5,493 matches
-
mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a fost rânduită să fie un loc în care Dumnezeu să poată vorbi și să poată lucra și de asemenea un loc în care noi să putem răspunde lui Dumnezeu prin cuvântul și faptele noastre, angajându-ne pe drumul acestei comuniuni în dezvoltare, voită de Dumnezeu. Creația își împlinește rostul atunci când ea mai rămâne ca un loc în care ființa noastră poate întreține un oarecare dialog cu Dumnezeu, care se poate dezvolta numai dacă mai rămâne totuși văzută măcar în parte
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
fost moartea Fiului lui Dumnezeu Cel întrupat, și încă moarte pe cruce (Filipeni 2, 9) ca jertfă supremă de iubire (Ioan 3, 16). Moartea omului a însemnat înstrăinarea lui de Dumnezeu, iar moartea lui Hristos a însemnat reintrarea omului în comuniunea de iubire și de viață cu Creatorul Său. În iconomia Prea Sfintei Treimi cu privire la îndumnezeirea omului și aducerea în el la unirea cu Dumnezeu a tuturor făpturilor create, lucrarea răscumpărătoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndeosebi Patimile, răstignirea și învierea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aceea ea trebuie primită cu bucurie și recunoștință; ea trebuie prețuită, ocrotită, ca expresia cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea neînserată, unde vom gusta din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. El ne-a adus pentru Viață. Dumnezeu vrea viața, astfel n-ar fi creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși, vrea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
mod intim, prin unirea sufletului cu Dumnezeu, pe care Sfântul Grigorie o indică atunci când spune că „Dumnezeu vine în suflet”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>. Unirea sau comuniunea aceasta este forma specifică de manifestare a iubirii cunoscute sub numele de agape (ἀγάπη). Ne confruntăm aici, ca întotdeauna în cazul Sfântului Grigorie, cu o continuă căutare a lui Dumnezeu prin diverse tipuri de înțelegeri parțiale ale Acestuia. Întreaga lucrare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
membre expuse cu îndrăzneală. Interiorul Cântării Cântărilor: o Persoană în lumină puternică, plină de taine<footnote Ibidem, 44.16-17. footnote>, adică, Preaiubitul, Dumnezeu Cuvântul. Mai grăitor este faptul că atunci când Sfântul Grigorie desemnează obstacolul în fața pătrunderii în Cântarea Cântărilor pentru comuniunea cu Dumnezeu, el trece de la metafora dorinței la cea a epistemologiei: gândurile sunt obstacolul în fața intrării în sanctuarul interior al Cântării Cântărilor<footnote Ibidem, 45.4-11. footnote>. Dar aceasta nu ar trebui să ne surprindă. În binecunoscutele ascensiuni gregoriene spre
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
fiicelor Ierusalimului. Efectul logofatic nu este atât de bine elaborat aici ca în omilia a patra, dar în omilia a treisprezecea, devine mai evident. „Înflăcărată de dragoste, mireasa relevă rana iubirii adânc întipărită în inima ei, pentru că aceasta semnifică și comuniunea (κοινωνία) cu Dumnezeu”<footnote Ibidem, XIII, 378.14-17. footnote>. Această manifestare are un profund efect asupra însoțitoarelor miresei. Ele încep să reflecteze asupra diverselor ei înălțări pe tot parcursul omiliilor la Cântarea Cântărilor, cu rezultatul că încep să-l dorească
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are margine<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 127, p. 195, și nota 164, p. 223, în PSB vol.29. footnote>. „Din moment ce Primul Bine este infinit în natura sa, comuniunea cu El din partea celui a cărui sete este ostoită de El va trebui să fie și ea infinită, capabilă de a spori veșnic”<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
amplificată și educată prin exercițiile de filosofie incluse în Proverbe și Ecclesiast, sufletul este pregătit pentru învățătura supremă a lui Solomon, Cântarea Cântărilor. Plină de imagini erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu îi vorbește lui Moise, simbolul sufletului: „În timp ce, Moise, dorința ta pentru ceea ce va urma a sporit și nu ai atins satisfacția în progresul tău și în timp ce nu vezi nici o limită lui Dumnezeu, ci tânjirea ta dorește mereu mai mult, comuniunea cu Mine este atât de măreață, încât cine crește în ea nu va putea niciodată să-și înceteze progresul”<footnote Life of Moses, II. 242; Translation, Introduction and Notes by Abraham J. Malherbe and Everett Ferguson, Classics of Western Spirituality
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129-130. footnote>. Nu există nici o urmă de frustrare în întâlnirile divine ale lui Moise sau ale miresei din Cântare. Nu există un sens al insatisfacției că această comuniune a lor cu Dumnezeu se amplifică la fiecare nouă întâlnire. Pur și simplu, aceasta se întâmplă când o creatură finită Îl întâlnește pe Dumnezeu Cel veșnic. Sfântul Grigorie prezintă o schiță succintă a acestei ontologii a dorinței în omilia a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
e vizată și „teoria platonic-origenistă despre săturarea sufletelor de bine în preajma lui Dumnezeu și despre coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. Binele este nesfârșit. E nesfârșit pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și în primul rând între persoana noastră și Persoana dumnezeiască de nesfârșită bunătate și nesfârșit nouă în formele de manifestare ale bunătății Ei dăruitoare” (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 257, în PSB, vol. 29
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
să urce pe munte. Toți speră ca până miercuri 9 septembrie timpul să se amelioreze și astfel să poată urca aici la Sfinx. Ziua de 9 sept 2009 va fi deosebită în întreaga lume. Se vor face întruniri spirituale de comuniune timp de 24 de ore. Cifra 9 este benefică, fiind numărul lui Dumnezeu. Nu numai grupul taberei Zamolxis își propune să se adune la Sfinx la această dată, dar și organizația România Sacră care și-a chemat membrii să participe
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
afla să facem o meditație comună la ora 9 în această zi. Seara, pe 8 septembrie, iau la cunoștință că grupul taberei Zamolxis va porni mâine dimineață de la Vila Coteanu spre Sfinx. Vor să sosească neapărat înainte de ora 9 pentru comuniune. Eu îi voi aștepta. Dimineața observ că vremea s-a mai ameliorat puțin. Soarele mai iese din când în când de după nori. Se apropie ora 9 și cobor și eu către Sfinx. Mare îmi este surpriza când acolo se găsesc
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
improviză la chitară acompaniamente strălucitoare, care ne uluiau pe toți și chiar pe el însuși, cănd afară totul era dezolant și pustiu, dar înăuntru în cameră, în ciuda frigului și a sărăciei, noi respirăm, trăiam, cântam nopți la rand într-o comuniune cu neputința de descris. Și-a presimțit sfârșitul, acum știu cu certitudine. S-a îndepărtat, cum singur spune, de răutatea lumii și a revenit la ceea ce a fost întotdeauna natură lui esențială: dragostea pentru cei care l-au iubit și
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
britanic, el se descurcă bine, gălăgia făcută de public fiind un indicator clar al faptului că lumea se distrează. Dar ce înseamnă distracție în așa un loc? Poate părea ciudat la prima vedere, dar cei care sunt aici creează o comuniune. Fluierele „hausiste“ de la gât se aud până la câțiva kilometri distanță, iar în momentele în care muzica „coboară“, lumea urlă. Și aplaudă. Energia degajată de majoritatea celor prezenți e impresionantă. E o refulare pașnică a unor chestiuni. Accesele de violență sunt
Agenda2004-29-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282652_a_283981]
-
constate faptul că mulți au sosit la fața locului îmbrăcați ca și la paradele de modă, acum aceștia se debarasează de orice și își trăiesc până la maxim experiența cu apă și nisip. Și printre sutele de mașini parcate există o comuniune fericită. Alături de cea mai nouă marcă apărută pe piață, poți zări și Traban- turi. Locul e ca o lume a iluziilor. În care nu contează cine ești. O altfel de nebunie la Mureș Cea de-a treia ediție a Woodstock-ului
Agenda2004-29-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282652_a_283981]
-
Traumatologie „Casa Austria“ din Timișoara, a cărei inaugurare este prevăzută în luna mai a acestui an. Totodată, Federația diecezană a fost implicată în proiectele de renovare, extindere și dotare a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu“ din Timișoara. Pelerinaje diecezane Promovarea comuniunii spirituale a fost dezvoltată în ultimii ani prin pelerinajele organizate la lăcașurile de cult de referință, adevărate simboluri pentru dieceză: Catedrala Episcopală, Basilica Maria Radna, bisericile Maria Ciclova și cea din Cenad. Deși numărul pelerinilor este mai mic decât în
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
lui boală care l-a purtat implacabil spre moarte). Măcinați amîndoi de un rău ascuns, dar amîndoi de o vitalitate și de o vigoare ieșite din comun, Ion Dumitriu și Mircea Nedelciu au oferit în toți acești ani imaginea unei comuniuni legendare. Chiar dacă prietenia și solidaritatea sînt caracteristici de prim-plan ale optzeciștilor (a se vedea grupările în cenacluri și aparițiile editoriale colective), ceea ce i-a unit pe cei doi artiști este irepetabil prin autenticitate și prin profunzime. Între ei n-
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
mod evident, după moartea lui Dumitriu, Mircea Nedelciu a rămas mai singur și mai descoperit. Moartea lui Mircea Nedelciu, la atît de puțin timp după aceea a prietenului sau, este poate un ultim act de solidaritate, o formă absolută a comuniunii lor atît de puternice. Acum, cînd și Nedelciu a plecat, veghea lui la căpătîiul lui Dumitriu capătă, pe lîngă plastică ei hieratica și monumentala, si o valoare morală și simbolică demnă de momentele depline ale unei umanități de cele mai multe ori
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
apoi, genera la infinit. În această asociere fatală și în gestul cultural corespunzător, nu desenele lui Ilfoveanu și nici manuscrisele lui Agopian sînt importante. Sau, mai bine zis, importanța lor este una de context, pentru că în primul plan trece necruțător comuniunea lor că act existențial, ca scenariu inițiatic, ca regasire simbolică sau că reconstrucție mistica. Indiferent care din ei ar deschide gura pentru a-și declina identitatea, identificarea cu celălalt ar fi varianta obligatorie (și unică) a enunțului: Agopian (sau Ilfoveanu
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
impersonalizare, se altoiește pe trunchiul personalizării disperate a modernului, ce recurge la asumarea realului drept martor al suferinței sale. E o compensație. Elementele ce se pierd într-o parte se recîștiga în cealaltă parte. Solitudinea poetului e, în fond, o comuniune cu lucrurile: "Că și cînd aș fi prieten cu toate lucrurile/ atît sînt de singur./ Privesc bufetul întunecat, privesc masă/ aud copilul vecinului tîrînd o tablă pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
organismului românesc. Întregul examen critic al procesului de constituire a civilizației și a culturii noastre, întreprins de Maiorescu prin memorabilele sale studii de la începutul întemeierii Convorbirilor literare (pe care ceilalți junimiști, cu deosebire toți fondatorii Societății, le-au acceptat prin comuniune ideologică perfectă), se datorează acelui spirit germanic care a guvernat formația lor intelectuală. De altfel, îndreptarea junimiștilor, din 1871, spre politica partidului conservator în formare se explică tot prin impregnarea lor de spiritul germanic, care le-a tutelat procesul formației
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
texte ale ultimilor vreo douăzeci și cinci de ani aduc un plus de gravitate și profunzime, de inspirată asceză a eului confruntat tragic cu lumea și căutând o soluție de echilibru într-o contemplație eliberatoare, ce asociază elegiei iubirii emoția religioasă a comuniunii cu marele univers. Poeta Gabriela Melinescu se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al. Cistelecan cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece!". Bătăi în dungă convoacă mai toate semnele negativării vieții, istoriei și valorilor morale și existențiale, căreia peotul îi opune osânda scrisului, ca religie și soluție artistică. Poemele lui Ion Horea aspiră către rugăciune și comuniune, repere providențiale în a face suportabil sentimentul eșecului dar și al incompatibilității visului poetic cu agresiva secularizare a lumii românești: "Vremuri păgâne,/ nu te mai duce!/ Haide, bătrâne/ haide sub cruce!". Cifrul său uman nu-și mai găsește dezlegarea decât
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]