554 matches
-
analizat legătura dintre slaba reprezentare pe care o au femeile din România la nivel politic, accesul lor redus la poziții cu putere de decizie și modelele ideologice ale tranziției românești, care întăresc dihotomiile privat/public și natură/cultură și le conceptualizează în manieră ierarhică, ducând la o puternică devalorizare a muncii femeilor. Care ar fi însă schimbările necesare pentru o revalorizare a muncilor femeilor și posibilele consecințe ale unei prezențe crescute a femeilor în planul politic reprezentativ? Fără pretenția de a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
clasice de conducere sunt bazate pe ierarhii și individualizare. S-a constatat însă în organizațiile conduse de femei că acestea au un mod diferit de a conduce, ...mai participativ, relațional și interpersonal. Femeile aflate în poziții de conducere tind să conceptualizeze conducerea drept colectivă, mai degrabă decât individuală, pun accent pe responsabilitatea față de ceilalți, îi împuternicesc să acționeze în cadrul organizațiilor și scad importanța relațiilor ierarhice (Kezar, 2000, p. 724-725). Dincolo însă de dezbaterile privind modalitatea de conducere, îmbunătățesc femeile din Parlament
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
agenda politică (Tremblay, 1998, p. 448). Aceiași factori sunt remarcați și de către Michèle Swers în analiza sa asupra sistemului politic american. Ea confirmă faptul că un număr semnificativ de femei reprezentante aduc noi probleme pe agenda politică și tind să conceptualizeze problemele femeilor drept probleme ale unui grup distinct (Swers, 2001, p. 218). Această influență însă nu se manifestă oricum și oriunde. Am arătat deja că în politica românească politicienele sunt departe de a-și impune un mod propriu de acțiune
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă de dragostea cea mai 849 „Tertulian susține, încă o dată, că <<orice expunere publică a unei fecioare reprezintă pentru ea echivalentul unui viol>>.” apud R. Howard Bloch, art. cit., p. 119
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o rezistență sau de o opoziție care să îi dezvăluie trăirea intensă a dragostei pentru 962 George Lyman Kittredge, Troilus, ed. cit., p. 112. (trad. n.) 963 Robert O. Payne, op. cit., p. 8. 260 Cresida, pe care mai mult o conceptualizează. Pandar, un fel de preot al unei religii a iubirii, este văzut tot într-o lumină comică, el are darul de a transforma multe scene, ce s ar dori intime sau pline de pasiune, în adevărate farse. În opera lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă de dragostea cea mai 849 „Tertulian susține, încă o dată, că <<orice expunere publică a unei fecioare reprezintă pentru ea echivalentul unui viol>>.” apud R. Howard Bloch, art. cit., p. 119
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o rezistență sau de o opoziție care să îi dezvăluie trăirea intensă a dragostei pentru 962 George Lyman Kittredge, Troilus, ed. cit., p. 112. (trad. n.) 963 Robert O. Payne, op. cit., p. 8. 260 Cresida, pe care mai mult o conceptualizează. Pandar, un fel de preot al unei religii a iubirii, este văzut tot într-o lumină comică, el are darul de a transforma multe scene, ce s ar dori intime sau pline de pasiune, în adevărate farse. În opera lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
influență și putere de decizie și, astfel, deseori se simtlipsiți de putere și incapabili să dețină controlul asupra deciziilor care le afectează viața de zi cu zi (European Commission..., 2004, apud Better Policies, Better..., 2006, p. 79). Incluziunea socială este conceptualizată drept un proces care asigură pentru toți cei aflați în risc de sărăcie și excluziune socială să aibă acces la oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală și a se bucura de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
conceptelor mentale, concepție preluată astăzi în Științele Complexității și utilizată pentru a explica apariția, dezvoltarea și dispariția modelelor mentale ale agenților. Conform acestei concepții, dezvoltată de Stafford Beer, părintele ciberneticii manageriale: există o limită a resurselor disponibile (ele pot fi conceptualizate ca „spațiu de stocare”, „energie liberă” sau „timp de prelucrare”); unitățile de bază sau părțile din care un sistem auto-organizator este construit sau modelat sunt ele însele chiar sisteme autoorganizatoare; sistemul și părțile sale sunt active. Aceste principii se aplică
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
introdus conceptul de bază de agent, putem merge mai departe pentru a defini sistemul bazat pe agenți. Aceasta, desigur, este un sistem în care elementul principal este cel de agent. În principiu, un sistem bazat pe agenți ar putea fi conceptualizat în termenii specifici agenților, dar implementat fără ca structurile sale să includă vreo referire la agenți. Este cazul multor aplicații practice actuale care, deși se subsumează teoriilor referitoare la agenți, nu menționează acest lucru în mod explicit. Desigur că o astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
său aprecieri privind originalitatea și semnificația muncii candidatului, contribuția adusă În domeniu. c) În cazul lucrărilor cu autori multipli, este responsabilitatea candidatului să ofere o informare scrisă privind ponderea și semnificația contribuției sale la realizarea lucrării. Demonstrarea abilității de a conceptualiza independent, de a crea și disemina rezultatele cercetării este esențială În luarea deciziilor de promovare și titularizare. În cazul În care candidatul este singurul sau primul autor al materialului, acesta este un indicator important (dar nu singurul) al prezenței caracteristicii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
recuperate" (Ibidem, p. 237, p. 243). 48 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 479-483. 49 David Lowenthal, op. cit., p. 229. 50 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 116-119. 51 "Multe cercetări ale memoriilor colective comit o tentantă și totuși gravă eroare metodologică: percep și conceptualizează memoria colectivă exclusiv în termenii dinamicii psihologice și emoționale a amintirii individuale" (Wulf Kansteiner, Finding Meaning in Memory..., p. 185). 52 Ibidem, pp. 185-188. 53 Vezi, de exemplu, Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 89. O expunere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cultură poate reprezenta o interdicție în alta (americanii sînt socializați să-și privească interlocutorii cînd li se adresează, chinezii sînt educați să nu-i privească ), după cum un tabu într-o cultură nu numai că nu poate fi acceptat, dar nici măcar conceptualizat într-o altă comunitate (interdicția de a pătrunde pe proprietatea cuiva sau a-i folosi bunurile, regulă generală în Europa și America de Nord este ignorată de arabi, respectiv de indienii din America). Un element de mobilier (scaunul, de pildă) fix într-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
moartea acestuia. Propria ei moarte a fost mai puțin filosofică, dar nu mai puțin bine pregătită: sătulă de călătorii, epuizată, o octogenară suferindă, ea deja își sortase arhiva pentru Harvard și întreținea relații cu biografa ei oficială 12. Yourcenar a conceptualizat efectiv toate marile ei teme din tinerețe înainte de a sosi în America. Viața din Maine, după 1949, i-a asigurat izolarea lipsită de griji care o putea distrage pe ea, dar nu și ideile în sine. Acestea au apărut în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lozincă Proletari din toate țările uniți-vă !), principiu potrivit căruia interesele naționale trebuie necondiționat subordonate unui țel supranațional, apelându-se în acest sens la o rețetă ideologică ce genera și legitima organizarea lumii și dominarea ei printr-un sistem politic conceptualizat de Karl Marx în cunoscuta lucrare Manifestul Partidului Comunist. Spre sfârșitul primului război mondial, în condițiile când se declanșase o criză social-economică de proporții, ce copleșea nu numai statele învinse, ci și pe cele din tabăra învingătoare, a fost posibilă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
uneori numai cu copilul, adesea prezența părinților nefiind absolut necesară. Poate fi implicată și numai persoana de referință pentru copil (de obicei, mama). Cel de-al doilea părinte trebuie să participe la primele ședințe În cadrul cărora se definesc problemele, se conceptualizează tulburarea și se planifică intervenția. Copilul nu trebuie să participe la aceste ședințe, deoarece vor fi abordate teme sau probleme ce Îl pot afecta (ex. conflicte Între parteneri) și care nu vor fi aduse În discuție de către părinți În prezența
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
copil este uneori mai eficient să se discute mai Întăi doar cu copilul și abia apoi să fie integrați și părinții. Frecvența ședințelor terapeutice Ședințele terapeutice se desfășoară o dată pe săptămană. Pentru primele etape În care se definesc problemele, se conceptualizează tulburarea și se stabilește planul terapeutic, se poate crește frecvența ședințelor. Spre sfârșitul intervenției se recomandă stabilirea ședințelor la intervale mai mari pentru monitorizarea și stabiirea efectelor intervenției. Durata ședințelor Durata unei ședințe este Între 50 și 60 de minute
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
1992; Luhmann, 1995 ș.a.) și teorii ale globalizării ce leagă fenomenul preponderent de ideea de postmodernitate (Bauman, 1999; Castells, 1997; ș.a.). Teoriile globalizării ce ar putea fi incluse în prima categorie sunt de fapt dezvoltări ale teoriilor modernizării. Giddens (1990) conceptualizează globalizarea ca produs sau chiar echivalent al modernității, localizând începuturile acestui proces în secolul al XIX-lea. Globalizarea reprezintă "intensificarea relațiilor sociale de pe cuprinsul globului, care leagă localități distante în așa fel încât evenimentele locale sunt produse de întâmplări care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se referă la posibilitatea de replicare a vieții comunitare religioase în cyberspațiu prin exercitarea practicilor specifice, a ritualurilor și a activităților spirituale individuale sau de grup. Bittarello (2009) realizează o trecere în revistă a metaforelor utilizate pentru a descrie și conceptualiza Internetul ca spațiu, observând că acesta a fost adesea descris ca o dimensiune alternativă a lumii, diferită de aceea în care are loc viața reală, loc al unei "exaltări acorporale". Este evident caracterul non-fizic și, în consecință, potențial spiritual al
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete la statutul de document: "Comentariu, nelipsit de, ba chiar binecuvântat cu, intuiție critică, tinde să conceptualizeze, într-un mod insolit, o întreagă comedie umană a desțărării. Se configurează, firesc și fără loc de contestație, o împărțire tipologică a exilului"107. Monica Lovinescu construiește galeria de personaje în aceeași dimensiune a mărturiei directe, specifică discursurilor publice. Deși
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
posibilitate a implicării semnului lingvistic în raport cu reprezentarea decurge posibilitatea existenței unor nume pentru entitățile ireale produse cu ajutorul imaginației, prin asamblarea fictivă de elemente existente la entitățile lumii reale sau prin hiperbolizarea unor trăsături (balaur, inorog, minotaur etc.). Deși pot fi conceptualizate, asemenea produse ale imaginației, reprezentabile figurativ (prin pictură sau prin sculptură), funcționează totuși în conștiință la nivelul reprezentării, prezentîndu-se spiritului în primul rînd ca imagine. Tot ca imagine se prezintă de altfel și creațiile realizate de limbajul poetic, însă, de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
către noi cunoașteri, cu posibilitatea ca acestea să fie cuprinse în sfera sa, încît o realitate nouă precum GÎNDACUL-DE-COLORADO s-a putut raporta la vechiul cuvînt gîndac și a primit o denumire care să reflecte acest raport, chiar dacă acest cuvînt conceptualizează cunoașterea la nivelul popular al limbii. Cu toate acestea, trebuie precizat că un cuvînt precum gîndac exprimă generalul nedistinct, nefiind un abstract logic propriu-zis, deoarece nu se înscrie într-o ierarhie conceptuală riguroasă. Dacă există deosebiri, atestate prin nume, între
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adevăratul Eu sunt, realizează, între timp, că el nu a existat niciodată. Ca tot ce e trecător, el e non-Ființă. Or, nu există existență pentru non-Ființă, așa cum nu există non-existență pentru Ființă. Totul este Ființă, iar Ființa este totul. A conceptualiza înseamnă a sintetiza, a prinde un buchet de sensuri într-o singură expresie. Putem astfel sintetiza pînă la nimic, pînă la tăcere, înainte de care Christian Tămaș îl așează pe El (vezi lucrarea El, avatarurile unui articol hotărît, Editura Ars Longa
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
împrumutat de la Mill, iar Walras de la tatăl său și de la Cournot. Menger și-a dezvoltat ideile într-o teorie mai limitată, în polemică cu adepții școlii istorice germane, în particular cu Gustav Schmoller. Dar teoria sa este una coerentă, el conceptualizînd interesant în încercarea de a explica anumite fenomene economice fundamentale. El a propus o ierarhizare a nevoilor funcție de importanța lor, o grupare a bunurilor funcție de capacitatea lor de a satisface nevoile și dorințele, insistînd mult asupra analizei cererii. Are și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și de dotarea semicolectivă a căminelor. Este ceea ce faza III a pulverizat, ea figurând drept cea care, prin lărgirea neîncetată a gamei selecțiilor personale, eliberează comportamentele individuale de cadrele colective și dezvoltă individualizarea bunurilor din dotarea gospodăriilor. Ca s-o conceptualizăm într-o formulă, faza III reprezintă trecerea de la epoca alegerii la epoca hiperalegerii, de la monodotare la multidotare, de la consumerismul discontinuu la consumerismul continuu, de la consumul individualist la consumul hiperindividualist. Consumul hiperindividualisttc " Consumul hiperindividualist" De la sfârșitul anilor 1970, când, practic, tehnologizarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]