242 matches
-
sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării; - sintaxa propoziției și a frazei: predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă, atributul și propoziția subordonată atributivă, complementul direct și propoziția subordonată completivă directă, complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă, complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop; propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă; - enunțul, fraza; relaționarea părților de propoziție în propoziții și a propozițiilor în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
alcătuirea unor propoziții în care adverbul predicativ să aibă funcție sau să fie incident; scrierea unor propoziții în care un cuvânt dat să îndeplinească toate funcțiile posibile, să alcătuiască fraze în care conjuncția „dacă” să introducă o subiectivă și o completivă directă etc. Exercițiile de exemplificare sunt frecvent utilizate în orele de limba română, adeseori stereotipe, urmărind mai ales corectitudinea gramaticală și mai puțin expresivitatea, variația, depășirea orizonrului proxim în exemplele elevilor. Pentru că de cele mai multe ori acest tip de exerciții urmează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Redeergänzung); * gesturi substitutive (Redeersatz). Gesturile de însoțire se pot situa pe aceeași linie cu discursul ("privirea perdută a îndrăgostitului" ce-și rostește declarația de dra-goste) sau pe o izotopie contrară (discursul pios al lui Tartuffe însoțit de gesturi concupiscente). Gesturile completive (care încheie un enunț incomplet lingvistic) pot prelungi sau contrazice enunțul. Gesturile substitutive nu sînt esențiale în comunicarea contemporană (apariția lor este legată de situații speciale: distanța prea mare între participanți, necunoașterea limbii, emoție puternică). 8.5. Gestul în discurs
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dimineață departe ajunge”; „Cine știe câștigă”; Problema este ce va face după absolvire”; - subordonatele atributive (izolate) se despart prin virgulă de regentele lor: „Mesrur a adus pe Abu-Hasan Într-altă odaie, unde așteptau o droaie de cântărețe” (I L. Caragiale); - completivele directe și indirecte se despart de obicei prin virgulă când sunt așezate Înaintea regentei: „Că trenul plecase de zece minute, a aflat Înainte de a sosi la gară”; „Bucuros că vremea era frumoasă, și-a continuat drumul”. Când urmează după regentă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
poate fi concretizată, în propoziție, printr-o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect propoziție subordonată subiectivă; * nume predicativ propoziție subordonată predicativă; * atribut propoziție subordonată atributivă; * complement direct propoziție subordonată completivă directă; * complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă; * complement circumstanțial de loc propoziție subordonată circumstanțială de loc; * complement circumstanțial de timp propoziție subordonată circumstanțială de timp (temporală); * complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod; * complement circumstanțial de cauză propoziție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect propoziție subordonată subiectivă; * nume predicativ propoziție subordonată predicativă; * atribut propoziție subordonată atributivă; * complement direct propoziție subordonată completivă directă; * complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă; * complement circumstanțial de loc propoziție subordonată circumstanțială de loc; * complement circumstanțial de timp propoziție subordonată circumstanțială de timp (temporală); * complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod; * complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză (cauzală); * complement
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de specialitate. * adjectiv pronominal nehotărât: Este receptiv față de opinia/ oricărei persoane este de specialitate. * adverb relativ: Mi-a plăcut felul/ cum a rezolvat problema. * adverb nehotărât: Ca recompensă, primești o vacanță/ oriunde îți dorești. COMPLEMENT DIRECT complement direct propoziție subordonată completivă directă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie un e-mail.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite-l pe tata! regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie/ ce i-ai cerut.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite/ ce ai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a câștigat. * adjectiv pronominal relativ: A aflat/ care premiu a fost cel mai disputat. * pronume nehotărât: Crede/ orice îi spui. * adjectiv pronominal nehotărât: Crede/ orice poveste îi spui. * adverb relativ: Știe/ cum să procedeze. COMPLEMENT INDIRECT complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Spune-i vestea! * interjecție: Halal de ei! * adjectiv: El este capabil de muncă întreită. * adverb: El locuiește aproape de ai săi. regent de tip verbal: * verb: Spune vestea/ cui vrei! * interjecție: Halal/ de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai drag. * pronume nehotărât: Spune vestea/ oricui s-ar bucura de ea. * adjectiv pronominal nehotărât: Spune vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
boieri, și pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână și după acela s-o dea împăratul." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) Complement direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul supin; (f) numeral distributiv; (g) pronume relativ; (h) numeral fracționar; (i) pronume interogativ. Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate completive directe: (a) "Știi de ce plouă? De aceea că Pământul e negru. El o roagă pe Ploaie să-l spele. Ploaia coboară din cer, îl spală și Pământul se face verde." (Spiridon Vangheli, Ploaia) (b) " Și totuși, te-am auzit de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Transcrieți complementele indirecte din textele de mai jos și realizați analiza lor morfologică: (a) "Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a) "Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-o zi pe chir Pisicovici, / Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gândit / Să o ia la picior, nu e de îndoit." (Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica) Construiți enunțuri în care propoziția completivă indirectă să fie introdusă prin: (a) conjuncția subordonatoare că; (b) pronumele relativ compus cei ce precedat de prepoziție; (c) adverbul relativ unde; (d) pronumele relativ cine în cazul dativ; e) adjectivul pronominal relativ câte. Complemente circumstanțiale Transcrieți complementele circumstanțiale din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele relativ cine în cazul dativ (însoțit de prepoziție). 6. (2 p.) Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi vrut să nu regrete nimic, însă, când trăirea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a gândi să fie la diateze diferite. 6. Se dă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și precizați-le felul (după toate criteriile). (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a vedea să fie la diateze diferite. 6. Se dă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de aproape 3655 de ani, nici până acum cercetătorii nu au ajuns la un consens privind etiologia bolii, fapt pentru care orice sinteză care poate aduce o subliniere relevantă în plus, orice pas oricât de mic poate avea un rol completiv la cunoașterea acestei tulburări psihice. Dicționarul de psihologie definește depresia ca fiind o stare morbidă, mai mult sau mai puțin durabilă, caracterizată îndeosebi de tristețe și de o scădere a tonusului și a energiei (Sillamy, 2000)118. DSM IV include
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
IPATSE OTOMO − Vezi KUIKÚRO. IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tratate medicale, sursă de superioară profesionalizare medicală. MEDICINA ETRUSCĂ În cadrul medicinei romane, medicina etruscă se evidențiază cu un caracter mai particular ca și locuitorii Etruriei, țara din partea vestică a peninsulei italice, fără a se izola ci mai degrabă, integrându-se completiv istoriei medicinei romane. Dintre popoarele italice: umbri, sabeli, latini, greci și alții veniți sau autohtoni, etruscii, oameni scunzi, bine legați, ageri și întreprinzători, s-au remarcat multilateral o lungă perioadă de timp. Contribuția lor în medicină, grija lor pentru igienizarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
toți câți au ochii închiși. Când regentul este un verb, o interjecție, un adjectiv atunci subordonatul său este un complement: Vai de câinele care latră pe stăpânul său. Ușa deschisă pe oricine primește. Gras ca scripca e. ; sau o propoziție completivă: Nu faceți ce fac eu, ci faceți ce zic eu. Vai de cel ce strigă la urechea celui surd. Fântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața.; sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicat (predicatului din regentă), în cadrul relației de interdependență dintre ei. Relația de interdependență subiect (subiectivă) predicat (regentă) se caracterizează prin restricții formale reciproce (manifestate prin acord, recțiune și selecția anumitor tipuri de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește enunțurile (21-26) construite cu verb copulativ + nume predicativ ( = predicat nominal) sau verb copulativ în regentă + propoziție predicativă, constatăm că, pe de o parte, subiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]