883 matches
-
a sensului interior al suferinței. Pentru W. Dilthay, înțelegerea trăirilor individuale și raportul acestora cu ființa celui care le-a trăit, este calea care ne conduce către înțelegerea „fenomenului omenesc” sub toate aspectele sale. Autorul citat, a numit această metodă „comprehensiunea hermeneutică” (hermeneutisches Verstehen). Prin aceasta se urmărește înțelegerea sau aprehensiunea trăirilor interioare, într-un dublu sens: „de la sensul trăirii la persoană” și „de la persoană la sensul trăirii”. Ceea ce rămâne în final, este cunoașterea intimă a trăirilor concepute în interior, precum și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importanțe, de care depind anumite trăiri particulare oferite ca posibile unui om. Psihiatria comprehensivă, a sensurilor, trebuie să găsească, în cadrul trăirilor unei persoane, „contextul psihologic”, în sensul „fenomenologiei spirituale”, care după Ed. Husserl este o „unitate a sensurilor sau a comprehensiunii unor momente care se alcătuiesc interior”. Pornind de la aceste aspecte L. Binswanger a introdus principiul hermeneutic ca metodă în psihopatologie. Întrucât metoda hermeneutică în psihopatologie este legată de semnificația istoriei vieții interioare a subiectului, vom avea în vedere faptul că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
până la toate categoriile de manageri și beneficiari - vor putea ocoli căile bătătorite, capcanele și eresurile pe care orice schimbare educațională de asemenea amploare le implică. Acest capitol este așadar un „fir al Ariadnei” menit să ofere o cale limpede pentru comprehensiunea complicatelor opțiuni teoretice și practice ale diverselor curricula moderne. 11.2. Progresivismul și ideile curriculare modernetc " 11.2. Progresivismul și ideile curriculare moderne" Una dintre sursele fundamentale ale modernității curriculare este filosofia progresivistă americană. Părintele acesteia, John Dewey (1859-1952), a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
operaționale sunt rare și înțelesurile exacte ale conceptelor nu pot fi decriptate decât din contexte delimitate. Astfel încât cacophony of voices, care se „aude” în discursurile dedicate curricula moderne, ironizată de Pinar și colaboratorii săi (2001), constituie o serioasă problemă de comprehensiune a liniilor de convergență pe care fiecare model curricular le urmează. Dar acestea există. Curricula moderne s-au apropiat semnificativ de o știință curriculară unitară și, în orice caz, au impus o tehnologie coerentă de proiectare și transpunere în practică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia este însărcinată să mobilizeze conștiința socială a studenților pentru identificarea și eradicarea diavolilor din vremurile noastre” - scria el132. Pentru D.G. Smith, hermeneutica nu este o tehnică de comprehensiune, ci doar un „discurs imploziv” (imploding discourse) despre sine, în mijlocul unui întreg univers de alte asemenea discursuri confesive, introspective, egolatre. Mult mai profund a înțeles importanța pentru pedagogie și știința curriculumului a hermeneuticii, în varianta ei fenomenologică, Elaine Atkins (1988
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vieții umane; teoria rădăcinilor adevărului; teoria originilor cunoașterii; teoria moralității practice ș.a. Teza esențială a hermeneuticii fenomenologice - „înțelegerea nu poate fi niciodată frânată sau separată de situația socială/culturală concretă” - a fost asimilată de teoria curriculumului fără modificări esențiale: înțelegerea/comprehensiunea/instruirea nu poate fi separată de situația educațională/de învățare/de instruirea concretă. Este o teză care, la prima vedere, nu pare cu mult diferită de tradițiile behavioriste și eficientiste ale curriculumului. Dar nu este așa. Conotațiile cantitativiste sunt total
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare; de exemplu: cunoaștere/comprehensiune; aplicare/comprehensiune; analiză/aplicare; analiză/sinteză; învățare centrată pe teme/învățare centrată pe learner ș.a.; d) profesorii și elevii nu sunt în centrul procesului educațional pentru că valoarea educativă și semnificația educațională sunt localizate, autoritar, în structuri externe, aflate în afara indivizilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare; de exemplu: cunoaștere/comprehensiune; aplicare/comprehensiune; analiză/aplicare; analiză/sinteză; învățare centrată pe teme/învățare centrată pe learner ș.a.; d) profesorii și elevii nu sunt în centrul procesului educațional pentru că valoarea educativă și semnificația educațională sunt localizate, autoritar, în structuri externe, aflate în afara indivizilor care predau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu și disputate, poate și din cauza pericolului latent de migrare a „influenței”, pe timpul desfășurării ei, spre poli imprevizibili sau o finalizare conflictuală. Ne asumăm riscurile jocului conversației și ne vom lăsa purtați de transa amintirilor, retrăindu-le lucid cu speranța comprehensiunii. Motto: Parafrazându-l pe Wittgenstein și conștienți de locurile comune redundante, tipice oricărui dialog, am putea spune că „despre ceea ce, de regulă, se merită să vorbești nu mai este nevoie să discutăm”. Ar trebui însă clarificat și delimitat un cadru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Testul Toulouse‑Pieron - pentru atenție concentrată; - Scala de dezvoltare motorie Lincoln‑Ozeretsky; - Testul de dexteritate (J.E. Crawford); - Bateria B.G.8; - Testul de memorie Rey; - Testul de orientare spațială (Guilford‑Zimmerman); - Testul Figuri identice - spirit de observație (L.L. Thurstone); - Bateria de comprehensiune mecanică Kennes; - Teste de aptitudini manuale care folosesc diferite aparate etc. Rezultatele „tehnice” ale chestionarelor, inventarelor și testelor amintite nu au nici o valoare practică, dacă nu sunt însoțite de un protocol psihologic al specialistului diagnostician care are obligația să „traducă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferite ale deficienței mintale; - dezvoltarea psihomotorie pe etape este întârziată; copilul este lent, apatic, pasiv, dar poate avea și episoade în care trece de la docilitate la acțiuni de auto‑ și heteroagresivitate; - atenția este labilă la toate vârstele, memoria preponderent mecanică, comprehensiunea redusă, dezvoltarea limbajului întârziată, toate acestea îngreuind procesul educativ; au o sensibilitate crescută pentru sunete ritmate, muzică și dans. Nu toți copiii vor avea toate semnele enumerate mai sus; severitatea afecțiunilor depinde de setul cromozomial al copilului. Sindromul Down trebuie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
decât atât, P.v. s-a preocupat de îndrumarea și formarea tinerilor scriitori, în primul rând a debutanților. O atentă „Poștă a redacției”, scrisă probabil de Ion Gorun, se adresa cu răbdare și cu o prietenească ironie corespondenților din toată țara. Comprehensiunea arătată de redacție începătorilor avea să fie răsplătită de valoarea celor care și-au legat începuturile literare de această revistă. La 12 decembrie 1896 (numărul 12) i se răspundea unui Nirvan (pseudonim folosit de Ion Minulescu): „Poate altele sau nu
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
impuls, atât subiectul, cât și obiectul, selectând evenimentele conform idiosincraziilor unei structuri psihice date și suprapunând multiplicitatea aspectelor eterogene ale exteriorului și interiorului într-o unitate indivizibilă, lipsită de corespondent în lumea naturală. De aceea, spre deosebire de explicare - proprie științelor naturii -, comprehensiunea - definitorie pentru domeniile spiritului - are ca obiect întotdeauna ceva individual, propunându-și să identifice particularitățile „trăirii” (Erlebnis) în unicitatea și irepetabilitatea datului lor, singularitatea subiectivă fiind, în acest caz, singura valoare care poate fi afirmată dincolo de orice îndoială. De unde concluzia-program
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
surâzător, în loc să fulgere a spaimă ca-n Apocalipsă, entuziasmului meu însă nu-i voi pune frâu și slobod îl voi lăsa să măsoare zările.” În viziunea criticului, aspirația de a înțelege literatura ar reprezenta facultatea dominantă. Dispunea pentru aceasta de comprehensiune, atitudine simpatetică și dezinteresare. Partizan al entuziasmului în aprecierea operei literare, a respins ideea de toleranță, precizând că sensul de „înțelegere” se arată „mai potrivit”. Entuziasmul său nu era unul scăpat de sub control, lesne deviabil înspre ditiramb și apologie, ci
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
individualului 225 Științele istorice - științe temporale ale unor obiecte individuale 227 Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene 231 Capitolul 13. Funcțiile istoriei 236 Semnificația socială a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
temporale ale unor obiecte individuale 227 Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene 231 Capitolul 13. Funcțiile istoriei 236 Semnificația socială a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea unei vechi dispute privitoare la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație/comprehensiune. Aș formula această opoziție în termenii: explicație obiectivă (în explicarea unui fenomen social sunt invocate alte fenomene sociale de tip obiectiv) și explicația prin conștiință (în explicare sunt invocate diferite caracteristici ale conștiinței individuale sau colective). Lucrarea de față se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realitate. Bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki nu mai sunt considerate din punctul de vedere al celui care a învins atunci, ci dintr-o perspectivă mai generală, la care pot subscrie toate națiunile. Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiuneatc "Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea" Există o veche și acută dispută în ceea ce privește strategiile fundamentale prin care poate fi realizată cunoașterea fenomenelor umane. Filosofia contemporană a istoriei este dominată de alternativa explicație sau comprehensiune. Cele două strategii sau metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care pot subscrie toate națiunile. Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiuneatc "Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea" Există o veche și acută dispută în ceea ce privește strategiile fundamentale prin care poate fi realizată cunoașterea fenomenelor umane. Filosofia contemporană a istoriei este dominată de alternativa explicație sau comprehensiune. Cele două strategii sau metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen social sau uman pornesc de la presupoziții distincte asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este prezidată de subiectivitate: scopurile, intențiile, afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social înseamnă a determina ce a fost în mintea autorului său, în ce stare de spirit se afla acesta, ce intenții avea, ce urmărea, care erau opțiunile sale valorice. Accesul la acești determinanți subiectivi este posibil în mod direct prin comprehensiune. Filosofia istoriei de factură neokantiană și-a formulat un amplu program epistemologic al cărui obiectiv este de a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului lor, trebuie să utilizeze o metodologie comprehensivă. Există puncte de vedere foarte diferite în legătură cu natura și eficacitatea comprehensiunii. Înainte de a încerca să punem în evidență caracteristicile generale ale acestei metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice de a elabora bazele sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încerca să punem în evidență caracteristicile generale ale acestei metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice de a elabora bazele sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații pe tema comprehensiunii" Ideea că faptele umane sunt determinate de intențiile subiective și că ele trebuie explicate prin referință la acestea este reprezentativă pentru întreaga gândire socială tradițională. Ea exprimă în fapt abordarea idealistă a fenomenelor sociale, cum o denumea Karl Marx. Încercări
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de drept hermeneuticii. Droysen, pune în termeni foarte clari problema noii metodologii, fapt care va face din teoria sa o sursă de inspirație ulterioară. Pornind de la diferența dintre natură și istorie, el distinge două tipuri de metode: explicația (Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția aceasta va fi preluată de William Dilthey, Karl Jaspers și Max Weber. Dilthey a fost cel mai activ susținător al ideii unui tip specific, autonom de științificitate a științelor umane. Marile teme legate de metodologia comprehensiunii au fost
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]