233 matches
-
is strictly controlled by reason. Consequently, we will have to ask ourselves if language predisposes somehow to a certain way of philosophising, or if it influences the philosophy created within its cultural space. If we consider things carefully, we will conclude that in the case of high philosophy (of philosophy proper or of personalised philosophy), the essential part in creation is played by the philosopher's genius, and not by linguistic or any other type of factors. It is possible for
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
and ideas (like in the case of lyric poetry). The same habit of expressing creativity through language produces in the other speakers the propensity to accept the strongly individualised suggestions of the personalities who forge new cultural values. We could conclude that the philosophical perspective projects language as a means allowing the human being to embrace the world through continual reconstruction, and as the foundation of inter-subjectivity through communication. I n d i c e d e n u m e
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în sensul că ele nu există și nu lucrează în virtutea naturii lor proprii, ci în virtutea naturii substanței din care sunt făcute. Pornind de la ideea lui Spinoza că Dumnezeu este dizolvat în natură, este tot una cu natura (Deus sive Natura), concludem că și natura este liberă și totuși ea lucrează în virtutea unor legi necesare neimpuse din afară, ceea ce explică sintagma necesitate liberă. De altfel, Spinoza nu opune propriu zis libertatea necesității, ci constrângerii. Omul are iluzia că este liber, deoarece își
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
the relevant subchapters) and bibliography. În the last subchapter "Final conclusions", starting from the question Is peace really wanted în the Near and Middle East? And if șo, who can make a decisive contribution în this respect?, I tried to conclude by starting from the analysis of the role which the European Union diplomacy hâș taken în solving the Israeli-Palestinian conflict. Surely these answers will be of use when thinking of the future of the Middle and Near East. At the
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de a-și atinge scopurile). A scrie semnifică, În această perspectivă, a invoca spontaneitatea gândului, dar și a nega dreptul la existență al improvizației. „Totul se petrece ca și cum interogarea interiorității n-ar fi posibilă decât prin certitudinea unei transcendențe”6, conclude Jean Beauverd, prefigurând un drum În care intimul apare ca o predestinare, ca o proiecție fatală a unui real de grad secund. Adică proiecția unei proiecții. În nu puține cazuri, intimitatea se leagă de o percepere alterată a realității. Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inutilă, fiindu-ne persoana destul de cunoscută); Nu-mi poate da nici o medalie, ștanța fiind luată de acel ce a comandat-o (așa cum am arătat și mai sus, ștanța este acum în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, n.n.). În fața acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată”. Din această intervenție se vede că Severeanu nu cunoștea faptul că desenul nu a fost inventat, ci era o litogravură de epocă aparținând lui Asachi, care are elemente absolut identice cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inutilă, fiindu-ne persoană destul de cunoscută); Nu-mi poate da nici o medalie, stanța fiind luată de acel ce a comandat-o (așa cum am aratat și mai sus, stanța este acum în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, n.n.). În fața acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată”{\cîte 78}. Din această intervenție se vede că Severeanu nu cunoștea faptul că desenul nu a fost inventat, ci era o litogravură de epocă aparținând lui Asachi, care are elemente absolut
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în sine și pentru sine, stimulând ceea ce Smith condamna deja în timpul său, adică „dispoziția către admirarea și aproape venerarea bogatului și a celui puternic, și disprețuirea - sau cel puțin neluarea în seamă - a persoanelor de condiție săracă și umilă”. Dar, concludea Smith, „nici o societate nu poate fi fericită dacă marea majoritate a membrilor săi e săracă și mizerabilă”; - de când am început să acceptăm că democrația, ca legătură socială fondată pe egalitate, merge periculos spre declin, formând pe de-a dreptul un
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
urmă este un lucru încheiat, o marfă definitivată, scriitura, în schimb, produce desfătare, fiind sortită să rămână neîncheiată, mereu în formare. Ea excede vorbirea și devine un suplement care se înscrie într-un alt raport al locutorului cu inconștientul. Să concludem cu Barthes, înaintea lui Derrida! că vorbirea este întotdeauna în urma scriiturii. Dacă în lucrările anterioare se favorizează una dintre noțiunile de text, scriitură sau literatură, în Lecția inaugurală a Catedrei de Semiologie literară de la Collège de France (7 ianuarie 1977
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ar spune ceva: intelectualii de după 1880, reprezentanți ai intereselor claselor de jos, știm, au fost ori junimiști, ori socialiști, cum am arătat mai sus. Și dacă junimistul Caragiale a oscilat un moment spre socialism, poate am putea avea dreptul să concludem că el a fost un junimist de categoria a doua, de categoria lui Eminescu. La această încheiere ne-ar duce și faptul că Caragiale n-a făcut parte nici din clasa boierească (ca dl P. Carp), nici din cea a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în broșura sa, în care dă ca soluție desființarea stării actuale și chemarea țării ca să spună ea ce vrea - iasă ce-o ieși din voința ei... Din toate acestea, la un loc, se pare că am avea dreptate, dacă am conclude că junimistul Caragiale a satirizat în opera sa noua stare de lucruri, mișcat de "suferințele și nevoile" claselor de jos, îndeosebi ale țărănimii. ...Îndeosebi ale țărănimii, căci mica burghezie din Muntenia, mai ales din orașele "revoluționare" București și Ploiești, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Austria și acceptarea neutralității celei din urmă. Chiar dacă în memoriile sale Hrușciov susține contrariul (Crankshaw: 1971, 513-514), este foarte posibil ca, de fapt, liderii români să fi speculat în baza unei păreri emisă tocmai de el însuși. În acea perioadă, conclude Verona, Bucureștiul nu își putea permite să aibe astfel de inițiative (Verona: 1990, 237-238). Cu toate acestea, faptul că inițiativa retragerii trupelor sovietice de pe teritoriul RPR a fost lansată de către comuniștii români este confirmat atât de surse documentare, cât și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
X (îi place dansul); P nu apreciază X (nu îi place dansul). În acest caz simplu, se poate face un inventar complet al tuturor posibilităților (alternative funcțional) de reinstaurare a echilibrului atitudinal, și anume: 1. Schimbarea atitudinii față de X: P conclude că dansul nu este, până la urmă, o activitate chiar atât de neserioasă. 2. Schimbarea atitudinii față de O: P conclude că O, căruia îi place o activitate atât de neserioasă, cum este dansul, nu poate fi bun prieten, o persoană de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un inventar complet al tuturor posibilităților (alternative funcțional) de reinstaurare a echilibrului atitudinal, și anume: 1. Schimbarea atitudinii față de X: P conclude că dansul nu este, până la urmă, o activitate chiar atât de neserioasă. 2. Schimbarea atitudinii față de O: P conclude că O, căruia îi place o activitate atât de neserioasă, cum este dansul, nu poate fi bun prieten, o persoană de încredere. 3. Schimbarea atitudinii lui O față de X: P încearcă să-l convingă pe O că dansul este o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din această analiză este că, fie societatea indiană trebuie să renunțe la modernizare, fie, mai probabil, să renunțe la religia sa tradițională, adoptând o religie „modernă”, compatibilă cu o societate industrială. Milton Singer, analizând tendințele actuale ale religiei din India, conclude că predicția lui Weber, deși corectă în fond, nu s-a realizat, din cauza procesului de adaptare a religiei tradiționale indiene la cerințele societății moderne. Max Weber nu a luat în considerare tocmai un asemenea proces, fapt care l-a dus
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectată ar fi absurd, ea ducând la extincția acesteia. Atunci când regula de căsătorie a fost eliminată, alegerea partenerului fiind lăsată absolut liberă, cu menținerea doar a interdicției incestului, doar 1-2% dintre căsătorii au coincis întâmplător cu cerințele respectivei reguli. Putem conclude deci cu certitudine că, dacă într-o colectivitate de tipul celei simulate, 20% dintre căsătorii sunt în concordanță cu regula respectivă, o asemenea conformare nu se datorează întâmplării, ci acțiunii destul de puternice a normei, dar care este sever limitată de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
descoperirea unor resurse economice suplimentare, înfrângerea unor forțe interne sau externe ce acționauîmpotriva imperiului. În acest caz, criza este doar amânată o perioadă de timp, până este epuizată și respectiva resursă sau până apar alți dușmani suficient de puternici. Putem conclude, în acest caz, că evenimentul nu modifică structura propriu-zisă a ciclului, ci are doar o influență locală, dar tot pe liniile structurii propriu-zise: multiplicarea resurselor, învingerea dușmanilor sau grăbirea descompunerii. Să luăm un alt exemplu: constituirea statelor române. Cercetătorul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
invariabil la concluzia că acest model, chiar în cele mai sofisticate variante ale sale, nu reușește să ofere o descriere satisfăcătoare a comportamentului decizional real. Astfel, trecând în revistă literatura acumulată până în acel moment, Gordon Backer și Charles McClintock (1967) conclud că modelul analitic nu poate să explice satisfăcător comportamentul la jocurile de noroc, caz tipic al unor decizii probabiliste relativ simple. Limitele explicative ale acestui model de decizie nu se datoresc, cel mai adesea, necunoașterii de către decidenții reali a tehnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de receptare a informației, de memorare și rememorare, de prelucrare) este limitată. De aici, o concluzie esențială: un model realist al raționalității umane trebuie să ia în considerare particularitățile psihologice ale subiectului. În acest sens, Patrick Suppes (1984, p. 213) conclude: „Orice concept interesant al raționalității comportamentului uman trebuie să fie racordat la estimarea psihologică a puterilor și limitelor aparatului nostru perceptiv și mental. Probleme legate de atenție și selecție nu există pentru un Dumnezeu omniscient sau chiar pentru un computer
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
probleme diferite, cerând soluții diferite. Și chiar dacă acceptă formularea problemei, directorul s-ar putea întreba dacă este atât de importantă încât să intre în centrul atenției în respectivul moment sau există probleme mult mai importante. De pildă, el ar putea conclude că, deși reală, importanța ei este exagerată, șeful de secție dorind să mascheze și să justifice prin ridicarea ei deficiențele de organizare provenite din lipsa sa de competență. Este deci evident că directorul nostru nu va lua ca dată formularea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alegerea oricărei soluții, utilizând orice criteriu, dintr-o mulțime de soluții alternative care par satisfăcătoare. „Prima soluție satisfăcătoare formulată” reprezintă un criteriu aleatoriu de alegere între soluțiile alternative posibil de formulat la fel de bun ca oricare alt criteriu. Se poate deci conclude că, în condiții de incertitudine accentuată, continuarea căutării de noi soluții după identificarea primei soluții satisfăcătoare nu are o justificare rațională. Ea nu are șanse semnificative de a produce o alegere mai bună, implicând însă un cost ridicat: amânarea acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sick./ Today I had planned to talk to him after his course./ 11-12: Mauss. Wednesday, 28 February [1934]/Ms. Sjoestedt lent to me G. Dumézil: Le festin d’immortalité. Etude de mythologie comparée indo-européenne, Paris, 1924”. Soon, however, Cristescu would conclude not only that many of the courses at the Institute of Ethnology were only partially relevant for her already quite specialized work but, more importantly, that even the most interesting courses offered were poorly attended. Thus she discovered that in
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realiza printr-o manieră difuză în cadrul societății în general, printr-o serie de modalități care toate se bazau, în esență, pe cuvîntul scris. Dar, a conveni că modernitatea provine din acest mecanism de socializare în masă nu ne autorizează să concludem că ea n-a avut antecedente preindustriale, că n-a făcut altceva decît să se subordoneze industrializării. Și mai puțin încă putem considera că industrializarea a dat naștere, în mod indirect, naționalismului. În realitate, procesele de deschidere culturală a popoarelor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul gestual este într-adevăr un limbaj sau dacă ,,cultura surzilor” este o cultură sau o ,,subcultură”? Ar fi ușor să respingem aceste conflicte ca exemple de negare sau să concludem că, atunci când ne aflăm în fața unui vocabular nou, pentru a-i descrie pe surzi, să ne lovim de anxietatea lor față de schimbare. Însă, privind înapoi la ultimii 30 ani, vedem un arc al dialogului, rezultat al progresului istoric de conștientizare
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
credincioșilor, ca funcție de cunoaștere doctrinală în Biserică”. Cu alte cuvinte, sensus fidei semnifică conștiința individuală iluminată de credință, adică de Dumnezeu însuși. El indică, în sens mai amplu, conștiința colectivă a credinței, de aceea semnifică și sensus fidelium. Putem să concludem că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]