381 matches
-
suscite reacții și în spiritele mai puțin erudite. Nivelul evenimențial are o structură extrem de complicată, "abracadabrantă" chiar: acțiunea se multiplică la nesfârșit, lăsând parodia să lucreze în voie. Pulci parodiază, dar și inovează, ajungând la un fel de manierism slab conștientizat. Ca și în legendă, palatinii părăsesc Parisul, dar nu pentru a răzbuna îndrăzneala lui Gano, ci pentru a "emigra" în Pagania, unde convertesc popoare întregi la creștinism. În descrierea luptei, sunt introduse elemente comice, uneori chiar satirice, cum ar fi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
abordarea lor didactică), a cunoștințelor de a se specializa, diversifica, aprofunda și abordările transversale/transdisciplinare ale competențelor, care să mobilizeze, să coreleze diferite, diverse cunoștințe. Dar aceasta se referă la construirea documentelor curriculare în concretizare, ca și la metodologia profesorului, conștientizată astfel, aplicarea abordărilor menționate prioritar, ca să se treacă de la predare la învățare, la nivelul organizării și proiectării efective. Acestea să vizeze concret aspecte ale activității școlare, ale educaților, ale instrumentelor, ale situațiilor, ale contextelor, ale oportunităților experiențiale, ale problemelor, ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizate și transformate în procese și programe ca să se antreneze responsabil, să vadă locul fiecărei unități de învățare, să vadă legăturile variate între ele, pe care le vede obligatorii și pe care opționale/facultative, după ce criterii le alege, cât de conștientizate sunt criteriile? Modele de învățare • Cercetarea oferă numeroase modele, dar care sunt acceptate, înțelese, alese și pentru ce activități, singure sau în combinație? • Cum le face cunoscute educatorul, dacă nici el nu le cunoaște, nu le-a exersat? • Să fie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
familiei, • va avea acces direct la marile surse de informare, • poate selecta care din sarcinile curriculumului pot fi rezolvate astfel sau • poate deveni autodidact în anumite domenii, fără ajutorul tutorial al școlii. Desigur că autoînvățarea trebuie privită ca un proces conștientizat, organizat, analizat critic, chiar implicând o metodologie cu următorii pași esențiali: stabilirea obiectivelor proprii de urmărit și a performanțelor de atins, găsirea condițiilor și a resurselor necesare acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să-și dovedească și competențele ca lider real: în îndrumare, în facilitare, în stimulare, în asigurarea climatului adecvat dialogului, afirmării, a menținerii raportului autoritate-libertate. • Să fie raportată mereu la drumul spre împlinirea obiectivelor generale și specifice date, rezultând astfel urmărirea conștientizată și apreciată critic, constructiv, stimulativ a procesului formării competențelor de învățare, la fiecare educat. Metode și instrumente • Metode pentru obținerea imediată de informații asupra experienței de învățare în derulare: autoconfidența educatului asupra perceperii propriului demers, inventarierea pe o listă a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Modelul cadrului cogniției ecologice oferă un cadru adecvat pentru explicarea motivației de participare la comunitățile virtuale, însă omite o etapă importantă referitoare la luarea deciziei de participare, decizie care se bazează adesea pe o analiză (mai mult sau mai puțin conștientizată) a costurilor și beneficiilor. În măsura în care costurile de realizare a dorințelor actorului social nu depășesc beneficiile, acesta va fi mai dispus să se angajeze în activitățile comunității pe care o observă. Există multe situații în care discuțiile și forumurile online pot
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Aceasta reprezintă o schimbare psihică și valorică bruscă, entuziastă, puternic colorată afectiv și evidentă în manifestările comportamentale ale persoanei (Oates, 1984). De obicei, actul convertirii apare pe fondul unei crize personale și al unei căutări, mai mult sau mai puțin conștientizate, care conduce la destrămarea sistemul valoric și identitar anterior al persoanei. În urma convertirii, noul membru al comunității experimentează o perioadă de trăiri și manifestări religioase intense și de restructurare a valorilor, planurilor de viață, statutului și relațiilor sociale. Religiozitatea intensă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
evenimentului consemnat: o masă rotundă, o zi de vacanță, o demonstrație, o întâlnire între prieteni. Monica Lovinescu nu-i o personalitate abstractă, ci se bazează pe observație: Jurnalul este romanul unui spațiu de câteva decenii din viața publică, expresia puterii conștientizate a individului capabil să schimbe valorile sociale. Naratorul la persoana întâi este reprezentant al autorului, al naratorului și chiar al lectorului. Eul este subiectul enunțării, punctul de pornire al eului concret, generator al timpului și al spațiului pe care textul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anume ordine se păstrează în fundalul textului pentru conturarea spațiului temporal narat. "Memorialistica Monicăi Lovinescu are o configurație într-atât de laxă încât pune timpul și spațiul la grea încercare. E o scriitură în continuă și fluidă metamorfoză"365. Digresiunile conștientizate încurcă cititorul în reconstruirea istoriei, motiv pentru care autoarea încearcă să-și reprime fluxul amintirilor sau cel puțin să motiveze ieșirea din timp: "am revenit prea îndelung asupra copilăriei. Aveam însă nevoie de câteva momente precise (de unde și aspectul anecdotic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sunt: - cultura organizației - Înțeleasă În sensul managerial deja prezentat; - “viziunea” colectivului - În special a echipei manageriale. Privind misiunea și mai ales dezvoltarea unității, pe termen mediu și lung, calitățile, competențele, atitudinile și comportamentele manageriale sunt determinate; - nevoile și resursele comunitare - conștientizate, exprimate și negociate În conformitate cu metodele și procedeele parte prezentate, parte care vor fi prezentate mai jos; - misiunea unității - părinții, preșcolarii, educatorii, autoritățile locale, agenții economici și alți reprezentanți ai comunității. Din cele de mai sus rezultă anumite trăsături caracteristice ale
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
care, la fel cu epoca din care se naște, este una a ideilor. D'Alembert afirma într-un moment contemporan acelor evoluții spirituale că "epocii în care trăim îi place să se autodenumească epocă a filosofiei"105, evidențiind, astfel, plasarea conștientizată și asumată sub semnul gândirii, care capătă consistență în numeroase tratate și eseuri. Hume, Voltaire, Rousseau, Diderot, Kant și atâtea alte nume ilustre vin să întregească o listă care atestă pe deplin această voluptate a teoretizărilor care marchează secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se poate extinde și devine curent. Faptele de limbă curente, acceptate de uz prin urmare, primesc acest statut printr-o atitudine favorabilă față de ele, în primul rînd prin faptul că sînt considerate utile. Această trăsătură a utilității poate fi însă conștientizată sau nu de vorbitori, la nivelul limbii populare rămînînd de obicei la nivelul neconștientizat, răspîndindu-se prin imitație și impu-nîndu-se prin tradiție. În limba literară, fenomenul lingvistic devine întotdeauna și un fapt de conștiință și, în acest caz, el este interpretat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de vedere al celui care realizează inovația și nici din al celor care o acceptă, fiindcă limba este de fiecare dată suficientă potrivit cu necesitățile de comunicare din comunitatea în care este vorbită, ea adaptîndu-se realităților sociale și culturale fără efortul conștientizat și orientat al vorbitorilor. Schimbarea în limbă nu înseamnă pentru funcționarea ei schimbarea limbii, deoarece apariția de elemente noi se produce fără a antrena esența ei, deși ele rezonează de obicei în întreg sistemul limbii, căci asemenea elemente pot atrage
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Din aceste constatări reise necesitatea de a concepe limbajul, manifestat în forma limbii naturale, ca o componentă esențială a conștiinței umane, ținînd cont că omul se naște și trăiește într-un sistem de relații cu mediul și cu societatea, relații conștientizate și comunicate ca relații lingvistice. Prin rolul pe care îl are în formarea conștiinței individuale, limba maternă își relevă rolul modelator asupra conștiinței sociale colective, care se constituie și se manifestă prin intermediul celei individuale. De altfel, nici conștiința individuală și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parte din normalitatea cotidianului. Și aceasta se întâmplă pentru că nu există o educație civică solidă. A da și a lua șpagă sunt privite greșit: ca niște modalități prin care individul are posibilitatea de a se descurca repede și ușor. Trebuie conștientizat că, de fapt, corupția dărâmă orice edificiu pe care se poate construi temeinic relațiile dintre cetățeni sau între ei și stat. Numeroase țări s-au dezvoltat nesănătos din cauza acestui cancer social, încât poate au uitat de interesul național, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
niciun nihilism complet, niciun „ultim om” nu se profilează la orizontul timpurilor hipermoderne. Dacă noul regim de piață n-are de ce să fie pus la stâlpul infamiei, n-avem nici de ce să-l înălțăm în slăvi. Contemporan cu un cumpărător conștientizat și „profesionalizat”, el este în egală măsură generator al unei nefaste infinități de comportamente excesive și deșănțate, al unei mulțimi de dezordini subiective și de eșecuri educative. Pe de o parte, societatea de hiperconsum exaltă sistemele de referință ale bunăstării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Nu este necesar ca regulile, schemele și modelele mentale să fie explicite, de multe ori agenții nefiind conștienți de existența lor. De asemenea, nu este necesar ca atitudinea lor în raport cu ceilalți agenți sau cu mediul să fie rațională, logică sau conștientizată. Se observă că aceste aspecte caracterizează comportamentul uman în aproape toate sistemele sociale. Agenții unui sistem adaptiv complex pot să împărtășească același model mental sau să aibă, fiecare dintre ei, propriul său model. De asemenea, agenții pot să-și modifice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
bază evoluțiile recente din domeniul psihologiei cognitive și pedagogiei privind integrarea evaluării în procesul de învățare. Ea pendulează între cogniție, ca ansamblu al proceselor prin intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea, și metacogniție, ca proces de „cunoaștere despre autocunoaștere”. Evaluarea conștientizată/formatoare este o nouă megaconcepție. Ea corespunde unui demers dominant pedagogic ce favorizează participarea activă și autonomia elevului, furnizându-i repere explicite pentru ca acesta să-și preia controlul propriei transformări, fiind conștient de propriile dificultăți și lacune. Această nouă și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
aprobarea sau respingerea proiectului este amânată până la data fixată de acesta pentru revizuirea de către solicitant a proiectului/completarea dosarului proiectului. Modelul actual de evaluare utilizat de FRDS s-a construit și consolidat în timp. Dincolo de nevoia de suport a beneficiarilor, conștientizată încă de la început atât la nivel comunitar, cât și la nivelul managementului FRDS, transformările intervenite pe parcursul celor opt ani de activitate a organizației s-au datorat atât intervenției unor factori interni, ce au exercitat o presiune constantă în direcția unei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
labilitate emoșională (însoțită de o permanentă schimbare a felului de a privi și interpreta viața și, corespunzător cu aceasta, alternarea frecventă a sentimentelor de satisfacție și insatisfacție), diferitele stări abulice și parabulice (caracteristice unor psihopatii și care, dacă sunt bine conștientizate, pot, cu timpul, să ducă la un conflict interior, de tipul: „vreau - nu pot”, cu unele intenții suicidare), apariția periodică a stărilor disforice, distimice (alcătuite dintr-un complex de emoții diferite care desemnează, adesea acea stare numită de unii psihologi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de schimbările tehnologice și accelerarea introducerii progresului tehnic după anii ’90, care marchează momentul concentrării atenției țărilor industrializate asupra formării resurselor umane, ca soluție la realizarea noilor strategii de dezvoltare. Devine tot mai necesară formarea continuă sau perfecționarea resurselor umane, conștientizată și de angajații care Înțeleg dinamica perimării propriilor cunoștințe și doresc menținerea sau creșterea eficienței activității lor și sporirea șanselor de mobilitate Într‑o economie ce Își schimbă coordonatele de bază la perioade scurte de timp. În acest context, organizațiile
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
3 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • Câmpul de forțe. Cultura este un sistem dinamic și poate fi imaginată ca un câmp de forțe; fără a fi simțită și conștientizată, interacțiunea nevăzută a acestor forțe modelează individul și societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 4 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • Amalgamul, bolul de salată, borcanul cu bomboane. Aceste metafore înrudite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Crearea unei relații armonioase, climat confortabil. Capacitatea empatica. Schimbarea prejudecăților Aceste rezultate par să confirme că o parte din disconfortul relației terapeutice se află în nivelul QE; tocmai acele elemente esențiale ale comunicării (empatia, acceptarea necondiționatăă sunt puțin exersate și conștientizate. De asemenea faptul că nu s-a identificat o corelație semnificativă statistic între vârstă și scorurile la QE, susține argumentele teoretice conform cărora bazele QE se încep în copilărie și că ea poate fi dezvoltată adecvat doar într-o manieră
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sociale” (Gordon, 1981, 563, apud Turner și Stets, 2005, 30Ă. După Steven L. Gordon (1990, 151-152Ă, emoțiile se compun din următoarele elemente: 1. Senzații corporale. Emoțiile presupun răspunsuri fiziologice. Din punctul de vedere al psihologiei, se face distincție între „senzații conștientizate” (conscious sensationsă și „schimbări corporale” (bodily changesă. În perspectiva sociologică, aceasta departajare nu are importanță dacă nu se transpune în acțiune socială. 2. Gesturi expresive și acțiuni. Mimica, gesturile și acțiunile semnalează trăirea diferitelor emoții. Unele expresii faciale și gesturi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
străini în determinarea unui anumit comportament al acestuia față de economia națională, afirmația de mai sus mi se pare pe deplin justificată. Importanța studierii finanțelor publice ca știință rezidă și în faptul că la nivelul oricărei comunități locale sau națiuni trebuie conștientizat faptul că niciunde nu se poate consuma mai mult decât se produce, iar când acest lucru se întâmplă, progresul social-economic este periclitat, împovărarea și sărăcia populației fiind consecințe inevitabile. Cunoașterea și folosirea viguroasă a unor pârghii financiare corecte, a unei
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]