403 matches
-
profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera lui Lucian Blaga), Dumitru Vlăduț, G. I. Tohăneanu (Simboluri eminesciene: „lira” și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a scriitorilor rurali (Aurel Turcuș, Aspecte privind condeierii țărani din Banat) și literatura religioasă, în sensul complex al permanențelor ei ideatice, adesea cu un puternic ecou în iconografie (Ramona Boca Bordei, Cărturari ai Râmnicului în cultura românească a secolului al XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
câte un flash surprinzător (Take Ionescu scriitor) colorează suitele de comentarii cărora supunerea canonică la obiect nu le diminuează elasticitatea. O măsură justă păstrează și succintele analize propriu-zis literare, Z. îndărătnicindu-se să nu piardă din vedere, chiar și la condeierii mai mărunți, „semnele talentului”. Profesionalismul său îmbină sobrietatea și neliniștea explorării. Pentru Z. ziaristica este o pasiune, dar, mai mult decât atât, înseamnă „o lume, o istorie, o mitologie”. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
XX, de fapt, nu noi, ci cei care urmează în această „meserie”? Că Politicul și Esteticul sunt două zone autonome și majore ale existenței și „expresiei” sociale și, oricât ar fi de ademenitor Politicul pentru tinerii și mai puțin tinerii condeieri, doritori de o „altă lume”, de fapt, avizi de Aventură - și, dacă ne gândim la un Melville, London, Conrad, Hemingway, Panait Istrati, avem cu claritate prototipurile de „aventurieri literari” -, el este și va fi totdeauna un „teren interzis”, „toxic” și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ultima mea apariție în presa literară „a lui Ceaușescu” - și n-aș mai fi publicat dacă nu era vorba de un amic valoros! -, un amplu studiu în Viața românească, unde analizam și apăram cartea sa Epistolar, viu atacată de unii condeieri ai regimului. Am înțeles că „dioscurii”, cei doi prieteni, Gabriel și Andrei, ucenici ai lui Noica, m-au acceptat ca prieten și m-am bucurat atunci, înainte de ’89, că puteam contrazice maxima sceptică ce ne învață că „marile prietenii nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai puțin al tău, cu cât e mai izbutit. Veselul Caragiale Ca orice mare autor, Caragiale sfârșește prin a nu mai putea fi citit din cauza abuzului de exegeză. Fiecare istoric sau critic literar, fiecare regizor de teatru sau film, fiecare condeier, profesionist sau de ocazie, îl dublează pe scriitorul Caragiale cu un Caragiale privat, reamenajat după gustul, obsesiile, idiosin craziile și „creativitatea“ proprie. Toți se simt în posesia „adevăratului“ Caragiale: mai subtil, mai complic at, mai „original“, mai spectaculos, mai fistichiu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a noutăților ideatice (nu de puține ori... antice). Astăzi e de neimaginat un scriitor adevărat care să nu "devoreze" cu aviditate tomurile de filozofie, aș vrea să zic, însă nu pot face asta, deoarece realitatea (scrisului, discursului) atestă contrariul: mulți condeieri nu frecventează biblioteca în compartimentele ei mai "dificile", care cer însușirea unor concepte, noțiuni și limbaje adecvate. Dar, din alt punct de apreciere opinând, probabil că doar cu erudiția nu mai poți atrage în mod special atenția. Cu toate că erudiția este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că și din aceștia nu se găsesc personalități care ar întreprinde tentative serioase de a releva, explicit, tendințele de dezvoltare (sau poate... nedezvoltare) a(le) literaturii române contemporane, inclusiv componenta ei din stânga Prutului. Iar ceilalți zeci sau, poate, sute de condeieri care se cred a fi și ei critici ("literari"), mi se par niște oameni întâmplători, dacă nu chiar impostori în domeniu. Nu se prea găsesc voluntari care să-și plătească titlul de critic literar cu o muncă de obicei ingrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am avut un supliment lunar, Pagini sătmărene (8 numere, între 1984-1986, finanțat din veniturile Casei de cultură a municipiului unde eram director) prin grija lui Vasile Sălăjan, sătmărean și el, din satul Tătărești de care aparținea cătunul meu. Pentru tinerii "condeieri" de atunci (Ion Vădan, Al. Pintescu, Ion Baias, Gh. Glodeanu, Ioan Nistor) aceste pagini însemnau foarte mult. Nu am avut șansa să fiu în grația vreunui critic. Satu Mare e mereu prea departe... Însă, prin vreme, am avut bucurii care mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poate vedea. Nu m-am făcut de ras, vă asigur. Ba, cu toată modestia, pot spune că ceea ce fac eu de obicei și am făcut și acum, cu atât mai mult acum, când aveam conștiința că îi reprezint pe toți condeierii din țară, înseamnă mai mult decât se face de regulă. I-am implicat pe cei prezenți în construirea unui sonet, asociat bătăilor din palme, m-am urcat pe un scaun și am recitat de acolo sonetul "Rămân cocoșul pus pe-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
conjugat cu impresiile personale, în însemnările de lectură dublate de reflecții asupra esenței actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-a trecut reflecțiile în poezie, proză, poem, în prefețe la mai tinerii condeieri. Prozele scurte din Nuvele (1961), Ultimul vagon (1965), Delfinul (1969), Coloana de tandrețe (1978) și romanul-studiu Disc (1968) abordează teme și motive preferate: problema creației și a creatorului, misiunea artei, omul și războiul, dragostea și fericirea, binele și frumosul. Narațiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
presupun că lor chiar le place ceea ce aud de la mine, dar își camuflează cu iscusință reacțiile. Despre literatură: noul roman francez, Nathalie Sarraute - mai puțin, chiar deloc prizat în Franța, azi -, condiția scriitorului francez și șansele de afirmare ale tinerilor condeieri (o temă la a cărei dezbatere ni se alătură la un moment dat și Andrei Bodiu). Șanse de afirmare foarte mari, e suficient să ai talent și dorință de a munci: sute de publicații, sute de edituri te așteaptă, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură . Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic” , chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s au petrecut, după cum rezultă din carte , multe fapte, gânduri și emoții de elită spirituală. Am unele rezerve pentru unele personalități, care au aparținut unor clase sociale suprapuse; nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene” este un gând al meu mai vechi. Dl. Ștefan Sorin Gorovei a discutat cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (...) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm și pe H. Lovinescu. Mai sunt D-nii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am părăsit mansarda ei ca inorog, dar nici mârțoagă nu riscam să mai rămîn, la cheremul lor, cum îmi spusese Doamna Ana... Începuse deja vă visez la o carieră literară; poate carieră era pretențios spus; asemenea atîtor mii de tineri condeieri, visam să scriu și să fiu publicat, strădania mea de deasupra paginii albe să ajungă la public era modul meu de-a mă implica. La cantină, începeam munca la cinci dimineața și-o isprăveam după ora unsprezece noaptea. Singurele după-amieze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
având subtitlurile „Literatură, critică, artă”, apoi „Ziar enciclopedic săptămânal”. Își ia titlul de la poezia lui V. Alecsandri, reprodusă ca moto. În articolul-program Spre adevăr, semnat de Caion (C. Al. Ionescu-Caion), se exprimă insatisfacția față de literatura produsă de o puzderie de condeieri și preferința pentru scrisul cu valoare estetică pronunțată, aparținând lui Al. Macedonski, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Sunt publicate poezii de Th. M. Stoenescu, Haralamb G. Lecca, Radu D. Rosetti, V. G. Morțun, V. D. Păun, Th. D. Speranția, Panait
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289294_a_290623]
-
, Emil (1866, Galați - 24.X. 1919, București), gazetar, prozator și dramaturg. Din referirile puține asupra condeierului gălățean N. se conturează imaginea unui om cumsecade, inspirând încredere și simpatie prin afabilitatea lui surâzătoare. O vreme, contând și pe un fizic de care era mândru, a jucat teatru pe scene din provincie, experiență ce avea să-i folosească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
În gândirea abisală, cei doi mari scriitori se întâlneau, deși în plan ideologic, privitor la români, Dostoievski, ca și Pușkin, urma idiosincrasia panslavistă. Cu deosebirea că Eminescu avea dreptate și-n plan doctrinar. Dar să revin la oficiosul din Petersburg. Condeierul asigura pe ziaristul de la Timpul că jertfele aduse de România pe teatrul de război sunt neînsemnate comparativ cu ale Rusiei: Nu voim să relevăm întrebarea care din cele două state e datornic celuilalt; dar i-am sfătui pe confrații noștri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ne sugerează desfășurarea ulterioară a evenimentelor. Apariția postelnicului în fața vizirului, act de „vitejească cutezanță” - socotește, pe bună dreptate, cronicarul - este însoțită de o omenească spaimă, secvența cu pricina desprinzându-l pe Ludescu dintre autorii de letopisețe și așezându-l printre condeierii de vocație: „și vitejaște cutează de intră tocmai la viziriul. Și cu mare groază deșchise buzele lui, și cu multe lácrămi i să ruga ca să să milostivească”. Pledoaria, un foarte bun discurs de înduplecare bogat drapat în promisiuni și angajamente
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
partid n-au insistat pentru ca factorii criticați să dea răspuns redacțiilor". Dar sunt neajunsuri: 1) "revistele n-au reușit să-și definească întrutotul un profil distinct": 2) "toate revistele acordă spații prea mari pentru colaborările profesorilor și chiar a unor condeieri din afară, considerați ca fiind foști studenți-redactori ai revistelor"; 3) "prioritare sunt uneori și temele cultural-artistice (Opinia și Dialog) în dauna celor legate de procesul instructiv-educativ și viața de organizație a studenților"; 4) "revistele n-au organizat în mod sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i s-au mai tipărit câteva cuprinzătoare relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la Etiopia de hoy, 1936), Spania de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Cu un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
Sân-Giorgiu, Nicolae Mârza. În schimb, studiile și eseurile, prezente din abundență în P.l., vădesc pluralitatea punctelor de vedere în evaluarea fenomenului cultural românesc, cuprinzând o arie de investigare amplă, de la perspectiva tradiționalist-transilvană la cea marxizantă. Unul dintre cei mai activi condeieri este Grigore Popa, care continuă să-și dezvolte ideile din primul număr în articole ca Fenomenul românesc din Ardeal. El percepe Transilvania ca pe o zonă de interculturalitate ce îi conferă specificitate în contextul întregii țări, combătând totodată transilvanismul profesat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
tip de fixație la codul jumătăților de măsură, resimțite în cele din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov. S. Crohmălniceanu, așa cum apare ea atât în "Amintiri deghizate", cât și în corespondența cu S. Damian. Numindu-l staroste al condeierilor și al frondei bunului gust, recunoscând meritele unor volume despre expresionism sau "Cinci prozatori în cinci feluri de lectură", precum și inițiativa reeditării unor interbelici anatemizați (plătind totuși prețul grilei marxiste), S. Damian nu uită să-i reproșeze apărarea "Delirului" lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
bonzi ai regimului. Aceiași ce nu pregetaseră să-l pedepsească (umilească) pe profesor pentru mai vechi acte de erezie (cosmpolitism ș.a.). Confidentul maestrului, tânărul S. Damian ce aderase pripit la utopia revoluției, va realiza treptat manipularea la care erau supuși condeierii și primejdia "schizoidiei" în cazul celor ce n-aveau puterea să demisioneze de la amvonul ideologic. Fapt e că în anul plecării din țară, 1976, S. Damian era deja "copt" în privința convertirii tacite, dovadă cărțile sale amintite în preambulul comentariului nostru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vederea, cu o mare varietate de trăsături temperamentale și stilistice. Înțelegem dificultățile pe care le-a întîmpinat Vasile Tărâțeanu în alcătuirea unei antologii a producției poetice bucovinene. Dificultăți legate atît de adoptarea unui criteriu de structurare (să fie incluși doar condeierii născuți în Bucovina sau și cei veniți aici de pe alte meleaguri, doar cei ce au scris în limba română sau și cei cu un alt instrument lingvistic?), ca și, firește, selecția ce se cuvenea operată pe un număr surprinzător de
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]