275 matches
-
democratic `n România”. Numai că sovieticii `l doreau pe Petru Groza, de aceea „s-au folosit de informațiile false despre intențiile lui Avramescu generate de conspirația legionară pentru a-l aresta `n secret [...], elimin`nd astfel ultimul obstacol `n calea comunizării României”; „intenția lui Avramescu de a participa la o acțiune democratică [...] a fost cauza cea mai probabilă a arestării g-ralului Avramescu” (Paltin Sturdza, art.cit., pp. 14, 40). Deși demonstrația este destul de bine condusă, fundamentată totuși prea mult pe date
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cit., p. 219. Günter Klein, „`nceputurile rezistenței antisovietice `n România (23 august 1944-6 martie 1945)”, loc.cit., p. 311; Paltin Sturdza, art.cit., p. 17. S-a emis opinia că luarea puterii de către comuniști se `nscria `n strategia URSS de comunizare a țărilor din est. Din această perspectivă, instalarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945 nu era o soluție impusă de circumstanțe neașteptate, de felul acțiunii antisovietice pregătite de legionari, Grupul Etnic German și unii militari români, ci făcea parte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ideilor comuniste au ales tocmai vasta Rusie pentru "implementarea" visurilor înaintașilor. Dar, și dintr-o parte (Occidentul), și din alta (Orientul panslavist), corifeii comunismului au simțit că latinitatea orientală din spațiul carpato-danubiano-pontic este nodul gordian de a cărui "dezlegare" depinde comunizarea Europei întregi. Această națiune li s-a părut ambelor părți ca nealtele, vorba lui Eminescu, de un conservatorism enigmatic, care a făcut-o să răzbată în istorie chiar într-un anonimat straniu, neștiindu-se mai nimic despre ea timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Din punctul de vedere al românilor moscoviți, RASSM trebuia să fie "baza României sovietice". Celorlalți li se inoculase deja convingerea că basarabenii nu sunt români, ci o naționalitate de stirpe slavă, conform teoriei moldovenismului. Ciudățenia e că românii bolșevizați voiau comunizarea întregii Românii, pe când moldoveniștii se mulțumeau cu o Basarabie până la Prut. Așa se face că au fixat, mai întâi, capitala la Balta, apoi au cerut să fie la Chișinău, chiar în condițiile în care Basarabia se afla sub administrație românească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
perioada regalității și fusese șeful Ocolului Silvic din Ardeal, mi-a relevat o altă imagine și mi-a indus o altă percepție asupra vremurilor: cum a administrat Ocolul Silvic, cum a fost nevoit să-și vândă toate averile în perioada comunizării României. Cu banii luați a cumpărat o casă pe malul Mureșului, la Târgu Mureș, unde m-am și născut. A fost un om de viață, dar spre finalul vieții a devenit mult mai prudent, începuse chiar să meargă la biserică
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Moscovei, România a fost supusă procesului de sovietizare, care a presupus: înlocuirea democrației parlamentare cu un autoritarism fără precedent; trecerea la o economie centralizată, planificată; orientarea culturii spre „susținerea unei noi societăți”. -Principalul instrument prin care guvernul sovietic a realizat comunizarea țării a fost Partidul Comunist Român, care după 23 august 1944: și-a sporit numărul de membri; a realizat un program atrăgător pentru mase; a realizat coaliții largi care să-i permită accesul spre putere; a creat tensiuni între populație
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fiica ei pe fugari și a făcut ani buni de închisoare pentru asta, după ce-și pierduse tot părul ( anchetatorii o agățaseră de cozi de grinda casei), a devenit figura emblematică a acestui episod, transformat în reper, de luptă împotriva comunizării. I s-a adăugat povestea emoționantă a descoperirii identități Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica liderului mișcării, Toma Arnăuțoiu, condamnat la moarte și executat, și a Mariei Plop, și ea fugară, condamnată la închisoare silnică pe viață și decedată la nici 35 de
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
să te înșeli, decât să ai dreptate.� (Viața intimă) Un adevăr pe care Marius Tupan, punând pe șantier romanul Batalioane invizibile pare a-l fi intuit global, plecând de la un incident care, oricum, incita imaginația. Anume, în primii ani ai comunizării, primarul unei localități natural izolate, arase în jur, făcuse imposibil accesul, încât circumstanțe comune tuturor satelor țării - ocupația sovietică, colectivizarea - rămăseseră acolo necunoscute. În fapt, parabola sa este mai întinsă, vizând oricare colectivitate care se insularizează - sau este insularizată - fenomen
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
și primejdiile acesteia, pînă la capăt. Era, de facto, o latură a luptei politice. Dintre aspectele îndeajuns de numeroase și variate ale acestei rezistențe, am spune globale, pe care a întrupat-o o bună parte a intelectualității autohtone la începuturile comunizării țării, ne vom opri, spre a-i degaja cîteva semnificații, la unul dintre ele și anume la dezbaterea asupra "crizei culturii". Meritul de-a o fi antamat îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un articol publicat în România liberă din
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
perioadei 1 ianuarie - 25 aprilie 1946. Odată cu el, importantul document politic și intelectual a schimbat din nou casa de editură, apărând sub auspiciile Editurii Semne, cea de-a opta (!) gazdă a textului rămas de la acest martor de primă mână al comunizării forțate a României. Schimbarea nu e, desigur, de bun augur pentru continuitatea receptării, dar în aceste timpuri de austeritate e bine să ne mulțumim, câteodată, cu faptul că textul apare pur și simplu. Cezura între volumul anterior și cel de
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
1945-1946, în ipostaza de agent sovietic, pregătit încă dinainte de 1939 pentru preluarea puterii. Nicolschi dovedește, în convorbirile cu diaristul, o extraordinară cunoaștere a realităților românești, ca și existența unui plan pus la punct de către sovietici cu mult înainte de război, de comunizare și desfigurare a vechii Românii. Mișcarea de extremă stânga, politică dar și intelectuală, din România interbelică merită studiată și sub acest aspect, de Coloană a V-a. Ca și volumele anterioare, și acesta este îngrijit atent de profesorul Dan Berindei
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
izolată și constrînsă la o prezență strict decorativă pînă în 1947 cînd, prin forță, prin abuz și prin șantaj, tînărul rege Mihai I este constrîns să abdice și să părăsescă țara. Odată dispărut și ultimul garant al vechiului sistem democratic, comunizarea României intră în linie dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate exterminări
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
lor dileme. Din păcate, alți critici ai noștri, inclusiv dintre cei de prim-plan, n-au avut tăria de-a se sustrage integral mistificărilor, contribuind chiar, în diverse grade, la confuzia pernicioasă a ideilor, la degringolada axiologică ce-au însoțit comunizarea României: "A fost un joc de-a rîsu'-plînsu', în care unii mimau adesea pînă și Ťpasul de menuetť într-o lume ce executa constant și însuflețitor cazaciocul, după o muzică de armonică demențial stîlcită, ce-și asocia grotesc țimbalul
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
volumului ce se anunța astfel și care va și apărea la începutul anului 2003. De data aceasta, criticul și istoricul literar subliniază că, în Les Mailles du filet, "autoarea transformă într-un adevărat «roman» experiența ei de viață în plină comunizare a României."3 Ideea era, mai departe, detaliată și nuanțată: "Prozatoarea, în spiritul autenticist al vremii, tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, adică acordînd notației personale semnificații artistice și urmărind nedisimulat un adevărat plan epic, o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
acoperă perioada dintre 3 august și 31 decembrie 1945, fiind probabil cea mai minuțioasă cronică subiectivă a acestei perioade cruciale pentru destinul României. Căci acum se derulează evenimentele care au decis rămânerea României sub ocupație sovietică, consfințind pretențiile URSS de comunizare a țării. Și tot acum, mai exact la 8 noiembrie 1945, are loc marea manifestație de ziua Regelui Mihai I, care declanșează încleștarea finală dintre forțele democratice conduse de suveran și adepții comunizării României, grupați în jurul guvernului lui Petru Groza
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
sub ocupație sovietică, consfințind pretențiile URSS de comunizare a țării. Și tot acum, mai exact la 8 noiembrie 1945, are loc marea manifestație de ziua Regelui Mihai I, care declanșează încleștarea finală dintre forțele democratice conduse de suveran și adepții comunizării României, grupați în jurul guvernului lui Petru Groza. Trebuie spus de la bun început că Ioan Hudiță, în chip explicit, ține aceste însemnări zilnice pentru ca evenimentele la care participă să nu rămână consemnate exclusiv prin lentilele deformante ale învingătorilor. Însemnările sunt zilnice
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
și PNL) pentru respectarea promisiunilor și angajamentelor internaționale luate de Aliați în privința României. A negociat dur cu unii reprezentanți ai PCdR, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, sau/ și ai spionajului sovietic, ca Alexandru Nicolschi, spre a îndepărta spectrul comunizării României. S-a luptat zi de zi cu formidabilele diversiuni puse la cale de către colaboratorii sovieticilor (așa-numiții „fenediști”, de la numele Frontului Național Democrat) pentru spargerea Partidului Național Țărănesc și dizolvarea luptei pentru democrație. În fine, s-a întâlnit periodic
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
față de popor, ura la adresa culturii, distrugerea materială și morală a unei națiuni!" Nu i se "aplică" perfect și lui Gheorghiu-Dej? Nu începuse atunci, sub sîngeroasa zodie stalinistă, un asemenea ticălos proces? Care era poziția poetei în decursul primelor decenii de comunizare a României? Și o înregistrare din 29 decembrie a aceluiași an, la fel de concertantă: "Partidul Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul locului, acel
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
De asemenea Marie-Alype Barral, secretar al Nunțiaturii catolice din București, traducător al lui Eminescu în franțuzește, care a sugerat, de altfel, ca asociația să poarte numele poetului. Ne-am propus să inițiem o acțiune de rezistență morală față de activitatea de comunizare forțată a țării și, totodată, să găsim mijloacele de ajutorare a intelectualității supuse persecuțiilor, familiilor celor care se aflau în închisori. Toți cei de bună credință au fost solidari cu cei închiși pe nedrept, cu cei care sufereau persecuțiile ocupantului
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Apariții neașteptate, și ea destul de recentă) face ca Liviu Grăsoiu să-l mențină mereu în conștiința publicului pe V. Voiculescu, scriitor complex, de primă mărime, a cărui operă postumă a depășit-o uneori pe aceea publicată de el însuși până la comunizarea țării. Oricât ar fi ele de mari, valorile au nevoie din timp în timp de câte un asemenea "remember".
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
față de manuscris, singura certitudine care ne-a rămas, în absența unei versiuni definitive. Ediția de față interesează în cel mai înalt grad istoria literară, pe mai multe planuri ale acesteia. Căci momentul ’45-’49, în biografia cioraniană, coincide cu perioada comunizării accelerate a României, ce a generat fenomene ca: exilul literar, campaniile împotriva scriitorilor „burghezi” și „epurarea” acestora din toate funcțiile, interzicerea partidelor istorice și persecutarea intelectualilor, primele procese politice. Ruperea lui Emil Cioran de limba română și adoptarea limbii franceze
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
desfundă izvoarele imaginarului". Autorul identifică două intervale cu o anumită stabilitate (1860-1914 și, respectiv, 1919-1927) și trei mari falii: ruperea de Orient și de feudalism; închiderea față de Occident și de capitalism; desprinderea de Est și de comunism. Altfel spus, modernizarea, comunizarea și democratizarea. Peisajul "bizar" al literaturii române sub comunism, explorat în excepționala sinteză, își arată acum coerența, într-o sistematică mitologică sui-generis. Lucrurile care nu puteau fi întru totul explicate inițial (statura supradimensionată a unor autori, persistența unor clișee, performanțele
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
cultura românească cu ultimele idei și formule creatoare din Occident. Dar tocmai cînd se aflau în pragul maturității autorii în chestiune s-au văzut opriți din elanul lor ce părea nelimitat. Fenomenele totalitare și mai cu seamă invazia sovietică și comunizarea țării le-au sfărîmat aripile. Unii au murit prea de timpuriu (O. Șuluțiu, C. Fîntîneru, Dan Botta), alții au luat calea exilului (Mircea Eliade, Cioran, Al. Ciorănescu, Vintilă Horia, Ștefan Baciu), alții în sfîrșit, "în cazul cînd nu au înfundat
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
din a treia generație postmaioresciană, care, în acei ani tulburi, ezitaseră a coborî în "tranșeea ideologică" a militantismului proestetic, cu excepția lui Pompiliu Constantinescu. Să fi fost această ezitare un soi de prefigurare a dezerțiunilor masive ce s-au produs după comunizarea țării? A colaboraționismelor de care, helas, n-au rămas străini nici cîțiva reprezentanți de marcă ai criticii interbelice? Oricum, rîndurile lui E. Lovinescu exprimă o neliniște pe care o putem aprecia drept vaticinară. Bucuria marelui precursor de-a constata că
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]