242 matches
-
gramatical între predicat și subiect, acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată). ... e) Sintaxa frazei (propoziția, fraza, raporturi sintactice la nivelul propoziției și al frazei); aspecte funcționale referitoare la construirea propozițiilor subordonate (propoziția subiectivă, predicativă, completivă directă, completivă indirectă, circumstanțială de loc, circumstanțială de mod, circumstanțială de timp, circumstanțială de cauză, circumstanțială de scop, circumstanțială condițională, circumstanțială concesivă, circumstanțială consecutivă); expansiunea, contragerea, topica și punctuația acestora. ... f) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
predicat și subiect, acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată). ... e) Sintaxa frazei (propoziția, fraza, raporturi sintactice la nivelul propoziției și al frazei); aspecte funcționale referitoare la construirea propozițiilor subordonate (propoziția subiectivă, predicativă, completivă directă, completivă indirectă, circumstanțială de loc, circumstanțială de mod, circumstanțială de timp, circumstanțială de cauză, circumstanțială de scop, circumstanțială condițională, circumstanțială concesivă, circumstanțială consecutivă); expansiunea, contragerea, topica și punctuația acestora. ... f) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
nivelul ortografice și de punctuație propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență); - enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop); dezvoltarea și contragerea. NOTĂ: Comparativ cu programa școlară în vigoare pentru clasa a VIII-a
ANEXĂ din 31 august 2010 cuprinzând anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233102_a_234431]
-
al frazei (coordonare, subordonare, incidență); - enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop); dezvoltarea și contragerea. NOTĂ: Comparativ cu programa școlară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conținuturi obligatorii pentru evaluarea națională
ANEXĂ din 31 august 2010 cuprinzând anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233102_a_234431]
-
Complementul obiect direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziție Tipuri de frază: asertivă, interogativă (directă și indirectă), exclamativă, emfatică, impersonală Sintaxa frazei: Propoziția simplă; Propoziția principală; Propoziția secundară subordonată (Propoziția completivă directă și indirectă); Propoziția circumstanțială concesivă NOTĂ: Anexa 2 PROGRAMĂ ȘCOLARĂ Limba și literatura italiană maternă Clasa a X-a NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de Limba și literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparținând etniei italiene care
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
direct și indirect; complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, de concesie, de opoziție) Tipuri de frază: asertivă, interogativă (directă și indirectă), exclamativă, emfatică, impersonală ● Sintaxa frazei: propoziția simplă; propoziția principală; propoziția secundară subordonată (propoziția completivă directă și indirectă; propoziția circumstanțială concesivă. Vorbirea directă și indirectă. Propoziția completivă de agent. Propoziția circumstanțială (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop). Propoziția condițională și fraza ipotetică. NOTĂ:
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
cauză, de scop, de concesie, de opoziție) Tipuri de frază: asertivă, interogativă (directă și indirectă), exclamativă, emfatică, impersonală ● Sintaxa frazei: propoziția simplă; propoziția principală; propoziția secundară subordonată (propoziția completivă directă și indirectă; propoziția circumstanțială concesivă. Vorbirea directă și indirectă. Propoziția completivă de agent. Propoziția circumstanțială (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop). Propoziția condițională și fraza ipotetică. NOTĂ:
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată) ● Atributul și propoziția subordonată atributivă ● Tipuri de complement (complement direct, complement indirect; complemente circumstanțiale - de timp, de loc, de mod, de cauză, de scop, condițional, concesiv, consecutiv) Propozițiile subordonate completive necircumstanțiale (directă, indirectă) și propozițiile subordonate circumstanțiale (de timp, de loc, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă). IV. Ortografie. Ortoepie. Punctuație ● Semnele de punctuație (punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula, două puncte, semnele citării
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
fiind implicite unor forme verbale temporale, numai la trecut: timpului imperfect (aspectul imperfectiv/iterativ); timpurilor perfect compus și perfect simplu (aspectul perfectiv). Pot fi de asemenea implicite sensului lexical al unor verbe: „a sări” (momentan), „a adormi” (incoativ), „a umple” (completiv), „a se satura” (sativ). Un verb perfectiv se folosește doar în mod excepțional cu forma de prezent în propoziții principale. Prezentul verbelor perfective se folosește în propoziții subordonate, referindu-se de fapt la viitor: "Oni traže da pročitam knjigu" „Ei
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
particulă "li", un verb auxiliar și două pronume la cazuri diferite: Ne znam da li șam joj se dopao" „Nu știu dacă i-am plăcut”. Ordinea encliticelor se supune următoarelor reguli: Procliticele pot fi pe primul loc în propoziție: Propoziția completiva directă Completiva directă care constituie o intrebare indirectă este introdusă prin cuvântul interogativ cu care începe întrebarea directă corespunzătoare, inclusiv în cazul întrebării totale: "Da li ima deterdženta?" „Este detergent?” - "Pitaću prodavca da li ima deterdženta" „O să-l întreb pe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
un verb auxiliar și două pronume la cazuri diferite: Ne znam da li șam joj se dopao" „Nu știu dacă i-am plăcut”. Ordinea encliticelor se supune următoarelor reguli: Procliticele pot fi pe primul loc în propoziție: Propoziția completiva directă Completiva directă care constituie o intrebare indirectă este introdusă prin cuvântul interogativ cu care începe întrebarea directă corespunzătoare, inclusiv în cazul întrebării totale: "Da li ima deterdženta?" „Este detergent?” - "Pitaću prodavca da li ima deterdženta" „O să-l întreb pe vânzător dacă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
intrebare indirectă este introdusă prin cuvântul interogativ cu care începe întrebarea directă corespunzătoare, inclusiv în cazul întrebării totale: "Da li ima deterdženta?" „Este detergent?” - "Pitaću prodavca da li ima deterdženta" „O să-l întreb pe vânzător dacă este detergent”. Înaintea propoziției completive indirecte al carei verb regent cere complement cu prepoziție, se folosește pronumele demonstrativ "to": "Nije bilo reči o tome da se fakultet seli u Beograd" „Nu a fost vorba că (lit. „despre aceea că”) facultatea să se mute la Belgrad
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
acesta este al unei propoziții subiective introdusă prin conjuncția "da" și cu predicatul la indicativ prezent: "Treba da sačekamo „Trebuie să așteptăm”. Când există o acțiune subordonată alteia, ambele având același subiect, limba sârbă preferă exprimarea celei subordonate prin propoziție completiva directă introdusă prin "da" și cu predicatul la indicativ, față de limbă croată și alte limbi slave care preferă în locul acesteia complementul direct exprimat prin verb la infinitiv: "Marija želi da piše" „Marija dorește să scrie”. Conform lui Browne 2004, până la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Propoziția completivă directă este o propoziție subordonată, având la nivel de frază rolul complementului direct pe lângă propoziția regentă. El a plecat spunând că va veni a doua zi. Profesorul a băgat de seamă "că lipsesc doi elevi". Iată "ce ne-a explicat
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
a plecat spunând că va veni a doua zi. Profesorul a băgat de seamă "că lipsesc doi elevi". Iată "ce ne-a explicat". Extensia complementului direct este operația de înlocuire, într-o frază, a unui complement direct cu o propoziție completivă directă. Exemplu: devine: Contragerea complementului direct este operația inversă extensiei complementului direct, adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct. Exemplu: devine: Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă. Exemplu: Completiva directă
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
a explicat". Extensia complementului direct este operația de înlocuire, într-o frază, a unui complement direct cu o propoziție completivă directă. Exemplu: devine: Contragerea complementului direct este operația inversă extensiei complementului direct, adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct. Exemplu: devine: Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă. Exemplu: Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
într-o frază, a unui complement direct cu o propoziție completivă directă. Exemplu: devine: Contragerea complementului direct este operația inversă extensiei complementului direct, adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct. Exemplu: devine: Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă. Exemplu: Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi despărțită prin virgulă, pentru a evidenția un anumit aspect
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
propoziție completivă directă. Exemplu: devine: Contragerea complementului direct este operația inversă extensiei complementului direct, adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct. Exemplu: devine: Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă. Exemplu: Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi despărțită prin virgulă, pentru a evidenția un anumit aspect al comunicării. Unele completive directe pot fi reluate sau
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
înainte sau după regentă. Exemplu: Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi despărțită prin virgulă, pentru a evidenția un anumit aspect al comunicării. Unele completive directe pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ. Exemplu: Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăța”, “a anunța”, “a asculta”, “a sfătui” se construiesc cu două completive directe, sau pot avea un
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
anumit aspect al comunicării. Unele completive directe pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ. Exemplu: Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăța”, “a anunța”, “a asculta”, “a sfătui” se construiesc cu două completive directe, sau pot avea un complement direct și o completivă directă. Exemplu:
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ. Exemplu: Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăța”, “a anunța”, “a asculta”, “a sfătui” se construiesc cu două completive directe, sau pot avea un complement direct și o completivă directă. Exemplu:
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
mai mult ca perfect, ultimele două fiind folosite aproape exclusiv în limba literară cu tendința clasică. Majoritatea utilizărilor sale sunt asemănătoare cu ale conjunctivului românesc, dar are și unele pe care acesta nu le posedă, de exemplu exprimarea predicatului propoziției completive indirecte al carei verb regent exprimă o afirmație incertă ("Je doute qu’îl vienne" „Mă îndoiesc că va veni”) sau al propoziției circumstanțiale concesive: "Bien qu’îl soit malade,..." „Deși este bolnav,...”. O altă deosebire este că în franceză nu
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
care se dorește a fi scoasă în evidență. Propozițiile coordonate pot fi legate între ele prin juxtapunere sau printr-o conjuncție. Coordonarea poate fi copulativă, adversativă, disjunctivă, consecutivă sau explicativă. În fraza maghiară pot fi următoarele subordonate: subiectivă, predicativă, obiectivă, completive (de loc, de timp, numerică, de stare, de origine, de rezultat, sociativă, de mod, de cauză, de scop, de relație, de grad/măsură, instrumentală, de atribuire și comparativă), completivă permanentă, subordonate cu conținut semantic special (consecutivă, condițională, concesivă și comparativă
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
explicativă. În fraza maghiară pot fi următoarele subordonate: subiectivă, predicativă, obiectivă, completive (de loc, de timp, numerică, de stare, de origine, de rezultat, sociativă, de mod, de cauză, de scop, de relație, de grad/măsură, instrumentală, de atribuire și comparativă), completivă permanentă, subordonate cu conținut semantic special (consecutivă, condițională, concesivă și comparativă) și subordonată atributivă. O caracteristică a subordonatelor în maghiară este că de cele mai multe ori ele au în principală un antecedent exprimat printr-un pronume, iar subordonata întregește antecedentul. Lexicul
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
sau un grup al acestuia cu funcție de complement direct ("Elle a demandé au serveur de lui apporter le menu" „(Ea) i-a cerut chelnerului să-i aducă meniul” → "Elle le lui a demandé" „I-a cerut asta”), ori o propoziție completivă directă: "Quand arrivez-vous? Dites-le-nous au plus vite!" „Când sosiți? Spuneți-ne cât mai repede!”. După locul unde se află referentul lor, pronumele personale de persoana a III-a pot fi: Pronumele personale pot să-și schimbe forma conform funcției lor
Pronume personal () [Corola-website/Science/317818_a_319147]