403 matches
-
face de nu au devenit chiar ei. Mai ales că adevărații miliardari nu suflă un cuvințel despre metodele care i-au adus în această poziție. În fine, nici nu trebuia să ne facem griji în privința autorului fiind el un experimentat condeier care a reușit, nu foarte ușor, să ajungă la inimile cititorilor practicând un stil absolut recognoscibil, printr-o așezare a cuvintelor în pagină fluent și plăcut, dar nu fără profunzimi și de multe ori provocator de autointerogații pentru cititorul atent
CASTELELE DE CLEŞTAR ALE LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345165_a_346494]
-
sunt aplauzele. Era bucuros că participă la această zi a recunoașterii și recunoștiinței, de mare semnificație nu numai pentru Iași, cât pentru întreg rotundul românesc, de aceea înscrie data cu majuscule în traseul vieții sale. A ținut să salute prezența condeierului recunoscut Grigore Ilisei, dar n-a uitat să mulțumească Părintelui Protoiereu care a făcut legătura între Pământ și Cer. Cuvinte aparte a avut și pentru profesorul Vasile Burlui, care-i este prieten și care caută bine să facă bine, de
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
adică da ce este da și nu ce este nu. La rândul ei, Doamna Profesoară Luminița Cornea, doctor în filologie, născută și crescută în climatul de adâncă evlavie al unei familii preoțești - tatăl însuși fiind un foarte pasionat și talentat condeier - stăpânește cu ușurință și folosește cu abilitate terminologia religioasă și chiar teologică, înlesnind substanțial elaborarea cărții. Parcurgând cuprinsul acestei cărți, sau Convorbirile dintre cei doi autori, ne apare în ochii minții imaginea de la Stejarul Mamvri și convorbirea pe care patriarhul
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
este dureros de adevărat. Originalitatea constă în modul cum o spune. Râzi cu hohote, dar în același timp simți amărăciunea provocată de dezamăgiri, incorigibil, neputință. Pamfletele sale sunt însă concepute cu blândețe moldavă, iar adevărul servit drept învățătură. E ca și cum condeierul și-ar linge prin scris niște răni necicatrizate. Iată un model de ironie: intelectualul filozof, considerat de popor un rebut al speciei umane, își ocupă timpul cu lecturi care nu servesc la nimic! Adevărata indignare însă intervine la M.B. Bujeniță
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
Literatura copiilor, Proză, Teatru, Eseu, Interviu, Memorialistică, Tradiții, Critică literară și Monografii, volumul reflectă, în detaliu, spiritualitatea unei zone geografice situate în apropierea Băii Mari. Reîntâlnim aici multe dintre numele amintite în antologia Ligii Scriitorilor, ceea ce demonstrează efervescența cu care condeierii, mai mult sau mai puțin cunoscuți, se manifestă în mai multe locuri, precum și nume care sunt deja consacrate: Marian Ilea, Radu Macrinici, Radu Aldulescu, Ion Bălu, Augustin Cozmuța, Lucian Perța, Nicolae Iuga și Ioan Romeo Roșiianu, care semnează și prefața
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
adevăruri ale acestei epoci cumplite, crâncene. De ce ați părăsit presa? Șt. D.:După terminarea Facultății de Filosofie, nu am putut să lucrez în presă, deși pe timpul facultății colaborasem la mai toate revistele de cultură din București, mă remarcasem ca un condeier talentat și mă anunțam ca un scriitor de valoare. La terminarea Facultății nu am putut să iau o repartiție în presă pentru că Nicolae Ceaușescu dăduse prin luna martie a anului 1973 un decret prin care se interzicea repartizarea absolvenților de
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
aferent și cu efectul ei benign, dintre un Cioran și un Ionescu, e dihonia generalizată, întreținută de cea mai abjectă dintre... instituții, made in bolșevismul rusesc, dihonie la care este împinsă mai toată lumea scriitoricească, de la onestul cu operă importantă la condeierul delator. Că bagheta n-a fost chiar de ici, de colo, se vede în reculul, iată, după șapte ani de la prăbușirea comunismului, reculul ca stigmat al relațiilor viciate dintre creatori. După acesta nu mă topesc. 5 iunie Un simptom provenit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
argheziană, cea cu bastonul, care l-a logodit pe patriarhul literelor cu regimul lui Ghiță Dej. Dar nici la scena întîlnirii poetului cu savantul, acesta din urmă aflat deja în stafful comunist și recomandîndu-se: Parhon. La care, știți doar, mucalitul condeier: pardon! Deci, cu bontul creion prin București, în răstimpul îngăduit de nebunia, frumoasa nebunie a pregătirii vernisajului meu de la Orizont. Pentru că a desanta, oleacă, din moclomul Iași în tehuiul București înseamnă, mai întîi, a vedea, a tot vedea și, dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clădire dictau impostorii! Acum, chiar pe trotuarul de sub ferestre, două babe crețe blestemă, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justițiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind, în ultima secundă, la Palat, Retrospectiva Țuculescu. Dar nu în încăperile fostului Muzeu național (în care, de altfel, s-au consumat momentele fierbinți ale tronului României), încăperi ciuruite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plin e cel cu vodcă, cel pe jumătate, cu apă: pentru păcălirea curioșilor. Soarbe și trage din țigara fără filtru, soarbe, soarbe... Trăim într-o lume a văicărelilor. Ziarele și televiziunile întrețin permanentă frăsuială agresă, mizeria și deriziunea fac deliciul condeierilor de toată mîna. Dacă reușești să te sustragi măcar și pentru o clipă acestei infestări programate, lumea, chiar și lumea noastră ți se pare întrucîtva respirabilă. În Gara de Nord, totul e pus la punct, în locul tarabelor sordide, localurile sclipesc elegant și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
treabă! Una-i să pleci liber, ca pasărea (Kiwi, era să spun, citîndu-mi o proprie proză) cerului, c-o hîrșită de geantă la umăr, ca turist, una-i să pleci (alt caz) c-un carnețel și c-un pix de condeier într-un buzunărel al aceleiași hîrșite genți și alta, oho, alta, e să cari cu tine o ditamai ladă de tablouri. Chit că nu-ți stau în spinarea-ți de (totuși) Sisif al Bellelor Arte. (Pentru că rolul de inefabil Sisif
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Esopismul românesc și-a aflat în literatură patul germinativ cel mai reavăn. Pe lîngă cei cîțiva, foarte puțini, romancieri, întreținînd în societatea supravegheată draconic de Securitate un dram autentic de speranță oricum, exemplare demne de respect o masivă categorie de condeieri s-a dedat cu abnegație scriiturii esopice, "reflectînd" cu voie de la poliție, făcîndu-i cu ochiul acesteia realități sufocante, cu precădere anteceaușiste, evident, în beneficiul "epocii de aur". Condeieri care profitau copios de imunitate, de înlesniri. Și nu întîmplător aflați, după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autentic de speranță oricum, exemplare demne de respect o masivă categorie de condeieri s-a dedat cu abnegație scriiturii esopice, "reflectînd" cu voie de la poliție, făcîndu-i cu ochiul acesteia realități sufocante, cu precădere anteceaușiste, evident, în beneficiul "epocii de aur". Condeieri care profitau copios de imunitate, de înlesniri. Și nu întîmplător aflați, după '89 apolitici în fruntea bucatelor postcomuniste. Nu același lucru se poate spune ca să divaghez un pic ludic despre... antiesopismul unei frumoase franțuzoaice, Catherine Millet, care n-a fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stînd umil în vipia de 35 de grade de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pictor nu are decît de pierdut. Asta, evident, într-o paradigmă autohtonă acceptată încă din vremea lui Grigorescu, geniu suficient și taciturn și perpetuată, în mare, pînă azi. Cu excepția unor Pallady, Tonitza, Șirato, Baba, mari pictori, dar și mari condeieri. Să nu-i mai pomenesc pe enormii Delacroix, Redon, sau pe mult mai tîrziii moderni De Chirico, Klee, Kandinski. Pentru că, alături de noile romane ale englezilor, pe același pat procustian-freudian-proustian se află și coala albă de hîrtie, și creionul: destinate, cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doua ca să nu ne oprim decît la ele acum, deși nici în zona artelor frumoase, în jurul filialelor, mișcarea nu e de neglijat aflate într-o continuă cumătrie cu interminabile podghiazuri de la un festival la altul, de la o premiere la alta. Condeieri industrioși, experți în formulă, turmentați în mediocritate, turmentați ca atare, infatuați cît încape, agresivi în haită, antipatici. Phuah! Dar Creangă-Eminescu? s-ar putea auzi dinspre laboratoarele hermeneuților de serviciu. Într-adevăr. Ce și-or fi spunînd cei doi în lungile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totuși, nu?... 1 aprilie "Primează anegdota." Deconectanta formulă junimistă, deși numai de anecdotă nu e vorba. E un personaj ușor/ dacă nu de-a dreptul bizar (eufemizez pentru a numi de fapt o țicneală de-a binelea), cunoștință veche, fost condeier al partidului, care, culmea! cu scrînteala lui pe-atunci bine jucată lăsa impresia unei năstrușnice dizidențe. Nu știu sigur dacă, după trauma revoluției, nu și-a făcut un mic stagiu purgator și pe la Socola, oricum, întîlnirile cu el sînt în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bolta Rece. Chirița, înfrigurată de sosirea iminentă a oficeriului, își expediază elegant pictorul căruia îi pozează de bon ton: Ești talentat! și-i face semn cu mîna dolofană și îmbijuterată s-o șteargă. Intrînd în expoziția-mi de la Palat, distinsul condeier și amic Antonesei mă gratulează cu același: Ești talentat! La care, amuzîndu-mă invers, îi fac gestul Chiriței. Vai, dar eu însumi am... comperat, anul trecut, într-un amurg palladyan, un astfel de... spectacol de sunet și lumină. Deschizîndu-mi ușa atelierului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
epică. Pe același palier deși cu strategii narative diferite se situează și Țoiu, și Horasangian, și Bălăiță, și Stelian Tănase (pînă la implicarea sa cvasitotală în publicistică). Ca să nu risc ton deplasat avînd în vedere proza pe care însuși răscoptul condeier din mine o produce încă să decupez doar un pasaj dintr-un recent text al tînărului critic literar Marius Chivu (România literară nr. 31), referitor al scrisul junilor actuali, aspiranți la canon: "Mă văd din nou nevoit să deplîng, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ioc. Breban, precautul (precauția marelui narator), n-ar fi vorbit în tonul acesta. La rîndu-mi, nici eu n-aș face-o. Și asta, din două motive: nu-i stă bine unui pictor să calce ritos hotarul, apoi același pictor (și condeier) îi cunoaște (și îi admiră) pe cîțiva excepționali din noul val al prozei ieșene... Mai e ceva care îmi justifică oarecum această intervenție: lectura îndelungă, constantă și (îmi place să cred) profesionistă a romanului ce se produce azi în lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că păpușarul acestor personaje este el însuși un personaj, dotat cu un ieșit din comun apetit metaforic (poate un pic nesupravegheat), dar oricum meritînd atenția unei critici literare încă reticente, dar care, sigur, va veni. Nu e la îndemîna oricărui condeier să spună: "tu te întinzi pe jos și noi călcăm pe tine pînă cînd, orbi, îți învățăm trupul pe de rost, să îl dansăm mereu, în orice seară",sau: " Din zborul cald al celui nebun răsărea necontenit puzderie de cuiburi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot acum cu proză de evocare (Spectacol cu ursitoare). „Post-restant”, rubrica de poșta redacției inițiată de Gh. Tomozei, Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, continuă să apară, alături de rubrici noi: „Forumul cărților”, „Comentarii la...”, „Arte”, „Reflex” (scrisă de studenți), adăpostind noi condeieri: Marian Popa, Grigore Arbore, Marcel Pop-Corniș. La „Convorbiri colegiale”, Tudor Octavian se ocupă de proză; la rubrica „Portrete din viitor” scrie Laurențiu Ulici. Constanța Buzea continuă să se ocupe de debutanți. „Cronica literară” începe să fie semnată de M. N.
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
A. este, și va rămâne, probabil, pentru o vreme, dificilă, dacă nu imposibilă. „Campion”, în publicistică, al protocronismului, el e identificat - și nu numai de adversarii lui ideologici direcți - cu dezavantajoasa figură de propagandist al unui regim opresiv, deci de condeier aservit, lipsit de vreun merit real și durabil. Postura aceasta viciase, de altfel, receptarea critică a operei lui și înainte de decembrie 1989, dar, atunci, în sens invers: scriitorul, supraevaluat, oferit ca exemplu, a fost chiar comparat cu Tolstoi etc. Toate
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera lui Lucian Blaga), Dumitru Vlăduț, G. I. Tohăneanu (Simboluri eminesciene: „lira” și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a scriitorilor rurali (Aurel Turcuș, Aspecte privind condeierii țărani din Banat) și literatura religioasă, în sensul complex al permanențelor ei ideatice, adesea cu un puternic ecou în iconografie (Ramona Boca Bordei, Cărturari ai Râmnicului în cultura românească a secolului al XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
industrială de ucenici „Obedeanu” și la o școală industrială de pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]