230 matches
-
Niveluri ale integrării curriculare 119 2.2.1. Monodisciplinaritatea 121 2.2.2. Multidisciplinaritatea 123 2.2.3. Interdisciplinaritatea 125 2.2.4. Transdisciplinaritatea 130 2.3. Modele structurale ale integrării curriculumului 136 2.4. Domenii ale integrării curriculare. Cazul competențelor-cheie 141 Partea a IV-a. Temele cross-curriculare 1. Cadrul conceptual și metodologic 157 1.1. Trei evenimente și o concluzie 157 1.2. Câteva elemente introductive 159 1.3. Traversare și transversalitate: reconstrucția cross-curriculară 160 1.3.1. Abordarea cross-curriculară
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
and Selection of Competencies: Theoretical and Conceptual Foundations) propune un cadru conceptual și mai multe perspective de abordare a competențelor. Una dintre premisele de bază de la care se pornește este următoarea: orice fundament conceptual sau teoretic pentru definirea și selectarea competențelor-cheie este influențat inevitabil de concepțiile despre indivizi și societate și de ceea ce este valorizat în societate și în viață în condiții socioeconomice și politice specifice (Rychen, Salganik, 2000, p. 7). Sunt identificate, pe această bază, trei presupoziții principale pentru selectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este influențat inevitabil de concepțiile despre indivizi și societate și de ceea ce este valorizat în societate și în viață în condiții socioeconomice și politice specifice (Rychen, Salganik, 2000, p. 7). Sunt identificate, pe această bază, trei presupoziții principale pentru selectarea competențelor-cheie: - consistența cu principiile drepturilor omului și ale valorilor democratice; - capacitatea de a le oferi indivizilor șanse pentru o viață bună, de succes; - competențele-cheie nu sunt incompatibile cu diversitatea socială și individuală. Cadrul conceptual care ghidează definirea și selectarea competențelor-cheie este
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
selectarea competențelor-cheie: - consistența cu principiile drepturilor omului și ale valorilor democratice; - capacitatea de a le oferi indivizilor șanse pentru o viață bună, de succes; - competențele-cheie nu sunt incompatibile cu diversitatea socială și individuală. Cadrul conceptual care ghidează definirea și selectarea competențelor-cheie este axat pe factorii redați în figura de mai jos: Figura 24. Competențele-cheie Reunind cinci perspective de analiză concretizate în tot atâtea rapoarte elaborate de experți, se ajunge la o sinteză de trei competențe-cheie generice, cuprinzătoare pentru toate abordările propuse
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
interpersonale pentru a da sens existenței în comunitate. Percepția corectă a rolurilor și responsabilităților proprii și ale celorlalți, negocierea și compromisul, acceptarea diferențelor culturale sunt descrieri ale acestei competențe-cheie. Un inventar mai detaliat, cu o descriere pentru fiecare tip de competență-cheie, precum cel de mai jos, reflectă într-o și mai bună măsură caracterul integrat al acestor competențe. Așadar, între competențele „de grad înalt” sau cele „pentru viață” (life skills) regăsim (adaptare după „Integrated Curriculum...”): 1. învățarea pe tot parcursul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
necesare pentru ocupabilitate (căutarea, ocuparea și păstrarea unui loc de muncă): - învață pe tot parcursul vieții; - utilizează procesele de gândire complexă și critică; - comunică efectiv; - colaborează și lucrează în echipă; - este un cetățean responsabil. Transversalitatea este o caracteristică importantă a competențelor-cheie. Acestea traversează diferitele sfere ale vieții sociale, precum și, în mod firesc, frontierele disciplinare. Caracterul transferabil face ca valoarea adăugată pe care o aduce instruirea centrată pe formarea acestor competențe să fie extrem de importantă. Transferul, care este o problemă frecvent pusă
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
management mai eficient al parcursului educațional al fiecărui individ, comunicarea și relațiile sociale și interpersonale să reflecte trecerea accentului de la predare la învățare. În Raportul de progres al Grupului de lucru B, din 2003, au fost stabilite 8 domenii ale competențelor-cheie. Termenul de competențe se referă la o combinație de deprinderi, cunoștințe, aptitudini și atitudini și includ disponibilitatea de a învăța în completarea la „a ști cum!”. Astfel competențele-cheie cuprind trei aspecte ale vieții: a. împlinirea personală și dezvoltarea de-a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Education & Training 2010", care urmărește obiectivele strategice ale Comisiei Europene pentru educație și formare. În 2006, Parlamentul European și Consiliul U.E. au adoptat o Recomandare cu privire la stabilirea de competențe-cheie pentru ”învățarea de-a lungul întregii vieți„. Cele opt domenii ale competențelor-cheie sunt: 1. Comunicarea în limba maternă; 2. Comunicareîn limbi străine; 3. Competențe în matematică și competențe elementare în științe și tehnologie; 4. Competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație; 5. Competențe pentru ”a învăța să înveți!„; 6. Competențe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
despre elemente de orientare și despre orizontul local-vecinătăți etcși apoi pe toată durata gimnaziului, de la simplu la complex). 6.3. MODELUL TAXONOMIC AL COMPETENȚELOR ÎN GEOGRAFIE 6.3.1. Competențe generale ale geografiei ca domeniu educațional care să determine atingerea competențelor-cheie pot fi următoarele (Mândruț, 2006; 2009; 2010): (1) Utilizarea terminologiei (generale și specifice) în prezentare, descrierea și explicarea realității geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese și fenomene caracteristice). (2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii și a terminologiei în limbi străine
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
semnului „/” și înlocuirea acestuia cu conjuncția „sau”; se impune și completarea textului, în final, cu sintagma: „conform legii”. (2 Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă. (Propunem eliminarea expresiei „și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă”, având în vedere că obiectul reglementării își găsește locul în cadrul Titlului I din prezenta lege. Art. 23 (1 Sistemul național de învățământ
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cu sintagma: „conform legii”. (2 Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă. (Propunem eliminarea expresiei „și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă”, având în vedere că obiectul reglementării își găsește locul în cadrul Titlului I din prezenta lege. Art. 23 (1 Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: (Considerăm că trebuie eliminată sintagma „sistemul național de” și se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie. (Opinăm că se impune înlocuirea termenului „punțile” cu termenul „trecerea”. (5 Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie și formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. (Pentru corectitudinea textului, față de propunerile anterioare, se impune înlocuirea termenului „învățământul” cu sintagma „curriculumul pentru nivelul”. Art. 69 (1 În unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
lemn”, mai vechi sau mai nou. Mai mult decât atât, unele texte din această secțiune Țin, mai degrabă, de stilul gazetăresc al anumitor persoane „specialiste” în domeniul educației. (2 Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Art. 330 (1 Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale. (2 Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și structurată
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de intervenție în domeniul educației permanente; c oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin: (Se impune înlocuirea în text a semnelor (i, (ii... cu „-”, din considerente de tehnică legislativă. (i programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe educaționale de tip "A doua șansă" sau programe de tip "zone de educație prioritară" pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională; (ii programe pentru validarea rezultatelor învățării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
firme, dar creșterea nu mai este legată numai de gigantism și de societățile multi produs, nu ține, altfel spus, de talie. Dacă vechile principii de alianțe, achiziții sau fuziuni funcționează și astăzi, obiectivul este diferit: specializarea. 4.5.4. Reinventarea competențelor-cheie Astăzi, întreprinderile caută să obțină controlul unei firme care aduce valoare adăugată, dar cu condiția evitării unei diversificări periculoase. Se încearcă armonizarea strategiilor de dezvoltare la scară internațională. Nu este vorba doar de delocalizări, ci de a obține superioritatea mondială
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
4.4.5. Spre o nouă dinamică Stat-întreprindere 166 4.5. ÎNTREPRINDEREA GLOBALĂ 168 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii 168 4.5.2. Univers concentraționar 169 4.5.3. Anticipare și permanentă adaptare 170 4.5.4. Reinventarea competențelor-cheie 171 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate 172 4.5.6. Compartimentarea sistemelor spațiale 173 4.5.7. Constrîngerile locale 175 4.6. GEOECONOMIA REGIUNILOR 176 4.6.1. Slăbirea legăturii dintre Stat și economia națională 177 4.6.2
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
liceului și cu planul de învățământ pentru anul de completare; alocarea echilibrată a timpului de studiu, în funcție de nevoile de pregătire ale elevilor școlarizați în cadrul diferitelor filiere, profiluri și specializări; creșterea ponderii disciplinelor prin care se asigură specializarea; aprofundarea selectivă a competențelor-cheie dobândite în învățământul obligatoriu; introducerea studiului limbii moderne 2 în trunchiul comun al tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor; reducerea, în medie cu 1-2 ore pe săptămână a numărului minim de ore de studiu în clasă; lărgirea ariei de opțiuni la
Agenda2005-25-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283840_a_285169]
-
și flexibile în licee, care să permită elevilor migrarea în orele de curriculum la decizia școlii și către alte școli. Totodată, va crește ponderea disciplinelor prin care se asigură specializarea, comparativ cu cea a disciplinelor prin care se asigură aprofundarea competențelor-cheie dobândite în învățământul obligatoriu. L. R. Pregătirea unităților l La nivelul întregii rețele În vederea deschiderii noului an de învățământ, Ministerul Educației și Cercetării a solicitat inspectoratelor școlare județene, încă din luna iulie, elaborarea unui plan de măsuri care să vizeze
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
anul 2005-2006. Astfel, în grădinițele din județul Timiș vor fi desfășurate următoarele proiecte educaționale naționale: „Ecogrădinița” (în cadrul programului „Educație prin activități extrașcolare și extracurriculare”), „Generalizarea grupei pregătitoare în învățământul preșcolar” (în cadrul programului „Asigurarea educației de bază pentru toți cetățenii. Formarea competențelor-cheie”), „Să citim pentru mileniul III”, „Educăm așa” (în cadrul programului „Asigurarea calității proceselor de predare și învățare, precum și a serviciilor educaționale”), „Centrele de resurse și perfecționare - centre pentru părinți”, „Educația pentru informație în mediul rural defavorizat” (în cadrul programului „Asigurarea echității în
Agenda2005-44-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284371_a_285700]
-
școlare pentru clasele a IX-a - ciclul inferior al liceului și școala de arte și meserii și a X-a pentru școala de arte și meserii. Ciclul inferior al liceului asigură condițiile pentru finalizarea educației de bază, prin continuarea dezvoltării competențelor-cheie urmărite în cadrul învățământului obligatoriu - condiție pentru asigurarea egalității de șanse pentru toți elevii, oricare ar fi specificul școlii (filieră, profil), dar și prespecializarea elevilor în vederea continuării studiilor în ciclul superior al liceului și dobândirii, în cazul filierei tehnologice, a nivelului
Agenda2004-39-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282925_a_284254]
-
non-literare sau facilitează învățarea unor noi concepte lingvistice, textuale sau de teorie literară. - a comunica pentru a învăța, atunci când comunicarea depășește stadiul de obiect al învățării și devine mijloc și mediu al proceselor de asimilare și rafinare a înțelegerii. Realizarea competențelor-cheie în perioada școlarității, așa cum sunt stabilite de Cadrul Comun European: inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice; comunicarea în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice de bază în științe și tehnologii; competența digital, asigură
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau cercetarea cu educatul de alte sarcini în care va putea să-și investească noile achiziții. Pentru a ilustra diversitatea abordărilor (microparadigmelor derivate) în definirea unui sistem de competențe în construirea unui profil așteptat, recurgem și la o sinteză a competențelor-cheie presupuse de dimensiunea europeană în educația pentru cetățenie specifică (apud R. Tudorică, 2004, pp. 130-132): abilitatea de a se informa facil, rapid, eficient, de a stăpâni cunoștințe utile, de a opera cu acestea în contexte diferite, competențe lingvistice, computeriale, de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în construcția în diferite domenii), • științific (capacitatea de a utiliza cunoașterea științifică, a identifica problemele științe și concluziile ei, a înțelege luarea științifică a deciziilor în orice activitate umană), ca și • pregătirea pentru învățarea continuă. Dacă PISA verifică calitatea pregătirii competențelor-cheie la finalizarea școlarizării obligatorii, în întreg sistemul formării, este firesc să pună accent în evaluarea critică pe stadiul atins în afirmarea culturii științifice, în primul rând. Ea va cuprinde atunci competențe de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
caracter sporadic în România și nu sunt suficient promovate în vederea preluării exemplelor de bune practici; - insuficienta importanță acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracter sporadic în România și nu sunt suficient promovate în vederea preluării exemplelor de bune practici; - insuficienta importanță acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]