297 matches
-
tratamentului T1DM diferă de cele ale T2DM (13). Diferențele etiopatogenetice între cele două forme de boală explică măsurile particulare de prevenție primară (tabelul 1), în timp ce după declanșarea bolii, măsurile de prevenție secundară (prevenirea complicațiilor cronice) și de prevenție terțiară (prevenirea complicării complicațiilor și a deceselor premature) sunt identice pentru ambele forme de boală (20). 2. Criteriile de apreciere a controlului metabolic Criteriile pentru aprecierea gradului de control metabolic sunt indicate în tabelele 2 și 3. Se poate observa că un control
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
asocierii frecvente a celor două localizări [8, 21]. Examenul bronhologic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de tumora chistică. DIAGNOSTIC POZITIV Diagnosticul pozitiv de CHP devine cert doar în momentul complicării acestuia, când apare vomica hidatică, iar la examinarea sputei se descoperă scolecși și resturi de membrană [2, 12, 23]. CHP necomplicat Diagnosticul este:- sugerat de anamneză și de proveniența pacientului dintr-o zonă endemică, având profesie cu risc crescut de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
se bucurase la începutul domniei. Jurnalul surprinde cu multă atenție etapele acelui proces, ca și momentul alungării de pe tronul bulgar a principelui Alexandru, printr-un complot orchestrat de ruși. O revenire a acestuia la conducerea Bulgariei ar fi condus la complicarea situației internaționale și ar fi deschis posibilitatea izbucnirii unui război european. Din acest motiv, deși raporturile personale dintre Carol I și Alexandru Battenberg erau bune, regele României s-a opus revenirii celui din urmă pe tronul Bulgariei. Jurnalul conține notarea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
prevenirea efectelor negative asupra sănătății și capacității de muncă. Principalele efecte negative asupra sănătății care fac obiectul prevenției, sînt: bolile profesionale, bolile infecto-contagioase, toxiinfecțiile alimentare, intoxicațiile neprofesionale, bolile cronice netransmisibile în care sînt implicați factorii de mediu, favorizarea, agravarea sau complicarea unor boli, oboseala-surmenajul, dezvoltarea copiilor etc. Articolul 4 Sînt supuse autorizării sanitare toate categoriile de obiective, cu excepția celor în care nu lucrează oameni și nu influențează negativ factorii naturali de mediu (aerul, apa, solul și produsele agroalimentare). Articolul 5 Autorizarea
INSTRUCŢIUNI METODOLOGICE din 23 august 1991 privind autorizarea funcţionarii obiectivelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140002_a_141331]
-
prevenirea efectelor negative asupra sănătății și capacității de muncă. Principalele efecte negative asupra sănătății care fac obiectul prevenției, sînt: bolile profesionale, bolile infecto-contagioase, toxiinfecțiile alimentare, intoxicațiile neprofesionale, bolile cronice netransmisibile în care sînt implicați factorii de mediu, favorizarea, agravarea sau complicarea unor boli, oboseala-surmenajul, dezvoltarea copiilor etc. Articolul 4 Sînt supuse autorizării sanitare toate categoriile de obiective, cu excepția celor în care nu lucrează oameni și nu influențează negativ factorii naturali de mediu (aerul, apa, solul și produsele agroalimentare). Articolul 5 Autorizarea
ORDIN nr. 1.195 din 23 august 1991 pentru aprobarea Instrucţiunilor metodologice privind autorizarea funcţionarii obiectivelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140001_a_141330]
-
este mai frecventă la vârsta mare în timp ce la vârsta mică ea este corelată cu frecvente tulburări de articulație pe un fond de nedezvoltare a vorbirii. Această tulburare se complică și ca manifestare, și ca răspândire o dată cu intrarea în școală, corespunzător complicării procesului de învățământ față de cel preșcolar. În concordanță cu alte cercetări asupra acestei tulburări și în orașul nostru apar mai multe cazuri la băieți față de fete, crește la preadolescență, care prin particularitățile ei somato-psihice pune educatorilor și medicilor o serie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
profesor, se trece la executarea jocului de probă, pentru a ne asigura că elevii au înțeles sarcina didactica. Apoi se trece la desfășurarea propriu-zisă a jocului de către elevi, profesorul conducând jocul sau implicându-se, la un moment dat, în joc. Complicarea jocului Ritmul și intensitatea jocului trebuie să crească treptat. Pentru a menține interesul elevilor și a le stimula participarea în joc se introduc fie reguli noi, fie se complică sarcina didactica. Încheierea jocului Se fac aprecieri, concluzii, evaluarea și interevaluarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
șarpele (șșș), albina (zzz), vântul (vâj), trenul (ss/uu), avionul (jj), musca (bzz, bzz), câinele (hâm), pisica (miau), gașca (ga), găină (cot, cot), rata (mac), vacă (mu), măgarul (iha), oaia (bee), capră (mee), broască (oac), curcanul (glu), cucu (cu-cu). Complicarea jocului: pe baza suportului audio, elevii vor fi solicitați să identifice auditiv sunetele / onomatopeea și să o asocieze cu imaginea. fiecare copil va veni la profesor, acesta îi va șopti la ureche numele unui animal, iar copilul va imită mersul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu ochii închiși, vor ghici jucăria care a produs zgomotul respectiv. Copiii vor recunoaște obiectele de pe jetoane și, acolo unde posibil, se emite zgomotul. Apoi vor identifica zgomotele de pe suportul audio. La sfarsit vor asocia zgomotul cu imaginea de pe jetoane. Complicarea jocului: Elevilor li se va distribui câte un jeton jucărie și vor avea ca sarcină să imită zgomotul produs de acesta. ¾ „CU CE SUNET ÎNCEPE CUVÂNTUL?” Scop: Antreanarea auzului fonematic prin realizarea analizei fonetice la nivel de cuvânt; activizarea vocabularului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
calificative (verbale, materiale); Desf\ [urârea jocului: Profesorul va coordona realizarea unor exerciții de transformare (oral și în scris) a cuvintelor prin înlocuirea de sunete sau silabe. Exemplu: duc mă puc să a lung că re vând ta vânt pa mu Complicarea jocului: Ulterior, se poate realiza analiza și sinteză fonetica, scrierea acestora prin procedee că: transcriere, dictare. ¾ „UNDE SE AFLĂ SUNETUL?” Scop: Exersarea auzului fonematic și a atenției vizuale prin realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de cuvânt și perceperea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE SE POTRIVEȘTE” Scop: Dezvoltarea auzului fonematic prin pronunțarea unor cuvinte paronime; Sarcina didactic\: găsirea și pronunțarea unor silabe paronime; Reguli
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
repeta silaba și va găsi altă opusă. Se vor face exerciții speciale de diferențiere auditiva a unor serii de silabe opuse (luate din cuvinte paronime). Se pot pronunța silabe perechi, după cum urmează: pa-ba pa-ta ti-di șa-ja tu-du so-zo Complicarea jocului: Se pot caută combinații de silabe cu sens (cuvinte paronime) pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cuvinte; Elemente de joc: întrecerea, aplauze, stimulente; Desf\[urârea jocului: Profesorul organizează elevii pe echipe. Propune o anumita silaba, cu care elevii vor formulă cât mai multe cuvinte mono, bi și polisilabice. Câștiga grupa care a scris cele mai multe cuvinte. 40 Complicarea jocului: → „Scară silabelor” (acest moment de complicare se poate constitui și într-un joc de sine stătător). De la o silaba se formulează cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Desf\[urârea jocului: Profesorul organizează elevii pe echipe. Propune o anumita silaba, cu care elevii vor formulă cât mai multe cuvinte mono, bi și polisilabice. Câștiga grupa care a scris cele mai multe cuvinte. 40 Complicarea jocului: → „Scară silabelor” (acest moment de complicare se poate constitui și într-un joc de sine stătător). De la o silaba se formulează cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această variantă de joc poate fi desfășurată pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
copil să aleagă un obiect / o imagine / o jucărie și s-o denumească. Apoi toți copiii repeta denumirea cu voce tare. Apoi răspund la întrebarea „La ce folosește?”. Răspunsurile corecte sunt recompensate. Jocul se poate desfășura colectiv sau pe echipe. Complicarea jocului: Un alt scop al jocului poate fi exprimarea corectă în propoziții simple sau dezvoltate, prin urmare putem solicită elevilor să spună propoziții folosind cuvântul denumit (ex. „Spune ceva despre...”). Un copil se gândește la anumite obiecte și mimează acțiunile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
aceasta, elevii trebuie să formuleze cuvinte adăugând progresiv 1, 2, 3, 4, 5 litere. De exemplu, dacă se pleacă de la m: 41 Scară lui „m”: m mă mac (mac, mal, maț etc) mare (masă, mura, mere, mama) masaj masaje maritim Complicarea jocului: Se poate propune elevilor o silaba (în loc de o literă). Este evidențiat elevul care găsește cuvântul cel mai lung. Se poate complică jocul prin exerciții de analiză și sinteză a cuvintelor obținute la scară cuvintelor. ¾ „SĂCULEȚUL FERMECAT” („CUTIA CU SURPRIZE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Elevul se gândește și precizează alte acțiuni pe care le-ar putea face mama (gătește, curăță, dansează). Pisică (miaună, toarce, bea, mănâncă). Apoi sarcina crește progresiv. Elevul este solicitat să formuleze o propoziție dezvoltată pornind de la cea simplă (Mama gătește). Complicarea jocului: Profesorul precizează acțiunea iar elevii vor identifica cine o poate face. Exemplu: cântă (copilul, pasarelele, doamna profesoară). ¾ „ALINTAM CUVINTE” Scop: formarea și exersarea deprinderii de a utiliza în exprimare diminutivele; Sarcina didactic\: găsirea diminutivelor unor cuvinte; formularea unor propoziții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de cuvinte, fișe de lucru; Elemente de joc: întrecere, surpriză, aplauze, stimulente; Desf\[urârea jocului: Elevii primesc cuvântul/jetonul. Apoi formulează diminutivele potrivite. La sfarsit vor formulă propoziții cu cuvintele date. Va fi evidențiata propoziția cea mai corectă și frumoasă. Complicarea jocului: Profesorul sau un elev va citi diminutive ale unor cuvinte, iar ceilalți elevi vor ghici de la ce cuvânt s-a plecat. Se poate găsi, împreună cu elevii, familia lexicala a cuvântului. ¾ „EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE” Scop: Formarea deprinderii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
jeton și va exprima formă de singular sau plural (o cană, două mașini, flori). Cealaltă echipa va spune repede formă opusă (dacă prima echipă precizează singularul, a doua echipa specifică pluralul). Cele două echipe formulează propoziții pornind de la cuvântul dat. Complicarea jocului: Se poate cere elevilor găsirea unor însușiri potrivite a unor obiecte, atât la singular, cât și la plural (se realizează astfel acordul gramatical între substantiv și adjectiv). De exemplu: floare galbenă flori galbene. ¾ „GĂSEȘTE CUVÂNTUL OPUS / CU ACELAȘI ÎNȚELES
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Un elev manipulează săgeată discului până când aceasta se oprește în dreptul unui cuvânt. Se citește cuvântul cu voce tare și apoi se precizează cuvântul opus/cu același înțeles. 43 Se formulează o propoziție, cu cuvântul găsit care, ulterior, poate fi scrisă. Complicarea jocului: Se pot distribui cartonașe pe care sunt scrise cuvinte, iar elevii trebuie să găsească perechea potrivită (bun-rău, omenie-cinste). Observație: În maniera prezentată, putem desfășura cu elevii jocuri didactice urmărind: formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la cazul genitiv
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
imagini și vor fi dirijați prin observare să conștientizeze, plecând de la imaginile prezentate, sensurile diferite ale unui cuvânt care se pronunță și se scrie la fel dar, în diferite contexte, capătă altă semnificație. Se formulează propoziții după intuirea fiecărei imagini. Complicarea jocului: Se dau elevilor propoziții lacunare și ei trebuie să asocieze jetonul/imaginea potrivită. JOCURI DE ROL PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII DIALOGATE Pentru perfecționarea limbajului dialogat, se pot organiza și desfășura jocuri de mai mică sau mai mare întindere, care au
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o permite, profesorul poate iniția discuții despre ce le-a plăcut în poveste, de ce au ales un anume personaj. Se pot face și exerciții de imaginație: „Ce ați dori să schimbați la personajul ales?” „Găsiți un alt final poveștii x!„ Complicarea jocului: Elevii asculta un fragment dintr-o poveste folosindu-se suportul audio și vor recunoaște povestea/autorul/personajele și, eventual, pot mimă fragmentul audiat. → „Povești amestecate” Elevii vor fi dirijați să sesizeze și să corecteze greșelile făcute inteționat de către profesor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
geamul, catedră, tabla), si precizând noțiunile spațiale folosite „lângă”, „pe”, „sub”. Apoi, elevii vor fi solicitați să urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masa/în fața mesei/în dreapta mesei etc. Complicarea jocului: Pe baza unor plânse/imagini, elevii vor fi solicitați să identifice poziții spațiale verbalizând cele intuite în imagini. Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Ex: „Desenează norii sus”, „Desenează jos frunze căzute din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mâinilor, servirea mesei). Se formulează propoziții cu cele trei noțiuni, dimineața, prânz, seara, care pot fi și scrise. Se confecționează o planșa gen „Orarul zilnic”, delimitându-se cele trei momente ale zilei, pe care elevii vor plasa jetoane/imagini corespunzătoare. Complicarea jocului: Redactarea în scris (sau redarea verbal\) a unui text care să prezinte în maniera succesiva, selectivă, aspectele esențiale privind orarul unei zile. ¾ „JOCUL ANOTIMPURILOR” Observație: Anterior desfășurării acestui joc, se realizează cu copiii jocuri specifice pentru fiecare anotimp („Roadele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dat (de regulă, se începe cu anotimpul toamnă). Apoi, vor plasa jetonul în dreptul anotimpului potrivit. În partea a doua, se amestecă cele doisprezece cartonașe cu lunile anului. Un elev extrage un cartonaș, citește numele lunii și îl plasează anotimpului corespunzător. Complicarea jocului: → Se împart elevilor cartonașe cu numele lunilor. Un elev ridică un cartonaș cu denumirea unui anotimp. La el vin cei trei copii care au pe cartonaș numele lunilor anotimpului respectiv. → Se cere elevilor să așeze lunile anului în ordine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]