288 matches
-
aruncă în mod consecvent, fără nici un fel de plasă de protecție, fostul cenaclist al Literelor bucureștene. Amintesc doar în trecere cum aproape toate observațiile subtile din volumul Max Blecher. Un arlechin la marginea neantului sunt aruncate în aer de un comparatism ostentativ și insistent. Sau cum, scriind altundeva depre romanul lui Camil Petrescu, tânărul critic comite imprudența de a-l identifica pe misteriosul cuceritor pomenit în epistolele Doamnei T. cu timidul poet Ladima. Greșeli de calcul, putem să admitem. Dar nu
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
criteriul critic și pe cel axiologic. În continuarea extinderii literarității, greu de spus cât de realist și cât de iluzoriu, E. Negrici, scepticul hermeneut (crezând că nici o interpretare nu află Sensul ultim al operei, 158) propune un salvator, așadar optimist, comparatism literar, "întemeiat pe concordanțe, nu numai pe înrâuriri" (163); fundat, altfel spus, pe ceea ce este întâmplător, involuntar. Istoria literaturii române apare concepută ca o "eternă" luptă dintre estetic și nonestetic (151). Mica și vlăguita literatură română, "însetată de pluralitate, de
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
conștiința literară românească a lui Dinu Pillat, carte puțin comentată în anul apariției ei (1976), Dostoievski și romanul românesc constituie cel mai important studiu sistematic al problemei; Elena Loghinovski descoperă, inventariază și analizează structuri, teme, motive, tipologii, poetici, asumîndu-și un comparatism modern, mai puțin sensibil la „sursologia” de tip G. Bogdan-Duică, foarte atent cu circulația acelor structuri, teme și motive în culturile din această parte de lume. Iată chiar prima pagină a cărții, unde autoarea își dezvăluie proiectul cît se poate
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
Țoiu, Paul Georgescu, Alexandru Ivasiuc, Mircea Ciobanu, Romulus Guga; poate încă și alți prozatori contemporani. Elena Loghinovski epuizează bibliografia critică a domeniului circumscris, din epocă și după aceea, de la recenziile apărute în presa vremii, pînă la exegezele mai recente; altfel, comparatismul autoarei își asumă naratologia și critica arhetipală, într-un demers care acoperă mai bine de o sută de ani, cîți vor fi trecut de la prima traducere în limba română a unui text dostoievskian: în 1885, apărea în foileton, în ziarul
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
adaptează din mers. Epura narativă apare și aici (ca peste tot în analiza dramaturgiei), dar numai după limpezirea scenariului teoretic mai larg. Un plus de informație aplicată temperează elanul intuitiv al lui O. Șuluțiu (citat inaugural în Spiritul și litera). Comparatismul, la Nicolae Manolescu, nu mai vizează literaritatea, ci teatralitatea: Problema este astăzi dacă nu cumva tocmai formula împrumutată de Blaga de la Werfel și de la ceilalți expresioniști germani apasă cel mai greu asupra actualității pieselor. Sigur că regizorii contemporani nu mai
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
mai multe: problema e să o aprofundați pe aceea căreia vă consacrați studiul. — N-ar fi însă mai bine să iau două sau mai multe ca să fac un studiu comparativ? Deoarece știți prea bine că acum e foarte la modă comparatismul... — Într-adevăr, știința e comparație; dar în materie de femei nu e necesar să compari. Cine cunoaște una, una singură, le cunoaște pe toate, o cunoaște pe Femeie. În plus, știți că ceea ce se câștigă în extensiune se pierde în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
universală. De-a lungul anilor sunt ilustrate diverse metode comparatiste, trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau confluente ale unor culturi antagonice - comparatismul școlilor franceze ale anilor ’50 din secolul trecut sau comparatism de gradul 1 și 2 - până la accepția teoretică modernă a interpretării tipologice și a diferențelor și asemănărilor în ilustrarea unor teme și motive, a unor idei și concepte, ori prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau confluente ale unor culturi antagonice - comparatismul școlilor franceze ale anilor ’50 din secolul trecut sau comparatism de gradul 1 și 2 - până la accepția teoretică modernă a interpretării tipologice și a diferențelor și asemănărilor în ilustrarea unor teme și motive, a unor idei și concepte, ori prin supunerea textelor ce prezintă un denominator comun unei hermeneutici instaurative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
de Ion Pillat, a cărui artă poetică o va analiza într-un studiu din volumul Poemul într-un vers (2001, în colaborare cu Vasile Moldovan). În acest text de mici dimensiuni, dar bine documentat bibliografic și interesant prin schița de comparatism nuanțat argumentată, va încerca explicarea manierei în care Pillat a reușit să concentreze ideea până la desenul unei singure imagini vizuale. Să muți pe cer o stea (2000) este una dintre cele mai rafinate cărți ale lui V., împărțirea în cicluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și codirector al revistei „Echinox”. Nichita Stănescu. Orizontul imaginar (1993; Premiul pentru debut în critică la Salonul Național de Carte, Cluj-Napoca), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1997), Zece studii de arhetipologie (1999) sunt deopotrivă studii serioase de comparatism și istorie a motivelor poetice, dar și reverii critice substanțiale. Proiectarea poematicului la Lucian Blaga într-un orizont cultural larg, situarea ludicului prezent în poezia lui N. Stănescu la intersecția modernismului și abstracționismului cu procedee ale postmodernității sau demontarea mecanismelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
romanului european modern, abordat cu mijloacele criticii, dar și ale sociologiei literare. Căile eseului (1976) investighează evoluția acestei specii, inclusiv în literatura română, relevându-i-se pătrunderea în proza de ficțiune, dar și calitățile estetice. Competența lui B. în aria comparatismului se va concretiza în Proust, azi (1979) și în Compediu de literatură universală și comparată (I-II, 1997-1999). Vocația critică, autentică, este mereu dublată de o atitudine într-o măsură didactică, ceea ce influențează expunerea, cu toate că, atunci când situația o cere, autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
placă!) A prins o crustă academică și provincială: e apăsat și apodictic în tot ce scrie. Și scrie mult, lung, păcat în care se întîlnește și cu alți „frați basarabeni”. Cum nu duce lipsă de îndrăzneală, intră adesea pe teritoriul comparatismului, unde se „desfășoară” cu larghețe și cu un soi de zel protocronist. Probabil, „Bacovia și Nietzsche” e un eseu din această categorie. Singura mea asemănare cu Bacovia e că, la fel ca el, și eu, scriind (sau citind) „mă gîndesc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bulgakov, Michel de Ghelderode), evidențiind totodată influența lui Goethe în literatura și cultura română (asupra lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Constantin Noica, Ștefan Aug. Doinaș), ca și interesul pentru Faust al sașilor transilvăneni. Cartea Aspecte ale comparatismului românesc (2002) conține o serie de eseuri și articole care înregistrează evoluția literaturii comparate în România, cu momentele ei „de flux și de reflux”. Având ca premisă ideea că „idealul poeticianului comparatist îl constituie în prezent dialectica convergenței și divergenței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Vianu și Liviu Rusu, dar recuperează și personalitatea unui Hugo Meltzl de Lomnitz. SCRIERI: Novalis, București, 1981; Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, 1997; Literatura comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Gyula (Ungaria), 1998; Aspecte ale comparatismului românesc, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Gheorghe Petrușan, În căutarea identității noastre, pref. edit., Gyula, 1994; Domokos Sámuel, Tipografia din Buda. Contribuția ei la formarea științei și literaturii române din Transilvania la începutul secolului al XIX-lea, Gyula, 1994; Maria Berényi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
de lectură, VTRA, 1997, 8; Nicolae Oprea, „Firea morală” a criticului, VTRA, 1997, 8; Diana Adamek, „Metamorfozele textului”, TR, 1997, 51-52; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale romanului, Târgoviște, 1998, 103-106; Victor Sterom, Retorica pietrelor, CRC, 1999, 9; Adrian Tudurachi, Nefericirile comparatismului, ST, 1999, 8-9; Petraș, Panorama, 131-132. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
seism socio-politic din 1789 a produs în toată lumea mișcări foarte diverse ca formă, conținut, intensitate și de aceea studiul lor reclamă o adecvare continuă la realitatea locului. Progrese în acest domeniu s-au făcut, mai ales în ultima vreme, pe seama comparatismului, a istoriei ideilor și mentalităților, ele fiind stimulate în același timp de cercetările sociologizate și de mai noua direcție antropologică. Împlinirea a două secole de la Revoluția Franceză a repus pe tapet marea problemă a influențelor respective, conducând la noi informații
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în contexte non-"occidentale" chiar dacă mondializarea este o occidentalizare a lumii încă de pe timpul colonizării, chiar dacă e o occidentalizare metisată, care rezistă uniformizării (Gruzinski, 1999, p. 10). Sunt necesare câteva precizări metodologice. Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi obiectul următoarei noastre cărți. Să spunem doar că Observatorul European face comparații empirice pornind, printre altele, de la un chestionar despre victimizare și climatul școlar, standardizat, dar adaptat de cercetătorii locali cu o procedură clasică de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Este, din 1997, pariul Observatorului European al Violenței Școlare (www.obsviolence.fr) și vom publica în lunile următoare, Catherine Blaya și cu mine, rezultatele aprofundate ale anchetelor comparative empirice pe care le-am realizat în peste zece țări. În cadrul acestui comparatism internațional, calea între o reificare fatalistă sub fațada "revoluționară" și un exotism sau un romantism al comunității "calde" se dovedește îngustă. Mai ales că aceste valori "comunitare" pot acoperi și explicații ale (relativei) liniști școlare mult mai puțin agreabile. Astfel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu e o trăsătură proeminentă în societatea franceză, unde lumea are tendința să aștepte mai mult de la statul centralizat, de unde năucitoarea logică a "planului anti-violență", caricatură a politicilor publice hexagonale. În plus, una dintre învățăturile cercetării contextuale, ancorată îndeosebi în comparatismul internațional, este că, dincolo de aceste programe și politici voluntariste, există protecții "automate", legate de starea culturală, religioasă sau morală a unei comunități, cum am văzut, de exemplu, în Djibouti. Invers, putem considera că unele modalități culturale de a privi învățământul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nr. 5, pp. 274-294. BLAYA C. (2001). Social Climate and Violence in Socially Deprived Urban Secondary Schools in England and France, Universitatea din Portsmouth, exemplar dactilografiat. BLAYA C. (2003). "School violence and the professional socialisation of teachers. The lessons of comparatism", Journal of Educational Administration, vol. 41, nr. 6, pp. 650-658. BLAYA C. (2005). Décrochage scolaire, santé mentale et violence à l'école en France, conferință internațională despre violența în școală, Ottawa, Facultatea de Educație. Site-ul Observatorului canadian pentru prevenirea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Limbaj și cultură în civilizația arabă, București, 1986; Introducere în Islam, București, 1993. Traduceri: Cele mai ieftine nopți, pref. Nicolae Dobrișan, București, 1971 (în colaborare cu Ilie Bădicuț); Yves Thoraval, Dicționar de civilizație musulmană, București, 1997. Repere bibliografice: Adrian Marino, Comparatism, arabism, exotism, T, 1986, 50; Cezar Baltag, Mit, gândire, limbaj, VR, 1987, 4; Maurice Borrmans, Linguagio, „Islamochristiana”, 1993, 366; Cornelia Ștefănescu, Accente pentru cunoașterea unor tradiții seculare, JL, 1995, 9-12. L.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
1949) și colaborează la revistele „A Hét”, „Igaz Szó”, „Korunk”. A semnat și cu pseudonimul Tolnai György. Specialist în istoria literaturii maghiare din secolul al XIX-lea, este autor al unor lucrări în acest domeniu. Contribuția lui D. la istoria comparatismului din România se ilustrează mai ales prin volumul Találkozások. Tanulmányok a román-magyar irodalmi kapcsolatok múltjából [Întâlniri. Studii privind istoria relațiilor literare româno-maghiare] (1976), alcătuit din studii consacrate unor opere privite în oglinzi paralele: moștenirea lui Petőfi Sándor în răsfrângeri românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]