1,421 matches
-
lumea aceasta, ea avînd un sens cu precădere public (nu poți fi fericit de unul singur, ci numai în relație cu semenii tăi). În plus, condițiile fericirii depind îndeosebi de facultatea rațiunii umane. Voltaire, Diderot, Rousseau încep să-și privească compatrioții ca pe niște cetățeni a căror viață este stăpînită de regulile egalității și libertății. Și, în ciuda promiscuității și a mizeriei din epocă, fericirea era considerată o stare predominant colectivă, marcată fiind de sărbători și superstiții. Potrivit lui Arlette Farge, odată cu instalarea
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
cu Cioran, numai ei doi, în unica împrejurare a unei plimbări comune, mai tânărul intelectual îl întreabă abrupt... cum a putut să fie legionar. Cioran nu se supără și își explică eroarea de tinerețe; dar rămâne sincer uimit. Dintre toți compatrioții care îl caută, îl vizitează și îi mănâncă timpul cu problemele și pretențiile lor, Gelu Ionescu este singurul care i-a pus, direct, această întrebare. Pagini foarte bune, desprinse parcă dintr-un jurnal, sunt și cele despre înmormântarea lui Ionesco
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
Delano Roosvelt, ca un semn de înaltă admirație, această carte din partea unui român care și-a făcut studiile pentru doctoratul în Filosofie în S.U.A. și care înfățișează aici ideile și realizările Noului Plen pentru a fi înțelese mai bine de către compatrioții săi./ 10 iunie, 1940". Profesorului Felix Frankfurter i se adresa astfel: "To Professor and Justice Felix Frankfurter, aș a sincere taken of high and respectfull appreciation for hîș educațional methods and for hîș creative personality. This book, written by a
Petru Comarnescu și S. U. A. by Icu Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/8035_a_9360]
-
1965), Catalogue des inscriptions latines du Musée Leite de Vasconcelos (1967). A observa că învățatul român a îmbinat hărnicia cu erudiția ține de domeniul evidenței. Anii portughezi i-au fost benefici din punct de vedere profesional și, spre deosebire de mulți alți compatrioți - care adesea însă nu au recunoscut și nu recunosc acest fapt -, exilul nu a fost echivalent cu declasarea și cu ratarea. De observat este însă totuși faptul că, în afara lucrărilor păstrate la Biblioteca Națională a Portugaliei, Scarlat Lambrino a mai
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
fotografie despre rromii din Portugalia - și de Turnul din Belém - simbol al țării înseși - se află Muzeul de Arheologie. Amintesc toate acestea pentru a scoate în relief cât de centrală în peisajul istorico-cultural portughez este instituția de care este legat compatriotul nostru. Muzeul conține în biblioteca sa două articole ale lui Scarlat Lambrino, publicate în periodicul științific al instituției, "Arqueólogo portuguęs", iar în corespondența lui José Leite de Vasconcelos, păstrată în biblioteca Muzeului, ar putea fi poate găsite și scrisori ale
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
ale propriului iliberalism (a lui Orban) există destule. De când a preluat Puterea, în 2010, a redus independența curților Ungariei și a lovit în independența presei (...) La fel ca Puțin, Orban promovează un naționalism care pretinde că-i reprezintă pe toți compatrioții săi, indiferent unde s-ar afla, mai ales pe creștini. Cum rămâne cu non-creștinii este o întrebare bună, mai ales că Ungaria are o tradiție bogată a antisemitismului care continuă și în prezent", scrie Harol Meyerson într-un articol de
Washington Post avertizează UE: Ochii pe Viktor Orban! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82153_a_83478]
-
care o perdea se aprinde, din tavan începe să cadă spumă ignifugă, ca la marile hoteluri în caz de incendiu. Kiril deschide ușa și sare afară. Se pregătește să iasă și Roman, când Esmé îi spune lui Lionel în română: — Compatriotule, să zici mersi: trebuia să mori pe 12 mai, da’ ți-am făcut cadou o zi de la mine, s-apuci să-ți serbezi ziua de naștere. În ziua morții, din păcate. Dacă tot mi-ai făcut cadou o zi, de ce
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
montate și-n țară), ori imagini - ochiul mare care supraveghează scena, roșul și sîngele care e prezent În mai multe spectacole, liftul care aduce personaje surpriză, șarpanta, turla de biserică (dreaptă, ori răsturnată) etc. De altfel, trebuie să recunosc, scenografiile compatriotului nostru nu sunt concepute pentru teatre sărace; nici pentru ateliere cu personal puțin și necalificat. La cîte zeci de detalii arhitectonice și de mobilier cerea scenograful Ciulei pentru un singur spectacol, Îmi imaginez ce timp de execuție Îndelung era necesar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu tandrețe podeaua”(p.17); iar Arkadina „Îl sărută cu tandrețe pe Cehov, pe frunte”(p.32). În fine, Într-o paranteză, „Cehov Începe săi spele rana lui Treplev cu gesturi care au ceva tandru”(p.34). Altă obsesie a compatriotului nostru: spectralul. Și-n Mașinăria...și-n Nina (cealată piesă a volumului de care ne ocupăm) parantezele abundă În eroi reali, ori imaginari, care stresează personajele principale cu aparițiile lor fantomatice:„O față monstruoasă se lipește de unul din ochiurile
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mondial!): firește, ratează... Mai ridică o problemă textul acesta minunat, al minunatului Vișniec: zgomotul de scenă, propus În desele didascalii. Știm că Anton Pavlovici era enervat de multele interludii sonore care apăreau În piesele sale, la intervenția regizorilor vremii. Dar compatriotul nostru nu sesfiește să scrie paranteze care colcăie de zgomote, binevenite - zice practicianul din mine:„De afară se aude lătratul unui cîine și șuieratul vîntului. Orologiul sună de mai multe ori”(p.116). Eroina, cu gîndurile clasicului, chiar cere oprirea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
dlui. Dușa de-a Împleti viața dramaturgului, cu opera sa, Într-un portret convingător realizat, mesajul lucrării fiind: sunt inseparabile! Nu putem Înțelege teatrul ionescian, afirmă doctorandul printre rînduri, fără să Încercăm să-l Înțelegem, mai Întîi, pe ilustrul nostru compatriot. Și metoda folosită e una empatică, recunoscută la pagina 5: „bătătorind parcursul unui personaj ne identificăm cumva cu structura intimă a sa, devenind și noi, chiar dacă tardiv, similari cu excelența subiectului căutării noastre”. Și, peste o pagină, continuă: „Încercînd să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pionierii absurdului: „Urmărind limbajul absurdului, absurdul limbajului, consider că verbalizarea insipidă semnifică o inconsistență existențială și o halucinație onirică, personajele ionesciene fiind lipsite de căi de acces către ceilalți” conchide Inocențiu Dușa. Urmează un capitol dedicat perioadei de glorie a compatriotului nostru care, prin originalitate și prospețime a subiectelor, a dinamizat dramaturgia secolului XX. Valoarea teatrului său este recunoscută pe toate meridianele. Dar, reiese clar din lucrare, conferindu-i și virtuți literare, celebritatea nu poate Îndepărta gîndurile sumbre ale lui Ionesco
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nu a avut șansa unui destin dramaturgic asemănător : debutînd În teatru abia la cincizecișitrei de ani, are parte de un eșec răsunător și, după cum precizează Miriam Cuibus, atunci „actorii au părăsit scena cu ochii În lacrimi” (p.201). Ca și compatriotul nostru Caragiale, ghinionist În seara premierelor pieselor sale, Flaubert va face teatru În viață. Dacă Însă Ion Luca a avut parte, ulterior, de succese scenice autentice, „autorul Doamnei Bovary se va resemna să exerseze scriitura cu voce tare a lui
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
audiență, cred eu, de o programare ghinionistă (a fost primul din concurs, la ora 10 dimineața, cînd Încă lumea nu știa unde să se adune, ori Încă nu sosise la festival). Am asistat și la o reprezentație rusească cu piesa compatriotului nostru Al. T. Popescu Raza de soare, chiar În ultima zi. De asemenea, m-a bucurat să aud, Într-un spectacol catalan, muzică românească (Dumitru Fărcaș și Gh. Zamfir). L-am cunoscut, la ambasada noastră, și pe domnul Dan Bălănescu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cel tradițional poate face un infarct, nu?!... G.Banu spune că el e criticul afirmatic, că nu-și pierde vremea discutînd despre spectacole proaste. Sigur, e o poziție comodă, dar poate și... lașă. Căci un critic de notorietate internațională, precum compatriotul nostru, mi se pare că e important să explice și de ce un spectacol nu i se pare meritoriu...Chiar dacă pe moment artiștii vor fi indignați, ulterior opinia teatrologului Îi va pune pe (poate, profitabile) gînduri... Beatrice Rancea vorbind,Într-o
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nu a avut șansa unui destin dramaturgic asemănător : debutînd În teatru abia la cincizecișitrei de ani, are parte de un eșec răsunător și, după cum precizează Miriam Cuibus, atunci „actorii au părăsit scena cu ochii În lacrimi” (p.201). Ca și compatriotul nostru Caragiale, ghinionist În seara premierelor pieselor sale, Flaubert va face teatru În viață. Dacă Însă Ion Luca a avut parte, ulterior, de succese scenice autentice, autorul Doamnei Bovary se va resemna să exerseze scriitura cu voce tare a lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
știe să-i pună-n valoare sufletul. Ceva mai Încolo, legat tot de păpușă, Șerban povestește că un mare mînuitor, după ce scotea păpușile din ladă, le ținea o vreme lipite de frunte, ca să intre-n el spiritul pă pușii! Frumos!... Compatriotul nostru a fost marcat, În primul deceniu ulterior plecării din România, de Brook și Grotowski. Cartea se vrea un omagiu indirect adus lor și celorlalțu oameni de teatru celebri, care i-au deschis ochii asupra Înțelegerii profunde a artei spectacolului
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
comunismul ăsta farmecul lui!”. Ceea ce nu l-a Împiedicat să-și dorească să fugă din țară : povestirile despre tatonarea, tentativa eșuată și reușita finală a emigrării, fiind scrise cu har . De reținut În Încheiere, pentru noi toți, ar fi convingerea compatriotului nostru curajos :” Orice ocazie ți se ivește, să o studiezi cu atenție, și dacă e-n măsură să-ți schimbe viața, cît de cît, În bine, să o urmezi. Nimic mai regretabil decît să te gîndești, pe urmă, că ai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu devină un Serebreakov (profesorul antipatizat de toți, din Unchiul Vanea n.n.). Dar cea mai frumoasă profesiune de credință a criticului rămîne : ” Trebuie să văd teatru pentru că, dacă nu Îl văd, teatrul moare!”. Minunat! Mă despart În opinii de marele compatriot Într-un singur punct al interviului : cazul Lucian Pintilie. Lui Banu i se pare că deturnarea talentului regizorului, de la teatru, către film, e benefică. Eu susțin că geniul artistului Însă se vede pe scenă, nu pe ecran. Nici o peliculă a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu s-au lansat în tîlhării și omoruri, ci au preocupări ilegale non-violente. De curînd, în Spania, românii au reușit să intre în atenția Poliției atît ca victime, cît și ca infractori, cînd cu celebra afacere a celor 27 de compatrioți ai noștri transformați în sclavi pe plantații tot de niște ai noștri, care i-au bătut și înfometat. În ciuda faptului că sîngele apă nu se face - un sînge totuși destul de amestecat, se pare - sclavii i-au dat de gol autorităților
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
în stare să-și țină infractorii acasă. Și cred că mai sînt vreo trei țări care de-abia așteaptă să facă același lucru, dacă ne reclamă la Bruxelles frații noștri de gintă latină. Ce pot face, totuși, autoritățile române împotriva compatrioților noștri cu preocupări ilegale care vor să-și exercite dreptul la liberă circulație? O persoană care se ocupă de hoții sau de proxenetism, dar care nu e în pușcărie are același drept la pașaport ca oricare alta. Ce pot spune
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
cînd mă gîndesc că o bucată adevărată din cultura noastră națională se află la ora asta în biblioteca individului fără ca el să-și dea seama de lucrul ăsta. Mahalaua de la periferia Bucureștiului, un loc de neînțeles chiar pentru mulți din compatrioții noștri mai înguști la minte. Pe Muncii, Socului, știți zona aia, grupuri imense de la 23 August care scandează, baraje după baraje, demonstranții parlamentează cu militarii, Obor, Republicii, Armata e cu noi, de acum începe greul, cugetă Roja, aducîndu-și aminte că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
unor nume ne-am oferit să-i scadem din capetele de acuzație, și atunci l-a menționat și pe Felix Karp. Wickert se aplecă În față. — Momentan cercetăm varianta conform căreia Karp a fost cel care i-a făcut legătura compatriotului dumneavoastră cu Wilms, care i-a pus la dispoziție camera de hotel. — De ce, e Încă neclar. Dar numele lui e Înregistrat printre numele vizitatorilor din caietul de la parter. Și nu numai acolo. Mulțumit de sine, Inspectorul mă Împunse cu instrumentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o aiureală, o mare aiureală. — Nimic din ce susținuse nu era adevărat! — Și-n plus, știam cu cine fusese Dora la Fundație de Paștele trecut. — Totuși, ceva n-a mers cu trebuia. Fără a se simți deranjat, Karp continuă distant. — Compatriotul dumneavoastră l-a primit pe Karp aici la hotel, chiar ieri. Se pare că a fost o reglare de conturi, ceva tipic pentru lumea interlopă. Când am cercetat camera, l-am găsit legat de un scaun. — Da, domnule Knisch. Legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să bage batista la loc În buzunarul de la piept - ceea ce completează elocvent părțile necompletate din chestionarul dumneavoastră, ceea ce nu vă Îmbunătățește situația cu nimic, nu-i așa? Wickert rânji. Mai ales că numele de pe formular e identic cu cel al compatriotului dumneavostră. Cred că am leșinat. Când mi-am revenit, Wickert Îmi Împingea poșeta În brațe, exprimându-și regretul că nu mă putea lăsa să mă odihnesc mai mult. Felix Karp era Încă În libertate, și până când avea să fie capturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]