548 matches
-
și, o dată cu ea, care dintre elementele lumii sînt deosebite și primesc un nume, precum și o clasificare a acestor elemente. Se poate afirma, de aceea, că, în mod obișnuit, formarea conștiinței individuale pornește de la limbă spre cunoaștere, iar această cunoaștere este conceptualizată pornind de la ceea ce oferă conținutul formelor limbii. Tot limba este aceea care face posibilă orice construcție intelectuală, individuală sau de grup, încît în relația ei cu cultura adaugă dimensiunii constitutive și o dimensiune constructivă. În sfîrșit, limba are și o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influențând comportamentul, cu privire la natură, la locul omului în ea, la relațiile omului cu ceilalți și cu privire la dezirabil și indezirabil, așa cum pot fi acestea legate de mediu și de relațiile între-umane" (pag. 411). La rândul lor, van Deth și Scarbrough (1995) conceptualizează noțiunea de valoare prin trei propoziții de bază: "valorile nu pot fi direct observate; valorile implică considerații morale; valorile sunt concepții despre ceea ce este dezirabil" (pag. 28). Prima propoziție enunță un fapt care are consecințe foarte importante asupra studierii valorilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Prima propoziție enunță un fapt care are consecințe foarte importante asupra studierii valorilor și anume că valorile nu pot fi observate de sine stătătoare, deoarece sunt incluse în altceva în comportament, decizii, atitudini. Astfel, autorii arată că valorile pot fi conceptualizate separat dar nu pot fi "văzute" separat. Din acest motiv măsurarea valorilor în cadrul cercetării sociale ridică o serie de probleme. În plus, Deth și Scarbrough subliniază faptul că valorile nu constituie moduri de acțiune, ci principii care stau la baza
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o relație logică între anumite valori și atitudini (Rokeach, 1973), valorile dintr-un anumit domeniu fiind direct legate de atitudinile și comportamentele incluse în sfera respectivă. Această legătură dintre atitudini și valori are o importanță crescută, deoarece valorile pot fi conceptualizate separat, dar nu pot fi studiate separat. Practic, valorile reprezintă o "realitate latentă", aflată în spatele faptelor direct observabile, care nu poate fi accesibilă studierii decât prin intermediul atitudinilor sau comportamentelor directe. La rândul lor, atitudinile determină o serie de intenții comportamentale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
am propus să prezint și să susțin o logică a gândirii riguroase din științele sociale, sperând ca astfel să influențez modul de gândire al cititorului în analizarea unor situații sau probleme sociale întâlnite. Doresc să schimb felul în care sunt conceptualizate relațiile umane, precum și modul de testare a acestor conceptualizări. O bună parte din materialul celor treisprezece cursuri analizează strategiile cercetării din științele sociale. Vom discuta, de exemplu, tehnicile principale de proiectare a modelelor, incluzând atât modelele de alegere rațională, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mod necesar atașate emoțional față de subiectele voastre de cercetare. Suntem cu toții (sau aproape toți) cetățeni ai unei singure țări la un moment dat. Totuși, interesele de moment nu sunt suficiente ca să justifice un proiect de cercetare. Este necesar să vă conceptualizați proiectele în funcție de semnificațiile lor majore, de contribuțiile acestora la o înțelegere generală privind modul în care trăiesc indivizii umani în comunități. Scopul muncii voastre trebuie să fie astfel încât ceilalți oameni de știință să poată integra efortul vostru ca parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
metafizică și, ca atare, poate fi supusă aceleiași critici pe care o aducem tuturor celorlalte raționamente ale metafizicii. Nu există o poziționare superioară a cunoașterii empirice, independentă de universul complex pe care încercăm, pe cât ne stă în putință, să-l conceptualizăm, măsurăm și interpretăm. Lumea aceasta este singura noastră sursă de date. Este un mare risc din partea vreunui om de știință să facă afirmații, ignorând lumea aceasta. În același timp, există unii autori de specialitate care consideră că pot contribui la
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
timpului asupra relațiilor cauzale? Ce tip de variabile de control se pot introduce pentru a putea identifica relațiile cauzale aparente? Ce condiții trebuie specificate, cele alternative, cele care intervin sau cele premergătoare? Ce traiectorii urmează influențele cauzale? Cum am putea conceptualiza un model formal, așa încât să reprezinte teoria în mod cât mai sofisticat și astfel să putem analiza supozițiile și implicațiile sale cât mai bine? Un model bun este elegant, precis și simplu. Nici un model nu oferă o reprezentare completă a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
politice sunt mai complicate chiar decât cele mai bune modele ale noastre. Dar beneficiem din punct de vedere intelectual și de pe urma simplului fapt că suntem capabili să specificăm aceste relații într-o manieră mai concentrată. Teoria alegerilor ne ajută să conceptualizăm procesul de negociere și ne îndreaptă atenția înspre variabilele critice - actorii cheie, logica strategiilor lor, efectele strategiilor multiple care operează simultan și considerațiile care ne pot conduce la o soluție. Există situații în care teoria alegerilor poate indica un rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezintă avantaje competitive potențiale pe piețele-țintă; punctele slabe sunt factori care reprezintă dezavantaje competitive potențiale. Ele sunt comparate cu pericolele și oportunitățile externe ca bază pentru generarea unor alternative strategice. Procesul prin care managerii realizează identificarea capacităților interne poate fi conceptualizat În trei pași importanți. Mai Întâi, se stabilesc factorii interni strategici și activitățile de valoare. Apoi, se compară acești factori cu informația istorică și standardele interne de excelență. În final, se folosesc stadiile de evoluție a sectorului, competitorii-cheie și factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lozincă Proletari din toate țările uniți-vă !), principiu potrivit căruia interesele naționale trebuie necondiționat subordonate unui țel supranațional, apelându-se în acest sens la o rețetă ideologică ce genera și legitima organizarea lumii și dominarea ei printr-un sistem politic conceptualizat de Karl Marx în cunoscuta lucrare Manifestul Partidului Comunist. Spre sfârșitul primului război mondial, în condițiile când se declanșase o criză social-economică de proporții, ce copleșea nu numai statele învinse, ci și pe cele din tabăra învingătoare, a fost posibilă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
existente în această arhitectură sunt fie zgomot, fie patologice (Cosmides și Tooby, 2006). Să detaliem și să clarificăm în continuare această definiție și constructele pe care ea le include. Modelul ABC cognitiv (Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată, la nivel general, abordarea psihologiei evoluționiste. Modelul ABC cognitiv are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
creier. Mai mult, unele organisme care se mișcă și au creier, atunci când se fixează, renunțând la mișcare, creierul este resorbit (de exemplu, moluștele sefile). După cum am spus mai sus, modelul ABC cognitiv (Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată abordarea psihologiei evoluționiste. Acesta are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în același fel. Altfel spus, ele au fost elaborate pentru a rezolva o anumită problemă adaptativă. Spre exemplu, componentele implicate în percepția vizuală nu sunt implicate și în actul sexual. Așadar, aceste structuri cognitive sunt modulare. Un modul poate fi conceptualizat ca un minicomputer dedicat rezolvării unei sarcini specifice (o problemă adaptativă specifică). Evident că modulele sunt organizate pe niveluri diferite; spre exemplu, unele dintre ele se ocupă de integrarea outputurilor altor module. Așadar, mintea noastră trebuie văzută ca o colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
În acest condiții ea poate să fie: (1) o adaptare parțială; (2) un zgomot; și/sau (3) efectul factorilor sociali. Ținând cont de eritabilitatea ridicată, este clar că depresia nu este doar efectul unor factori sociali. Ea ar putea fi conceptualizată ca un zgomot prin prisma modelului stres - vulnerabilitate. Este ea o adaptare parțială? Această întrebare este una interesantă, care trebuie explorată în studii viitoare, în competiție cu modelul stres - vulnerabilitate. Ea trebuie considerată serios din mai multe motive: 1) prevalența
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ipoteza (vezi Buss et al., 1998) că limbajul nu este o structură adaptativă, ci un spandrel. El ar fi, așadar, un artefact al unui creier mare (structură adaptativă), care a dobândit apoi funcție adaptativă în procesul evolutiv. Emoție Emoțiile sunt conceptualizate ca structuri cognitive, de prelucrare informațională, care au funcția de a coordona acțiunea celorlalte structuri cognitive (Cosmides și Tooby, 2000). Așa cum spuneam anterior, arhitectura minții umane este formată dintr-un număr foarte mare de structuri cognitive expert, fiecare specializată funcțional
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care se face diagnosticul și evaluarea clinică depinde de tipul de client. Să analizăm în continuare aceste variații. Tipul I de client În cazul acestui tip de client, diagnosticul și evaluarea clinică se face după modelul psihoterapeutic. Tabloul clinic este conceptualizat ca rezultat al interacțiunii dintre un stresor (tulburarea genetică) și o stare de vulnerabilitate (psihologică și/sau biologică), fiind încadrat într-o anumită categorie nosologică (de exemplu, după Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, DSM-IV; American Psychiatric Association
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
formă incipientă de cancer este interpretată ca fiind sinonimă cu moartea, unele persoane pot dezvolta tulburări psihice severe, care interferează apoi chiar cu tratamentul pentru cancer. Caracteristicile esențiale ale unei conceptualizări clinice eficiente sunt: să fie acceptată de pacient; să conceptualizeze teoretic problemele pacientului, transformând incomprehensibilul în comprehensibil. Acest lucru este similar cu „principiul lui Rumpelstițkin”. Probabil că ne amintim din poveștile citite în copilărie că Rumpelstițkin este drăcușorul rău și urât care amenință fata de împărat că îi va lua
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
stakeholderi, preocupați fie și numai de păstrarea mediului natural global. Produsul trebuie să genereze profit cât mai repede, dar trebuie realizat astfel încât să nu afecteze, spre exemplu, stratul de ozon din zona polară. Echilibrul între diferitele categorii de interese este conceptualizat de așa-numita „triplă fundamentare” a responsabilității sociale a corporației. „Tripla fundamentare” explică o concentrare a responsabilității pe trei direcții, în vederea satisfacerii unor categorii specifice de interese: a) fundamentarea economică se referă la performanța financiară, ce include filosofia care asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
abordările lui Kövecses și Lakoff 354, expresiile aferente au făcut obiectul a numeroase investigații, care continuă și în momentul actual. Cadrul cognitivist a fost fixat, însă, de către cei doi cercetători menționați, care au analizat în mai multe rânduri "expresiile" ce conceptualizează FURIA "în engleza americană". Din acest punct de vedere, e de remarcat că Lakoff și Kövecses evită să disocieze, în lucrările lor, expresiile situate în planul "istoric" al vorbirii (de tipul to blow off steam) de acelea localizate în planul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
uneori numai cu copilul, adesea prezența părinților nefiind absolut necesară. Poate fi implicată și numai persoana de referință pentru copil (de obicei, mama). Cel de-al doilea părinte trebuie să participe la primele ședințe În cadrul cărora se definesc problemele, se conceptualizează tulburarea și se planifică intervenția. Copilul nu trebuie să participe la aceste ședințe, deoarece vor fi abordate teme sau probleme ce Îl pot afecta (ex. conflicte Între parteneri) și care nu vor fi aduse În discuție de către părinți În prezența
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
copil este uneori mai eficient să se discute mai Întăi doar cu copilul și abia apoi să fie integrați și părinții. Frecvența ședințelor terapeutice Ședințele terapeutice se desfășoară o dată pe săptămană. Pentru primele etape În care se definesc problemele, se conceptualizează tulburarea și se stabilește planul terapeutic, se poate crește frecvența ședințelor. Spre sfârșitul intervenției se recomandă stabilirea ședințelor la intervale mai mari pentru monitorizarea și stabiirea efectelor intervenției. Durata ședințelor Durata unei ședințe este Între 50 și 60 de minute
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
adânci cu timpul, persistând până la restituția întreprinsă de Mircea Eliade, căruia îi este datorată prima reconsiderare competentă și de amploare a operei lui Hasdeu, al cărui aport principal nu trebuie căutat în stabilirea de fapte, ci în efortul de a conceptualiza istoria, în orizontul, sensibil extins, pe care a știut să-l contureze și, la rigoare, în metoda folosită. Perioada actuală, cu tendințele manifestate de practicare a unor deschideri către istoria problematizată, de tip neevenimențial, este mai aptă decât au fost
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
în managementul crizelor și dependența politică și militară a europenilor față de S.U.A. a constituit punctul de plecare în revigorarea politicii externe europene. Primul pas l-a constituit, inițiativa comună franco-britanică de lansare a unei politici europene de securitate și apărare, conceptualizată pe timpul summit-ului franco-britanic de la Saint-Malo din 4 decembrie 1998. Făcând referință la Tratatul de la Amsterdam și la dispozițiile referitoare la P.E.S.C., fostul președinte al Franței Jaques Chirac și fostul prim-ministru al Marii Britanii Tony Blair au reiterat aspirația Uniunii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
dreptul. Opțiunea Nicoletei Ionescu-Gură pentru abordarea pozitivistă de scriere a istoriei, axată aproape În exclusivitate pe utilizarea documentelor de arhivă, elimină din analiză teorii despre nomenclatură formulate de alți autori. Interpretările lui Ghiță Ionescu, Bogdan Harasymiw, Thomas Lowit, care au conceptualizat funcționarea nomenclaturii ca instrument de control asupra ansamblului societății, nu sunt folosite, deși autorii sunt menționați Într-o notă de subsol. În același mod, sunt lăsate la o parte și scrierile unor lideri comuniști care au analizat nomenclatura din interiorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]