609 matches
-
editat o colecție de 15 CD-uri cu înregistrările maestrului român, la pupitrul marilor orchestre din Franța, Austria și Anglia - moștenire peste timp a acestui strălucit interpret al nostru. La ceas aniversar, numele lui Constantin Silveștri strălucește prin moștenirea să - componistica și interpretativa - în sufletul tuturor iubitorilor de frumos, fiindcă timpul ocrotește personalitățile învăluite de nimbul secret al nemuririi.
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
lansat cu această ocazie - albumul cu același nume, produs de Casa de Discuri “Euromusic”. Abia așteptăm albumul de autor la care “trio-ul formidabil ” Jolt Kerestely - Paul Surugiu - Carmen Aldea-Vlad lucrează de un an, un album de suflet, o bijuterie componistică și interpretativă unicat. Mă simt onorat atunci când spun, cu umilă condescendență, că am colaborat atât de armonios și că, din aceasta unire a forțelor creatoare, se va naște un album de autor sublim. O serie de cântece ample, piese ce
FUEGO, un nou ?Disc de aur? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83959_a_85284]
-
CLUJ MODERN 2013 Elena - Maria ȘORBAN Bienala Cluj Modern a însumat în ediția 2013: un spectacol de operă și balet, patru concerte camerale, un simfonic, două cursuri de măiestrie componistică - susținute de Violeta Dinescu (Germania) și Fabio de Sanctis de Benedictis (Italia) -, un simpozion de muzicologie, pe tema „Capcane și riscuri ale comunicării intramuzicale: terminologie, notație, interpretare”, cursuri speciale în cadrul școlii doctorale a instituției organizatoare: Academia de Muzică „G. Dima
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
desigur, echipa formată din compozitorii Cornel Țăranu (director fondator) și Adrian Pop (director artistic) a avut de făcut o selecție dificilă. Au fost programe dense și echilibrate, care au cuprins mulți autori semnificativi din țară și nume de referință ale componisticii europene: Henze, Brouwer, Britten, Takemitsu, Jolivet, Zimmermann, Halffter, Smooke, Azguime, Dutilleux. Muzica modernă pare mai unitară, pe viu, decât se citește în tratate. Din confruntările secolului XX, dintre orientările muzicale de un modernism moderat și cele radical avangardiste, s- au
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
muzici, vorba versului eminescian, “ toate vechi și nouă toate ”. Probabil că acum, restudiate de alți interpreți ai aceleiași corale, lucrările vor reveni în programele actualității, demonstrând cine era și este Madrigalul , unicul ansamblu capabil să se confrunte cu personalități ale componisticii românești contemporane. În a doua parte a concertului oferit de madrigaliști, Sabin Pautza ne-a reamintit o creație a sa care a călătorit mult în programele naționale și internaționale ale formației: “ Ofrandă copiilor lumii”, scene pentru trei grupuri vocale mixte
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
nici decoruri, nici soliști, nici dirijori, nici orchestra cândva acceptabilă. Dar ascultând muzica familiară, frumoasă, răscolitoare sau veselă, m-a trezit un dor nemăsurat de unul dintre puținii dirijori, dacă nu chiar singurul, care nu a făcut concesii în raport cu partitura componistică. Era o plăcere să-l ascult. Pentru că, atunci când dirija el, mazurca era mazurcă, valsul, vals, menuetul era menuet, dansul rus era dans rus, Ceaikovschi era Ceaikovschi, Verdi era Verdi, Mozart era Mozart și totul într-o sincronie perfectă cu
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
să-l redau cât mai fidel cu putință. Zic că e bine, ca măcar din când în când să readucem în actualitate marile valori ale muzicii noastre românești. Din totdeauna la Paul Popescu m-a uimit marea varietate de stiluri componistice și de perioade de creație cuprinse în programele sale. Într-o vreme, aproape toate primele audiții ale lucrărilor românești contemporane le-a dirijat el, astfel că semnăturile lui Doru Popovici, Ștefan Niculescu, Cornel Țăranu, Aurel Stroe, ca să nu mai vorbim
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
seamă de lucrări ale compozitorilor, Ștefan Niculescu, Mihail Andricu, Zeno Vancea... Altele mi le-am inclus în repertoriu din curiozitate. Toate laolaltă însă, mi le-am apropiat din dorința de a face cât mai cunoscută și prețuită, după cum și merită, componistica românească. De aceea, foarte adesea ea se află și în programele mele de peste hotare. D. M. : Ați abordat genul operei. V-a determinat ceva anume, sau, pur și simplu, întâmplarea? P. P. : Și una și alta. În repetatele concerte pe
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
teoria și critica artei RevArt, dedicat SIMN, care a făcut introducerea în lumea muzicii, la recitalul de pian susținut de celebrul cuplu DUO MIHĂILESCU: Manuela și Dragoș Mihăilescu, cu un program despre care criticul de artă Gabriel Kelemen scrie: Periplul componistic al recitalului de pian evocă eliberator subtilitățile grației muzicale cu precizia emoției în plin act. Fără emfază, cele două piane dialoghează consonant cu virtuozitatea univocă. Acribia lejeră denotă înalta măiestrie ce, destinsă, marșează triumfal în proximitatea intangibilă a câmpului savuros
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală însumând peste 121 de lucrări pentru cor de copii, cor de voci egale, cor mixt. Volumul intitulat Miniaturi corale, recent apărut la Editura Mecatrin din Brașov, reprezintă așa cum însuși compozitorul le denumește atât de sugestiv
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Roman Vlad și light design -ul de fină colorație, realizat de Dan Bujor. Pe durata acestui spectacol cu muzică, dans și imagistică și de consistența unui videoclip de 120 de minute și cu un public numeros, s-au petrecut momente componistice de rigoare, precum și altele, absconse și insolubile cu orice realitate de viață sau virtual, de magme răcite și fără autosusținere. Și din această derulare s-au desprins interesante și de aceea demne de atenție compozițiile semnate, în ordinea aparițiilor
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
departe de a fi oficială, este o expresie de merit și de prețuire. Piesele Warning pentru fagot, voce procesată și live electronics și Reverberații pentru fagot, percuții, live electronics și sunete procesate de Mihaela Vosganian sunt gesturi sonore de virtuozitate componistică în lumi și cu profuzii de sugestii în care transpar incinte de temple cu ritualuri scintilante și irizante totodată. Arta modelării percuțiilor de cele mai diferite forme a prezentat-o pe Mihaela Vosganian în postura de pictoriță cu sunete, fapt
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
simbol al Lugojului - cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
la modă) și autori chinoviali („de obște”, pe cale de dispariție, căci atunci când are o dimensiune comunitară, există credința conform căreia creația riscă să se oralizeze, devenind, astfel, anonimă). Mai precis, la chinoviali orientarea estetică, aspectele doctrinare și chiar unele proiecte componistice sunt comune. La idioritmici numai apartenența la beneficiile breslei ori ale meseriei (și nici acestea întotdeauna) sunt deolaltă. Deschise către chinovialitate au fost toate colectivitățile componistice consacrate de istoria muzicii, de la Ars Antiqua până la Grupul celor cinci sau cea de
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
astfel, anonimă). Mai precis, la chinoviali orientarea estetică, aspectele doctrinare și chiar unele proiecte componistice sunt comune. La idioritmici numai apartenența la beneficiile breslei ori ale meseriei (și nici acestea întotdeauna) sunt deolaltă. Deschise către chinovialitate au fost toate colectivitățile componistice consacrate de istoria muzicii, de la Ars Antiqua până la Grupul celor cinci sau cea de a doua școală vieneză, în timp ce idioritmia a fost exersată de imensa majoritate a compozitorilor contemporani. Pe de altă parte, chinovialitatea impune o relație aparte între maestru
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
creat muzica s-a adeverit, iarăși, de eficacitate maximală. Căci el validează experiența muzicii drept una demnă de tezaurizat în chip intimist, personal, demnă de continuat și de dus de fiecare auditor acasă, în lume. Pe scurt, muzica sau activitatea componistică a lui Pekka Jalkanen, la fel ca dragostea și filosofia creatoare cu care omul acesta s-a atașat de România, fac o mare onoare și favoare culturii românești. Era păcat ca tocmai românii și melomanii de finețe ai acestei culturi
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
și nu mai puțin cu o policromie de timbre realmente performantă. Liviu Dănceanu în muzica sa relevă și un detaliu interesant, acela de a anticipa cu ceva mai mult și mai prospectival decât ceea este, sau poate fi, o pagină componistică la zi, sau de dată recentă Compozitorul T. Hearne este ex igent și auster totodată, dar totul cu fixații de miraj și poate și de o destul de temătoare visare. Lucrarea sa First World - creație originală, ECO 2012 - denotă concentrarea voinței
Muzică de azi... by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84207_a_85532]
-
cvartet de coarde Pe Argeș în sus cu cea a simfoniei vocal- instrumentale Vocalizele mării, nu uităm anvergura temporal-cosmogonică ce învecinează în gând poemul Vis cosmic și Concertul pentru vioară “Trynity”. Considerăm cu îndreptățire personalitatea artistului drept un model al componisticii românești definite în ultimele aproape șase decenii Urmărim derularea existenței sale schițând marginalii care, fără a ignora istoricul epocii, să acorde atenție creatorului. Cine era Teodor Grigoriu în decorul pregătitor al anilor 50’? Răspunsuri aflăm în scrisul memorialistic sau analitic
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
apare simplu, total, în întreaga sa încărcătură culturală. Ce putem deocamdată afirma despre modelul structural al invenției în timp performativ? După cum îi spune și numele, acesta este un corolar al principiilor formative puse în joc prin decizie, să-i zicem, componistică. Adică, rolul și funcția fiecărui actant într-un joc definit logic. Definit în macrostructură (formă închisă sau deschisă) și în microstructură. Aici ne vom pune mai ales problema modelelor structurale și a invenției individuale personalizate. Altfel zis, a căutării cuvântului
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
vorba despre un alt tip de însușire și stăpânire a acestei gramatici și o altă solicitare a interpretului în performanța sa muzicală (invenție). În vederea definirii unor modele structurale generative ale enunțurilor muzicale se pot afirma, în mod deschis, n opțiuni (componistice). Trecem în acest fel într-un domeniu, să-i zicem, oarecum anecdotic, esențialmente liber al constituirii acestora. Esențial este ca prin aceste modele să se definească explicit o ordine a fi asumată, studiată și aplicată coerent în desfășurarea „jocului” muzical
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
valoarea creației și a interpretării muzicii prezentate. Publicul ieșean a avut astfel șansa, în 2009, să re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzică clujene, cu dirijorul Cornel Groza, într-un program remarcabil interpretat, purtând amprenta școlii componistice ardelene - muzică religioasă și laică, tradițională și modernă. Tot în 2009, Corul academic al Filarmonicii din Iași și dirijorul Doru Morariu au susținut un concert de muzică ortodoxă în Catedrala Mitropolitană, lăcaș ideal pentru această muzică, în care, la finele
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
amprenta unei naturi lirice, pentru care sunetul este o formă de atingere mângâietoare. Conceptual, S. Lerescu ia în vizor complementarele contrarii, de tip consonant-disonant, solo- multiplu, continuu-discontinuu, pe care le experimentează sonor în mai toate opusurile sale, adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin termeni proprii - Phonologos I-VI, Suono tempo, Proportions I-II (lucrări camerale în diferite combinații instrumentale); Modalis I-III (piese concertante, solist-orchestră) - sau prin genuri consacrate: simfonie I-
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul oricărui act componistic se află relația dintre mirarea compozitorului și goliciunea albă a colii cu portative, din a cărei imaculat-odihnitoare așteptare se pot închipui tăceri sonore nemaiauzite.
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
și urmată de tranziții), creând alt palier în cadrul formei. Ca și când imensa punte care leaga Expoziția de Repriză, un adevărat câmp de înfruntare între teme, ar cunoaște o insolită oază de repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]