieșit din anonimat cu o declarație absolut aiuritoare: niște biete ființe de pe centura Bucureștiului au fost lovite în dreptul lor la imagine! Împrejurările sunt de-a dreptul comice: doi parlamentari însoțiți de reporteri de la televiziune au stat de vorbă cu câteva prostituate aflate, ca să zic așa, în exercițiul funcțiunii. Parlamentarii cu pricina - culmea culmilor, membri ai PSD! - încercau să se documenteze în vederea unui act privind legalizarea prostituției. Mai
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
ce fel prezentarea pe un post de televiziune a unor prostituate aflate într-un spațiu public (subliniez: într-un spațiu public) poate constitui o încălcare a "dreptului la imagine" și "trivializarea unei teme importante pentru societatea românească" (las deoparte ambiguitatea... comică a exprimării!) Aș zice, dimpotrivă, că într-o astfel de meserie "mediatizarea" e totul! La felul deșucheat cum merg lucrurile în România, nu m-ar mira ca prostituatele să-i dea în judecată pe avocații neîntrebați pentru că nu le-au
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
Rodica Zafiu Textele parlamentare despre care am vorbit și săptămîna trecută oferă, în ipostaza lor de sursă documentară pentru româna vorbită, și exemple de formulări cu adevărat stîngace, neglijente, involuntar comice. Pe fundalul monoton al stilului juridico-politic, plin de formule prestabilite, apar unele izbucniri pitorești de spontaneitate orală, care însă riscă să producă și unele improprietăți și anacoluturi. Cu toate tentațiile ironizării, trebuie să admitem că acestea sînt, ca procent, în
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
țină un discurs pe același canal de televiziune pe care l-am văzut și pe Bill Clinton vorbind, C-SPAN (www.c-span.org), de data asta cu ocazia cinei Asociației Corespondenților de Radio și Televiziune. Se străduiește să fie comic, și chiar reușește să ne spună o glumă bună: "Emisiunea de televiziune favorită a lui Donald Rumsfeld e Queer Eye for the Straight Guy." Cum scopul emisiunii în chestiune este ca tipi heterosexuali să se lase "transformați" de un grup
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
o naivitate și de o sinceritate înduioșătoare, îndrăgostit de o fată cu care odată a băut o cafea și căreia îi scrie după câteva luni pentru a-și mărturisi iubirea și pentru a-i povesti despre sine. Scrisoarea, de un comic aproape absurd, adună toate clișeele epistolare posibile și o serie de inexactități de exprimare aproape impresionante. Ar merita citată în întregime. Mă voi opri însă, pentru final, asupra P.S.-ului: „Draga mea prietenă Mariana, această scrisoare, înainte de a-ți parveni
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
clasice ale culturii europene. Este, s-ar putea spune, versiunea soft a ceea ce Samuel Huntington numește The Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod evident, benefice pentru ambele părți la nivelul cunoașterii. Într-un final, pînă și hîtrul nenea Iancu ar putea ajunge referință de bază în tratatele de psihiatrie americane. E drept însă, doar ideile sale, nu și numele, pentru că
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
piese, C.V. Ministerial și Cravata, mai slab conturate în comparație cu primele, satirizează birocrația anchilozantă a unui minister (C.V. Ministerial) și înregistrează repetarea, în registru de farsă, a unei situații grotești (posibil simbol pentru nocivitatea comunismului, în Cravata). Cultivând mai ales un comic de replică, spumos dar pândit de inconsistență, piesele din volumul Avenida Populista oferă o lectură delectabilă.
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
noi, tot zero rămâne! Cât despre salariul meu, ce să mai vorbim! Å stare proastă, de tranziție: Cum te poți ajunge În vremurile astea doar cu două secretare și jumătate?! Cunoscătorul de opere (I) Ha!... Vorbesc ăștia, azi, de opera comică!... Și de manipulare!... Cunoaștem noi “opere”, că le-am studiat!... Io-s manipulat?!... Io, dom’le, manipulez!... Că io am făcut Înalte studii sindicale și la tătuca Jdanov și la nea Fane Gheorghiu! Să se știe! C-așa au zis
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Gheorghe Grigurcu - Dragă Șerban, socotindu-te, în calitate de kitscholog și nu numai, un succesor în linie dreaptă al unor autori precum Urmuz, Caragiale, Eugen Ionescu (nădăjduiesc să n-ai nimic împotriva perspectivei mele!), te invit la un dialog asupra comicului. Pentru început: cum îți explici umoarea negativă (tristețe, angoasă, simțământ al fatalității, criză morală) ce nu o dată se manifestă în ființa creatorilor percepuți drept comici? Funambuli ai verbului, aceștia par a suferi de un rău ce le-ar contrazice, bizar
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
le punem și acelea care ni se pun. Problemele pe care mi le pui și/sau temele pe care mi le propui, în ocurență, sunt foarte dificile pentru mine, din, cel puțin, două motive: primul ar fi că eu sunt "comic" neteoretic, ci spontan; al doilea, consecutiv celui dintâi, că intuiția prevalează, în cazul meu, asupra analizei. Lucrez cu emisfera dreaptă! E prima dată când regret că nu sunt un estetician (ca răposatul Marino), ci doar un practician naiv. Să mă
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
tot dialogul nostru ar deveni cam fastidios și, eventual, am amuți oleacă, dacă ar fi posibilă, acum, reproducerea feței lui Michel Simon la funeraliile lui Fernandel. Clovnul care plânge e, pesemne, cel mai întristător spectacol. Mutra urâtă, dar bonomă sau comică, a lui Simon se transfigurează, într-o doară, prin plânsul ăsta fără lacrimi, prin hohotul inaudibil, printr-o sluțenie care cere milă. Nu, însă, pentru că e... slută, ci pentru că-și trădează rolul, - ce este unul de bufon; că și-l
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
da drept comici din vârsta cea mai crudă (și cărora onor. publicul nu le permite să fie și altceva decât băieți simpatici, mucaliți, haioși). Din însuși faptul că rigida mască nu le îngăduie și alte roluri. De unde, bovarismul dramei la comicii prin excelență. Un Nenea Iancu, de exemplu, ce se dă drept "sentimental", - în nu mai știu ce situațiune. Or, după D'ale carnavalului, să zicem, Năpasta e de-a dreptul o "năpastă". Nu prea te ia nimeni în serios când
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]