304 matches
-
Totuși sunt multe dubii și neclarități cu privirea la aspectul real al stemei acestui pontif. Din această cauză sunt și unii interpreți care consideră că aluzia din motto ar fi la tergiversata alegere a acestui papă, contrasemnată de trecerea la conclavul actual. Pierre de Tarantasie de origine franceză (gallus), în pofida doar a celor cinci luni de pontificat, Inocențiu al V-lea și-a câștigat renumele de cinstit, coerent „om al bisericii” și un excelent predicator (concionator). Ca și pentru Inocențiu al
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
al II-lea (15 februarie 2005. În Dieceză a întâlnit mai toate comunitățile parohiale cu ocazia celebrării Mirului, cu ocazia prezentării noilor parohi, cu ocazia vizitelor pastorale și în alte ocazii mai puțin semnificative. A participat în calitate de cardinal elector la conclavul din 19 aprilie 2005, care l-a ales pe actualul papă. Cu Scrisoarea pontificală din 22 iunie 2006, trimisă de Papa Benedict al XVI-lea credincioșilor din Arhidieceza de Genova, papa îi anunța pe ei (și lumea întreagă) că l-
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
Cavalerilor Templieri, prezidată de Marele lor Maestru."" Aceasta implică faptul că există un Ordin de cel putin 100 ani înainte. În 1811, cu o Carta de la Marele Maestru al Templierilor din Anglia, ducele de Kent, Alexander Deuchar, a convocat Marele Conclav al Cavalerilor Sfanțului Templu și Mormânt și al Sf. Ioan de Ierusalim. În mod controversat, în 1836 ""a fost propus ca si non-Masonii să fie acceptați în Ordin și în același timp ritualul a fost adaptat pentru a permite acest
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
propus ca si non-Masonii să fie acceptați în Ordin și în același timp ritualul a fost adaptat pentru a permite acest lucru."" Înainte, numai Masonilor Cupolei Regale cu o poziție socială bună le era permis să se alăture. Numai Marele Conclav Regal putea admite non-Masoni, iar acești oameni nu erau niciodată membri ai vreunei Tabere, numai ai Marelui Conclav. ""Ordinul modern non-Masonic Militi Templi Scoția susține că descinde din Alexander Deuchar, care era un Francmason."" [ Se spune despre templierii din Scoția
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
a permite acest lucru."" Înainte, numai Masonilor Cupolei Regale cu o poziție socială bună le era permis să se alăture. Numai Marele Conclav Regal putea admite non-Masoni, iar acești oameni nu erau niciodată membri ai vreunei Tabere, numai ai Marelui Conclav. ""Ordinul modern non-Masonic Militi Templi Scoția susține că descinde din Alexander Deuchar, care era un Francmason."" [ Se spune despre templierii din Scoția că sunt rădăcinile atât Ordinelor Masone, cât și non-Masone. Mișcarea Masonă se numește Ordinul Regal al Scoției. Există
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
sau Crucea de Amalfi. Templierii scoțieni folosesc Crucea Malteza probabil de prin anii 1960, desi Crucea însăși este mult mai veche. <nowiki>*</nowiki>Cavalerii Templieri scoțieni ai SOMTI Internațional au propriul lor tartan. A fost ratificat și aprobat de către Marele Conclav al Militi Scoția SOMTI, în Perth, pe 28 martie 1998. Numele original era "Cavalerii Templieri scoțieni ai Militi Templi Scoția Internațional", dar a fost schimbat în "Cavalerii Templieri scoțieni ai SOMTI Internațional" în 2006 (SOMTI în latină: OSMTH - Ordo Supremus
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
E. Feist a anunțat că este puțin probabil să mai fie lansate, sau dacă vor fi, vor fi un singur roman. Acțiunea are loc la 20-30 de ani după trilogia Riftwar. Acțiunea are loc la cinci decenii după trilogia Riftwar. Conclavul Umbrelor, deși are loc în Midkemia, este separat geografic de celelalte cărți. De asemenea, acțiunea se petrece la aproximativ 30-50 de ani după Serpentwar. Darkwar Saga va fi una dintre ultimele saga-uri despreMidkemia.
Raymond E. Feist () [Corola-website/Science/310415_a_311744]
-
unde era în perioada 1223 - 1226 cancelarul arhiepiscopiei. Din 1227 a avut funcția unui paroh cardinal de San Marco (Roma) iar din 1238 era episcopul-cardinal de Sabina. În toată istoria Bisericii Catolice, Celestin a fost primul papă ales în cadrul unei conclave a cardinalilor. Aceștia erau reținuți de senatorul roman Matteo Rosso Orsini într-o ruină de pe Palatin. Datorită căldurii inspurtobaile și a condițiilor igienice de nedescris unul din cardinali a și decedat. Totuși le-a trebuit o perioadă îndelungată să se
Papa Celestin al IV-lea () [Corola-website/Science/305429_a_306758]
-
deținut funcția de cardinal-episcop de Frascati. Printre cei mai cunoscuți discipoli ai săi s-au numărat Toma d'Aquino și Bonaventura. După moartea papei Adrian al V-lea, survenită la 18 august 1276, Pedro Hispano a fost ales papă de conclavul din 8 septembrie și încoronat la 20 septembrie 1276, în catedrala "San Lorenzo din Viterbo", de către cardinalul Giovanni Gaetano Orsini, luându-și numele de "Ioan al XXI-lea". De o simplitate remarcabilă, pontiful primea în audiență atât bogați și cât
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
atât bogați și cât și săraci. La 20 septembrie 1276 papa Ioan al XXI-lea a emis bula "Licet felicis recordationis", în care se ratificau deciziile predecesorului său, papa Adrian al V-lea, privitoare la normele de desfășurare a lucrărilor conclavelor. În aceeași zi, a mai emis o bulă, îndreptată împotriva celor care luaseră parte la tulburările din timpul ultimului conciliu, adică din timpul conclavului. Deși în mare parte scurtul său pontificat a fost dominat de puternica personalitate a "Cardinalului Giovanni
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
ratificau deciziile predecesorului său, papa Adrian al V-lea, privitoare la normele de desfășurare a lucrărilor conclavelor. În aceeași zi, a mai emis o bulă, îndreptată împotriva celor care luaseră parte la tulburările din timpul ultimului conciliu, adică din timpul conclavului. Deși în mare parte scurtul său pontificat a fost dominat de puternica personalitate a "Cardinalului Giovanni Gaetano Orsini" (care i-a succedat ca papa Nicolae al III-lea), "Ioan al XXI-lea" a încercat să lanseze o cruciadă, pentru eliberarea
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
Schismei Apusene și antipapa Benedict al XIII-lea a pretins supremația asupra Bisericii Catolice. Deasupra, Conciliul de la Pisa l-a ales și pe Alexandru al V-lea (1409) iar după moartea acestuia, pe Ioan al XXIII-lea (1410). Și la conclavul din noiembrie 1406 se conturase deja o sciziune: doar 14 din cei 18 cardinali erau prezenți și dispuși să depună jurământul să activeze în favoarea unității Bisericii și să renunțe la tiara dacă trebuia. Astfel a fost ales preotul cardinal vârstnic
Papa Grigore al XII-lea () [Corola-website/Science/305433_a_306762]
-
său, Calixt al III-lea. Borja s-a redenumit Rodrigo Borgia și a început o ascensiune ce se va încheia cu dobândirea, pentru unsprezece ani, a tiarei papale (1492-1503). În noaptea de 10 spre 11 august 1492, cardinalii reuniți în conclav la Roma îl alegeau cu o largă majoritate de voturi ca nou Papă: Alexandru al VI-lea, cel de-al doilea suveran pontif catalan. În anul 1494, a folosit coridorul secret din "Pasajul Borgo" dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul
Papa Alexandru al VI-lea () [Corola-website/Science/305437_a_306766]
-
canonic la Pisa. La 23 martie 1492, a fost admis în mod oficial în Colegiul Sacru al Cardinalilor și și-a stabilit reședința la Roma. Moartea tatălui său l-a readuse temporar în Florența. În 1492, Giovanni a participat la conclavul care a urmat după moartea Papei Inocențiu al VIII-lea, unde s-a opus la alegerea Cardinalului Rodrigo Borgia (ales sub numele de Papa Alexandru al VI-lea). S-a reîntors în Florența unde a locuit cu fratele său Piero
Papa Leon al X-lea () [Corola-website/Science/305438_a_306767]
-
an S. Lorenzo in Damaso. Încă din 6 iulie 1517 până în 19 noiembrie 1523 a ocupat funcția vicecancelarului bisericii și din 1 octombrie 1519 până-n 1 noiembrie 1520 l-a servit pe Leon ca și camerlengo. Pe 18 mai 1523 conclavul l-a ales papă. Încoronarea lui a avut loc puțin timp după ziua sfântului Clement I, pe 26 noiembrie. Ca și în cazul succesorilor lui Clement al VIII-lea, Clement al IX-lea și Clement al XI-lea numele ales
Papa Clement al VII-lea () [Corola-website/Science/305439_a_306768]
-
trimis papal la curtea imperială de la Viena (sub Clement al IX-lea). În 1681 papa Inocențiu al XI-lea l-a făcut cardinal și arhiepiscop de Neapole. Atunci când predecesorul lui Alexandru al VIII-lea a murit, s-a ajuns la conclav la un conflict între partida franceză și cea favorabilă Spaniei, repectiv Imperiului. Pe 12 iulie 1691 Pignatelli a fost ales papă ca un candidat de compromis. Noul papă și-a început pontificatul cu diverse reforme. Cu bula "Romanum decet Pontificem
Papa Inocențiu al XII-lea () [Corola-website/Science/305441_a_306770]
-
educat de Iezuiți. A făcut studii de drept "în utroque jure", la Universitatea din Ferrara. Devine secretar al cardinalului "Tommaso Rufo", legat pontifical la Ferrara. Cand Papă Clement al VII-lea a murit, Braschi l-a urmat la Romă pentru conclav. Cand stăpânul său "Tommaso Rufo" a fost numit decan al "Colegiului Cardinalilor", a devenit auditor, însărcinat cu administrarea diocezelor de "Velletri" și de "Ostia". Înnoadă legături cu infantele Carlos, când acesta din urmă a fondat Regatul celor Două-Sicilii. Abilitatea să
Papa Pius al VI-lea () [Corola-website/Science/305445_a_306774]
-
obținut, în 1766, sarcina de a fi trezorier al Camerei Apostolice, care îl face șef al administrației financiare a Statelor Pontificale. La 26 aprilie 1773, a fost înălțat la demnitatea de cardinal-preot de Sant'Onofrio. A fost ales "papă" în conclavul din 1774-1775, mulțumită susținerii franceze, și și-a ales numele de "Pius al VI-lea", aducându-i astfel omagiu papei Pius al V-lea, papa care a pus în aplicare hotărârile Conciliului de la Trento (1545-1563), precum și urmările victoriei de la Lepanto
Papa Pius al VI-lea () [Corola-website/Science/305445_a_306774]
-
a primit numele de" Prospero Lorenzo Lambertini". Părinții săi erau "Marcello Lambertini" și "Lucrezia Bulgarini". A devenit episcop de Ancona, apoi arhiepiscop al orașului natal, înainte de a fi ales succesor al Papei Clement al XII-lea, după șase luni de conclav și 254 de scrutine, la 17 august 1740. A fost legislator al Bisericii moderne, a marcat secolul al XVIII-lea prin îndelungatul său pontificat și prin deschiderea sa, în secolul Luminilor. A încercat să calmeze certurile religioase, să aducă Biserica
Papa Benedict al XIV-lea () [Corola-website/Science/305444_a_306773]
-
(n. 30 ianuarie 1934, Borno, Provincia Brescia), este un cardinal emerit, prefect al Congregației pentru Episcopi între anii 2000-2010. În martie 2013 a fost președinte al conclavului din 2013. provine dintr-o familie simplă din Val Camonica și care, din arhivele comunale, rezultă că familia sa este o veche familie care locuiește în Borno din 1630. A intrat în Seminarul din Brescia la o vârsta foarte fragedă
Giovanni Battista Re () [Corola-website/Science/314767_a_316096]
-
să suplinească pierderea fiscală, au umbrit mult aspectul religios al «vicarului lui Christos». Nici măcar reîntoarcerea papei la Roma n-a putut evita o criză îndelungată, scandalos denunțată de coprezența a doi, uneori chiar a trei papi, care erau aleși în conclave în care electorii acționau în baza unor motivații opuse între ele (apartenența la un Stat sau /și un principat). În 1414-1418, Conciliul din Konstanz părea că reușește să impună doctrina autorității supreme a Conciliului ecumenic (ca reprezentanță a întregii Biserici
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
anul 1984 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Șeful statului este papa, care pe deține autoritatea supremă executivă, legislativă și judecătorească peste statul Vatican și peste Sfântul Scaun. Papa, ca suveran al celor două entități, este ales pe viață în conclav de cardinalii care nu au depășit vârsta 80 de ani. Papa este ajutat la conducerea celor două entități politice de secretarul de stat și de guvernatorul Cetății Vaticanului. Din 15 octombrie 2013 funcția de secretar de stat, echivalentă celei de
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
sa, dar mons. Pecci a preferat Perugia. Totuși, în august 1877, la moartea cardinalului Angelis, papa Pius al IX-lea îl numește trezorier, așa încât mons. Pecci este obligat să locuiască în Roma. Papa Pius moare la 7 februarie 1878, iar conclavul, după trei scrutine, îl alege pe cardinalul Pecci, cu un număr de patruzeci și patru de voturi din șaizeci și unu. În timpul pontificatului său, Leon al XIII-lea, cu abilitatea sa diplomatică, a reușit să pună capăt rupturilor, să depășească
Papa Leon al XIII-lea () [Corola-website/Science/298244_a_299573]
-
și 1952. În 1953 devine cardinal-patriarh al Veneției și spera să-și petreacă ultimii ani din viață în această misiune pastorală. Pregătea actele sinodale ale primului său sinod diecezan (1958) când a fost chemat la Roma pentru a participa la conclavul care l-a ales papă. În primul său discurs public papa Ioan și-a exprimat preocuparea pentru reunirea cu creștinii separați și pentru pacea în lume. În mesajul de la încoronarea sa a afirmat "cu tarie și sinceritate" ca intenția sa
Papa Ioan al XXIII-lea () [Corola-website/Science/298394_a_299723]
-
eforturi pentru recâștigarea clasei muncitoare în favoarea cauzei catolice, a promovat educația catolică la toate nivelurile și a susținut presa catolică. Impactul său asupra orașului Milano în această perioadă a fost atât de mare încât a atras atenția lumii întregi. La conclavul din 1958, numele său a fost frecvent menționat. La primul consistoriu al papei Ioan al XXIII-lea, din decembrie 1958, a fost unul din cei 23 de prelați promovați la rangul de cardinal, iar numele său era în vârful listei
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]