541 matches
-
nu doar viteza cailor și panta dealurilor, care erau condiții pur strategice, ci era mult mai mult. Era sufletul și speranța nebună a fiecărui călăreț, era stema Moldovei și chipul luminos al voievodului, era furia Înfrângerii și setea de răzbunare. Comisul Jurj simți că are lângă el o forță imensă, care mătură totul, indiferent de ordine, indiferent de strategii. Simțea că nimeni nu mai gândește nimic dincolo de mișcările iuți ale sabiei, dincolo de puterea uriașă pusă În fiecare lovitură. Vânătorii domnești nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mie de călăreți. Din locul În care se aflau se vedea Întregul luminiș, și, mai jos, dincolo de pădurile Ilișeștilor, se Întrezăreau, vag, dealurile Sucevei. Tânărul privi călăreții, unii din ei plini de sânge de la prima Încleștare cu otomanii, sub comanda comisului Jurj. Aveau În priviri bucuria victoriei și setea de luptă. - Oșteni! le spuse Alexandru, aproape fără să ridice glasul. Suntem pentru prima oară Împreună. Aveți mai multă experiență de luptă decât mine. L-ați văzut, poate, pe tatăl meu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
demnitate de Curte, ba 'n unele hrisoave nu figurează chiar nici un nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fericirea poporului meu. [1 ianuarie 1881] ["SUB TITLUL BLANQUI, PIETRARU ET C-IE... "] Sub titlul Blanqui, Pietraru et C-ie "L'Independance roumaine" scrie următoarele: Nimic mai original decât articolele apocaliptice pe care "Romînul" le consacră de câteva săptămâni atentatului comis în contra d-lui Brătianu. Toată lumea a uitat această faptă a unui maniac nenorocit, care avea de complici pe niște mizerabili ce nu aparțineau nici unui partid, nici unei opinii politice din țară. Nimeni n-a crezut că poate profita de un eveniment
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
secolul al XVI-lea , documentele Înregistrând această transformare prin hidronimele Stavnicul cel Bătrân, Stavnicul acela Săcu, Stavnicul Vechi sau Stavnicul cu Apă (cursul nou din secolul al XVI-lea) . Hotarnica Șendrenilor din 25 mai 1838, realizată de aga Matei Buhuș, comisul Vasile Pogor și Lascarachi Mihalachi, prezidentul judecătoriei ținutului Fălciu, amintește scrisoarea de schimb din 10 noiembrie 1835 de la Mihail Sturza (1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața Divanului Domnesc. Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul căminarului Ioan Gherghel și spătarul Grigore Cuza, arbitrii spătarului Costachi Burghelea și a vornicesei Paraschiva Râșcanu . Învoiala din 6 septembrie 1839, Întărită de domnul Mihail Sturza, prevede
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
averea a rămas lui Iorgu Gane, socrul lui Artur Sion . Procesul pornit de spătarul Costache Burghelea pentru Împresurarea moșiei Frenciugi de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu a fost câștigat de cea din urmă la 30 ianuarie 1844. Opisul de documente atestă moara comisului Vasile Costachi Negel aflată la 24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan din Galați către Nahman Vecsler pentru . Iordachi Râșcanu, căsătorit cu Paraschiva C. Lambrino, a luat ca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a Stancei, vornicul Sevastian Cananău, aga Alecu Jian, vornicul Alecu Forăscu, Costachi Morțun, Toader sin Pavel, postelnicul Dim. Grigoriu, vornicul Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia, Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș Sturdza, logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia, Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș Sturdza, logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu, pitarul Chirilă Ciocârlie, d. Ioan Roată, d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate steagurile lui au fost luate și chiar marele schiptru al lui Radu voievod a fost luat. Și au fost prinși atunci mulți viteji, care au și fost tăiați; a lăsat cu viață numai pe doi boieri mari, pe Mircea comisul și pe Stan logofătul”. Cu această ocazie au fost luați din Țara Românească 17.000 de țigani robi. La 22 martie 1971, moare Podiebrad, regele Boemiei. Matei dorea să fie ales ca rege al Boemiei, mai ales că, încă din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise mânăstirii. La 13 iunie 1456, se întărea hotarul satului pe care îl stăpânea Moldovița la gura Brădățelului. Hotarnici a fost domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac, și Mihul stolnic, și Roman Tula “și alți destui pani”. Această participare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țară, Ștefan îi făgăduiește că îi va înapoia satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un loc întărit ? La 2 martie 1472, domnul îi întărește lui Ilie Huru comis, satul Huruești, unde avea curtea, satul Ochienii, seliștea Stânceoaia și Căpoteștii, formând o moșie compactă, plus satul Urecheștii pe Trotuș, în fața Adjudului și satul Cătina, pe Putna și satul Ivăneștii, în ținutul Sucevii. Ochienii și Căpoteștii fac parte din comuna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
compactă, plus satul Urecheștii pe Trotuș, în fața Adjudului și satul Cătina, pe Putna și satul Ivăneștii, în ținutul Sucevii. Ochienii și Căpoteștii fac parte din comuna Huruești, deci nu erau foarte mari, nu aveau atâția locuitori încât să îi furnizeze comisului o garnizoană cu ajutorul căreia, din spatele gardurilor de la Huruești, să îl înfrunte pe domn. Iar celelalte trei sate erau risipite la mare distanță de Putna, din sudul extrem până în nordul țării, în ținutul Sucevii. Practic, curtea lui Ilie Huru putea fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care făcuseră parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor boieri, ca, mai apoi, să se ajungă la formula potrivit căreia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastei sale nu era o “nuanțare de ordin social”, impusă de prejudecățile ideologice ale vremii, ci de faptul că din Sfatul Domnesc dispar după 1476 18 boieri și, mai ales, dregătorii cei mai apropiați domnului, cum erau postelnicul, paharnicul, stolnicul, comisul și spătarul. Domnul, atributele și autoritatea domniei Domnul este stăpânul țării, dominus, el se intitulează singur stăpânitor, samo derjavni, în limba slavonă, sau autocrator în limba greacă, așa cum apare într-un document din anul 1500. Din titulatura domnului, aflăm că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al Reg. Petrolif. - Comandamentul Militar al Regiunii Petrolifere Comand. Milit. Capit./ Comandament. Militar al Capitalei - Comandamentul Militar al Capitalei Comand. 7 Teritorial - Comandamentul 7 Teritorial Comandam. Detașam. C.F. - Comandament Detașament Căi Ferate Comandantul Batal. IV Adm-tiv - Comandantul Batalionului IV Administrativ Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
STAT MAJOR GENERAL ss N. Mazarini p. ȘEFUL SECȚIEI I-a Lt. Colonel ss C. Verdeș p. Conformitate Șeful Biroului Control Vatră Maior ss Popescu Eugen Comunicat: - C-mente Terit., (Pentru executarea numai în Vechiul Regat). - Cercuri de Recrut. - Prefecturi, - Ministere, - Comis. spec. București. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.002, ARHIVELE NAȚIONALE, rola 18, fond Cabinet, dosar 126, filele 138-139. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 94, pp. 251-253. Document
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aceleiași proceduri de revizuire evreii, fără deosebire de sex sau categorie, inclusiv cei exceptați prin diferite legi organice, liber profesioniști (avocați, medici, ingineri, farmaciști, dentiști, arhitecți, pictori, sculptori, muzicanți, etc.) și salariații lor, precum și prepușii sau reprezentanții de comerț, comișii-voiajori, comișii pentru negoț, precum și lucrătorii independenți, lucrătorii la domiciliu, etc. Art. III. Pentru evreii menținuți ca specialiști în intreprinderi se va avea în vedere autorizațiunea Oficiului Central de Românizare. Art. IV - Evreii supuși străini urmează procedura revizuirii instituțiilor prin legea specială
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formeaza? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camerdinerii, comișii de la grajduri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură umple cancelariile și aleargă la fiecare suplicant ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți de acei care au început astfel cariera
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură împle {EminescuOpIX 464} cancelariile și aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți din acei cari au început
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p. 27. 427 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 112. 428 Brian S. Lee, art. cit., p. 32. 122 spunându-i reginei și totodată și decrepitei femei, „Ia-mi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
întreții un raport de exterioritate cu unealta de comunicare. Rațiunile acestei excluderi sunt multiple dar una dintre ele este importantă, forța Erosului care este forță de excludere, forță centrifugă, element fundamental de asocialitate drept activitate pulsională care se opune ordinii. Comisul voiajor este deja vinovat de rătăcire, adică de această viață dezordonată care îi caracterizează profesia 611. Gregor este el însuși expulzat din limbă și cu toate că se străduiește să articuleze distinct nimeni nu-i mai recunoaște vocea care nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]