436 matches
-
tahicardie, hipertensiune, reducerea apetitului, creșterea frecventei respiratorii, pupile dilatate putându-se ajunge pana la febră, transpirații, cefalee, privire Încețoșata, amețeli, dificultăți de coordonare În cazul consumului unei doze mai mari pot apărea chiar la o doză mică sau moderată: comportamente compulsive, halucinații vizuale sau auditive. Consumul de amphetamine În doze mici este asociat cu o creștere a volubilității și competitivității (deci o creștere a nivelului de agresivitate) fără a mări riscul manifestării unui comportament violent. Deși datele obținute din cercetările efectuate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
care se remarcă cu ușurință este acela că anumite droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
seama de diversitatea mecanismelor de apărare. Laplanche și Pontalis (1967) subliniază pe bună dreptate importantele diferențe care există între raționalizare (în care intervin mecanisme intelectuale complexe), întoarcere asupra propriei persoane (care constituie un „destin” al țintei pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea, transformarea în contrariu și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În privința modului de derulare a mecanismelor de apărare evocate, caracterul inconștient revine în mai multe definiții: în (3), (5), (6), (9), (1) cel puțin parțial și în mod integral la (7b). Remarcăm, de asemenea, că aspectul lor este adeseori unul compulsiv (1), că sunt automate (7b) sau relativ involuntare (7a). Să mai amintim aici că Wallerstein (1985) face distincție între mecanismele de apărare, considerate moduri de lucru, de funcționare mentală, și comportamentele de apărare, constituite din comportamente, afecte sau idei specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
următorul caz, prezentat de Lamagnère (1994), intrăm în patologia pură. O exagerare caricaturală a nevoii de curățenie - ca reacție, după teoria freudiană, la gustul pentru mizerie din perioada anală - lasă să se întrevadă ceea ce în prezent numim o tulburare obsesională compulsivă. Pentru pacient, „faptul de a merge la toaletă constituie problema cea mai importantă. El trebuie să se dezbrace integral înainte să intre la toaletă. După ce termină, aleargă până în baie, unde se spală peste tot timp de trei sferturi de oră
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o carte care i-a fost cumpărată la cererea lui. Reich (1933/1971) formulează aceeași întrebare în legătură cu adultul. Cum pot fi diferențiate la adult cele două forme de apărare? Răspunsul dat de Reich este clar. Formațiunea reacțională are un caracter compulsiv, deoarece este o „fugă fără odihnă”. După cum spune unul dintre pacienții săi: „Simt nevoia să muncesc”. El nu poate să se oprească, la fel ca funcționarul căruia i se întâmpla să lucreze până la ora 3 dimineața. În schimb, sublimarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sa. Ea nu are timp să-i vorbească decât la masă, însă copilul nu-i răspunde niciodată. Intrând la școală, Gérard este speriat de ceilalți și se arată instabil. „Un gest pe care acasă nu-l făcea niciodată a devenit compulsiv la școală. Antebrațul său se rotea în jurul cotului, iar mâna stângă făcea neîncetat mișcări orizontale de du-te-vino în plan frontal. De asemenea, se putea întâmpla uneori ca, folosind brațul stâng, copilul să strângă un obiect lângă corp, cu o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intern și cel extern. Acest exemplu arată că eul care începe să se contureze este „conectat” la relația cu celălalt pe care va căuta să-l supună unei introiecții pornind de la forma sa perceptivă investită libidinal. Se observă o tendință compulsivă a eului pentru creare de legături, la care mecanismul de apărare evocat își aduce o contribuție majoră punându-și pecetea pe oricare dintre relațiile posibile ale subiectului cu mediul său înconjurător. La bază, introiecția este o apărare, în măsura în care ea protejează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
psihanalitică. Aici el a formulat "principiul plăcerii", esențial pentru motivarea și pentru dinamizarea comportamentului, un principiu aflat în opoziție cu "principiul realității", cel care impune comportamentului ordinea rațională din societate. Pe de altă parte, el mai formulează aici problema efectelor "compulsive ale repetărilor", potrivit cărora persoana în cauză se află în imposibilitate de a-și stăpâni emoțiile de care a fost încercat în situația traumatică acuzată. După război, psihanaliștii aveau parte de mulți pacienți traumatizați, în imposibilitate să depășească trăirile emoționale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de această dizabilitate gravă, care poate fi considerată boala secolului XXI. Enciclopedia medicală, 2008, (www.answers.com/topic/autism) descrie autismul ca dizabilitate severă a funcționalității creierului, marcată prin probleme de contact social, inteligență și limbaj, împreună cu comportamente ritualistice sau compulsive și răspunsuri bizare la mediu. Definiția universității din Iowa 2008, acceptată numai din punct de vedere educațional, prezintă autismul ca fiind o dizabilitate semnificativă de dezvoltare care afectează comunicarea verbală și non-verbală și interacțiunea socială, aceasta, în general, evidențiindu-se
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
servește cu oarbă determinare, fiul întregește șirul monomaniilor din roman, replici posibil ironice ale visului lui Ioanide. Situațiile disperate, de criză specifică monomanului, reunesc în cupluri la distanță personajele. Gonzalv Ionescu, un fel de funcționar al științei, bolnav de citare compulsivă, deschide lista. Dezastrul este pentru el omiterea unei surse bibliografice. Pentru Bonifaciu Hagienuș, înstrăinarea bibliotecii lui sacre. Baletul buf este același: accese de panică, alergarea nebună pe străzi. Ectoplasma naratorului invizibil, privilegiatul, demonstrația vie, mizantropică și definitivă a proiecției sale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
putut fi izolate și analizate statistic, însă 14 au prezentat o frecvență suficient de semnificativă. Ele sunt reprezentate mai jos: Simptom Ticuri Dispoziție fluctuentă Dezinteres Tulburări ale voinței Simptome hipocondriace Senzație de rău matinală Acuze obsesivo-fobice Idei obsesive Comportament obsesiv compulsiv Scăderea energiei Anxietate/tensiune psihică Indiferență Meticulozitate anormală Dispoziție expansivă Tab: Distribuția simptomelor cel mai frecvent întâlnite în prodromul schizofreniei Așa cum se remarcă, frecvența acestor simptome nu este uniformă: de la indiferență ce este pe de departe cea mai frecvent întâlnită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et al, 1991; Castle et al, 1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate de tip paranoid, în corelație mai ales cu un debut precoce al schizofreniei.în fine tulburări din clasa celor obsesiv compulsive, antisociale sau pasive, se regăsesc relativ frecvent descrise în debutul insidios/ pseudonevrotic al maladiei. Asemenea apropieri ne duc, fără îndoială, cu gândul la Ernst Kretschmer și lucrarea sa "Korperbau und Charakter" (din 1921), care introducea noțiunea de continuitate între normal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atitudinii critice a bolnavului față de conținutul lor, absență prin care bolnavul ajunge treptat la convingerea unei transformări corporale. în cadrul tipului obsesivo-fobic sunt relativ frecvent întâlnite comportamente ritualice: de rugăciuni, de păstrare a curățeniei corporale, a perfecționismului, precum și de tip compulsiv: numărarea necontenită a scărilor sau a pietrelor reluată fără încetare, ritualuri conspirative de a asigura reușita la examene, temerile de a nu fi făcut ceea ce era necesar de făcut, frica de murdărie, de a vorbi obscenități, de a comite un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delirante cu evoluție subacută îmbrăcând în general aspectul automatismului mental sau aspecte pseudonevrotice. 3. Forme insidioase cele mai dificil de detectat, la care se observă o scădere sau chiar o prăbușire a activității școlare, aluri și conduite bizare, impulsive sau compulsive. Anxietatea pare trăsătura comună reunind toate aceste forme de debut: ea are o alură difuză, invazivă și lipsește doar rareori. Dacă la această angoasă se asociază conduite bizare și o aparentă răceală afectivă, diagnosticul trebuiește evocat cel mai adesea. După
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că conținutul acestora poate fi în relație semnificativă cu comportamentul periculos (Mawson, 1985). Comportamentul agresiv poate preceda, dar nu întotdeauna conduce la admisie în spital (Tardiff & Sweillman, 1980; Mac Millan & johnson, 1987), și este mai curent asociat cu o detenție compulsivă decât cu o internare în scop diagnostic, într-o serie reprezentând 21% din cazurile din toți pacienții supravegheați (Szmukler, 1981). Loo în 1973, pe un lot de 1081 cazuri de expertiză psihiatrică, raportează un numă de 154 de cazuri de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cuprinsă între 1 - 3 luni (N : 30/ 31.25%) respectiv o medie de 8.6 săptămâni. Pentru restul de 27 (28.12%) simptomatologia psihotică a declanșat un răspuns disturbant într-un interval de sub 4 săptămâni ce a condus la admisia compulsivă în spital. Fără a avea o valoare deosebită statistic, această corelație se dovedește semnificativă, și cu atât mai interesant de analizat, întrucât datele prezentate în alte studii avansează în general un timp mai îndelungat: de ordinul a 1-2 ani de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clar concentrată și focalizată, alteori, Însă, nu. Supararea și enervarea lor scapă controlului, fiind nevoie de o minimală acțiune stimulativă iritativă. Explicația unei asemenea conduite vizează, În principal, propriile experiențe trăite În perioadele copilăriei timpurii. Tipul II: părinții sunt rigizi, compulsivi, reci afectiv și, dupa modul În care procedează În interacțiunea cu copiii, pledează mai mult pentru propriile lor drepturi. Ei resping copilul și sunt preocupați mai mult pe propria lor placere. Tipul III: părinții sunt persoane pasive și dependente. Ei
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
un glisaj intelectual fin, ci de incapacitatea de a se fixa în proiectul unei idei, de a se aplica reflecției. Acest neastâmpăr discursiv coincide cu deambulația sa eratică, cu mișcările necontro- late, cu agitația permanentă. Nae este recipientul unei retorici compulsive, glosolalia sa se face ecoul tumultului discursiv din spațiul mediatic în care renaște personajul caragialian. Intemperanța îi aparține nu și bagajul vast de clișee jurnaliere. Aflăm cu stupoare că Nae a colindat toată noaptea de la o cârciumă la alta, fără
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
timpul, scuză ca să mai ieșim din casă, ca modalitate de a cutreiera alături de cei la care ținem, ca distracție, ca formă de educare sau chiar de venerare sau pur și simplu ca mod de a pierde timpul. Există și cumpărători compulsivi care fac ravagii prin conturile și limitele lor de credit de la bănci. Aceștia folosesc shopping-ul ca strigăt după ajutor. Apoi revin în magazine în cadrul programelor de terapie în douăsprezece ședințe. Ca să nu mai menționăm câte persoane publice sfârșesc în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
mică frustrare. Și alte tulburări de personalitate (instabil emoțională, paranoidă, evitantă) se corelează cu un comportament agresiv imprevizibil și nemotivat asociat cu violență Împotriva propriei familii sau a societății, mai ales În condițiile asocierii consumului de alcool. În cadrul tulburărilor obsesiv - compulsive furia și agresivitatea nu sunt În general criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
săptămâni, a arătat că administrarea citalopramului a condus la scăderea consumului de alcool la pacienții dependenți non-depresivi; efectul a fost semnificativ mai important la bărbați În comparație cu subiecții de sex feminin. SSRIs pot reduce consumul de alcool și prin diminuarea comportamentelor compulsive legate de consumul de alcool. Există studii similare efectuate cu fluoxetină, trazodonă și tianepină. Alți autori raportează eficacitatea stabilizatorilor dispoziției de tipul carbamazepinei sau a valproatului. Concluzii Studiile epidemiologice subliniază importanța asocierii alcoolismului cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
și un antrenor personal?“ am bombănit la un moment dat), iar în cele din urmă a contactat un psiholog behaviorist specializat în ființe canine care i-a prescris Cloinicalm, de fapt versiunea Prozac pentru cățeluși, dar pentru că drogul inducea „linsul compulsiv“ i-au înlocuit rețeta cu Paxil canin (același gen de medicament administrat lui Sarah, ceea ce ni s-a părut tuturor extrem de îngrijorător). Însă tot nu-i convenea să fie lăsat singur în orice cameră în care mă aflam și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
revoluționat raporturile cu consumul. Arhitectură monumentală, decorațiuni luxoase, cupole strălucitoare, vitrine multicolore și lumină, totul e făcut să-ți ia ochii, să metamorfozeze magazinul într-o sărbătoare permanentă, să-l uluiască pe eventualul client, să creeze un climat senzual și compulsiv, propice cumpărăturilor. Marele magazin nu vinde doar mărfuri, el se străduiește să stimuleze nevoia de consum, să excite gustul pentru nou și pentru modă prin strategii de seducție ce prefigurează tehnicile moderne de marketing. A impresiona imaginația, a provoca dorința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ca stil de viață, ca fantasmă universală, ca o nouă rațiune de a trăi. Societatea de consum a creat, în mare, dorința cronică de bunuri materiale, virusul cumpărăturilor, pasiunea pentru nou, un mod de viață centrat pe valorile materialiste. Shopping compulsiv, febra obiectelor, escalada nevoilor, belșug și risipă spectaculoasă: faza II n-a dus atât la „programarea birocratică a existenței cotidiene”13, cât a scos sfera consumului din vechile tradiții; nu a creat atât un mediu înconjurător „climatizat,” cât a privatizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]