504 matches
-
din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să fi fost de prin partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p. 27. 427 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 112. 428 Brian S. Lee, art. cit., p. 32. 122 spunându-i reginei și totodată și decrepitei femei, „Ia-mi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p. 27. 427 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 112. 428 Brian S. Lee, art. cit., p. 32. 122 spunându-i reginei și totodată și decrepitei femei, „Ia-mi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu trinul lor, și noi cu Țara Moldovei”. Rezon. Dar peste câteva decenii, personajele lui Caragiale și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau pentru legitima stăpânire a două sate: S ăseștii, pe Bârlad (sat azi dispărut și înglobat în municipiul Tec uci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înglobat în municipiul Tec uci) și Româneștii, pe Jeravăț, actualul sat Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul lui Ștefan cel Mare din 5 decembrie 1460 o prezintă pentru satul Bălăbănești, nu poate mira pe nimeni, că două fotocopii în mări me naturală ale acestui document se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prenumeranților bârlădeni în Istoria românilor, tradusă de I.Fătu și tipărită la Galați la 1853, în două volume: Vornicii A. Sturza, Iancu Greceanu; postelnicul G. Iamandi, aga Em.Costin, doctor; Spătariul Iordache Gane; banii Toma Giușcă, Ioan Buhmilă, D. Carpis; comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol, Iacob Fătu; medelnicerii Mihăiță Ștefănescu, C. Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285 și 309). Un Buiucliu, fost negustor de vite și tutungiu, apoi posesor pe moșiile lui Iorgu Ghica, a devenit căminar și comis, tot de la Mihail Sturza (pag. 39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost boieriți. "Aceștia sunt boierii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dum-lui să îndeplinească hărăzirea către acel ospital și pentru cele ce va avea a lua de la dum-lui Eminovici să-și caute prin locul compitent. ss. Indescifrabil, logofăt ss. Ioniță Koroi post. Nr. 1090 Sameș, 1849 iulie 11 zile ss. Cernat Comis"42 La 22 iulie 1849, Eminovici l-a cerut în justiție pe stolnicul Cost Bobeica, pentru o datorie de 260 de galbeni, pe care acesta nu voia să i-o achite, sub cuvînt că i-ar fi dat acei bani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
6); real (6); realitate (6); realizare (6); situație (6); ajutor (5); bună (5); caz (5); a face (5); activitate (4); consecință (4); constatare (4); consumat (4); curaj (4); demonstrație (4); eroic (4); erou (4); făcut (4); prins (4); chestie (3); comis (3); crimă (3); dar (3); dorință (3); dreptate (3); face (3); fact (3); frumos (3); îndeplinit (3); mare (3); rău (3); reacție (3); vorbă (3); vorbe (3); atitudine (2); certitudine (2); ceva (2); curat (2); curiozitate (2); cuvînt (2); dat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teamă (2); trist (2); țel (2); abia; academie; acum; adevărat; adînc; agresiv; aleargă; alegere; ambiție; analiza; apărare; aproape; așteptare; aur; autobuz; avar; băiat; bară de fier; bătrînețe; bidon; blestem; bolnav; cale; calvar; cantitate; cap; caz; de cărat; chin; ciolan; de comis; concentrat; conflict; contra; costum; cran; curaj; dar frumos; dar ușor; deal; dealul; destin; diferit; dificil; dificultăți; doare; dorul; dragoste; drumul; duce; dulapul; dureri de spate; emoții; examene; să faci bani; facultatea; familie; de făcut; fiară; fie; fizica; floare; frig; geanta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu privire la problemele țării. În cel de-al treilea volum sunt prezentate peripețiile lui Ionuț, trimis ca iscoadă, în Grecia, la muntele Athos și lupta de la Vaslui, unde înving moldovenii conduși de Ștefan cel Mare. Acolo mor mulți viteji, între care comisul Manole, Simion Jder, starostele Căliman și fiul său, Samoilă. Inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche și din legendele lui Neculce, Sadoveanu alternează planul social cu planul istoric, înfățișând viața moldovenilor care se desfășoară între real și miraculos, cu datini
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un personaj absent care se realizează în final printr-o prezență". Până și forțele naturii se supun domnitorului, în clipe de meditație, când se autoanalizează. Nu face compromisuri morale și fiind un spirit justițiar, sancționează pe cei care greșesc. Jderii Comisul Manole Păr-Negru, zis și Manole Jder, după semnul care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este grijuliu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui familia este mai presus de orice și este grijuliu cu feciorii cărora le-a venit vremea de însurătoare: "căci viața omului e scurtă; în primejdii ne trecem zilele și nopțile; mâine poate sufla un spulber". Inteligent, devotat, energic, este comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă, între care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat ritual: își stropea obrazul cu apă neîncepută
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nopțile; mâine poate sufla un spulber". Inteligent, devotat, energic, este comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă, între care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat ritual: își stropea obrazul cu apă neîncepută de la fântână; se închina către răsăritul soarelui; își scutura pletele cărunte. Ionuț Jder apare într-o viziune romantică, fiind un personaj excepțional, dinamic, multidimensional, al cărui caracter evoluează, în drumul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
desfășura după un anumit ritual: lăutarii cântau între două povestiri, Ancuța aducea pui fripți, vin și plăcinte fierbinți, iar înaintea fiecărei povestiri se făcea liniște, pentru a se crea o atmosferă de vrajă. Două personaje sunt prezente în toate povestirile: comisul Ioniță și hangița Ancuța. De fiecare dată, povestitorul voia să povestească o întâmplare mai fascinantă decât cea dinainte, care s-a petrecut într-un timp mitic românesc, atunci când oamenii se conduceau după legi nescrise. Fiecare povestire are un subiect diferit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
începe cu formule de adresare protocolare. Cele nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan, Județ al sărmanilor, Orb sărac și Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ostroave de la marginea lumii vesteau război. Se făcuse mult vin și oamenii veneau la Hanu Ancuței, știind că "e vremea petrecerilor", întâmpinați de Ancuța cea tânără care era "tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană". La han, veni comisul Ioniță pe cal roib, pintenog de trei picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de Ancuța cea tânără care era "tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană". La han, veni comisul Ioniță pe cal roib, pintenog de trei picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță". Fiind gata de plecare, comisul a închinat oala cu vin în cinstea unui boier care tocmai venise la han. Acesta l-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pintenog de trei picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță". Fiind gata de plecare, comisul a închinat oala cu vin în cinstea unui boier care tocmai venise la han. Acesta l-a întrebat de unde este și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță". Fiind gata de plecare, comisul a închinat oala cu vin în cinstea unui boier care tocmai venise la han. Acesta l-a întrebat de unde este și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a răspuns: "Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a răspuns: "Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i peste drum!" Comisul Ioniță de la Drăgănești "era un om nalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brăzdată", interiorizat, care povestea frumos celor adunați "pe butuci și pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]