427 matches
-
publicat materialul în cauză, Lucian Bolcaș a fost invitatul lui Răzvan Dumitrescu la "Subiectiv". Aurel Vainer a intervenit telefonic și a vorbit despre perioada în care a fost coleg cu avocatul în Parlamentul României. Economistul s-a exprimat în termeni condescendenți despre actuala propunere a PSD pentru funcția de judecător CCR. El a precizat atunci că a avut o relație bună cu avocatul, dar că nu o poate cataloga drept "prietenie". Asta nu din cauza vreunor conflicte, ci pentru că pur și simplu
Ce nu a spus Aurel Vainer pentru Der Spiegel despre Bolcaș by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33520_a_34845]
-
snobismul artistic și în cultul confortului -, de acest pericol nu se poate scăpa decît practicînd ascetismul spiritual: ascuțirea lăuntrică, intensitatea, necruțarea de sine, predilecția pentru experiențele aspre. Celor care nu au puterea de a suporta ascetismul, eseistul li se adresează condescendent: "Sunteți prea feminini. Fără îndoială, sufletul feminin e fermecător și de necuprins. Dar lăsați acest suflet doamnelor iubitoare de lectură sau celor ce poartă din salon în salon nostalgia amantului tenor și cerebral. Viața duhului masculin e aspră." (p. 237
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
comenteze la radio, în Parlament - oriunde se află vreun gură-cască dispus să-l asculte. Deși vorbește coerent, deși pare sigur de sine, deși te asigură, din două în două cuvinte, că are dreptate, Crin Antonescu îți trezește maximum un zâmbet condescendent. Veșnic încruntat, vehement ca un copil căruia Gigel i-a luat mingea, vindicativ și cu o nedomolită poftă de harță, personajul poate fi chiar simpatic. Fără să aibă cine știe ce abilități, fără să-și demonstreze capacitatea de-a face, practic, un
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
credință religioasă, pe adorația față de nestatornicu-i soț, Stello, o adorație continuată scriptic, în chip insolit, decenii în șir după decesul lui. Firește, Cella își stăpînește partenerul, asigurîndu-si rolul de "vioară întîi" în căsnicie. Tonul sau este nu o dată nu doar condescendent, ci și plin de consilii, mergînd pînă la imperatie: "Acum Iubitule, iti adresez o rugăminte serioasă: istoriseste-mi exact ceea ce s-a petrecut la Jockey, întrucît n-am înțeles totuși dacă a existat sau nu o ceartă între voi, si
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
înscriu la Facultatea Evanghelică de Teologie, în ciuda evidenței că niciunuia patosul creștin nu-i frămînta somnul. La Bonn, Paul descoperă sanscrita, în vreme ce Friedrich e atras de lumea ideilor. Prietenia lor seamănă cu o simbioză a contrariilor, în care Nietzsche e condescendent, malițios și mereu înclinat a-și lua peste picior amicul, în vreme ce Paul îi rabdă tachinăriile cu conștiința că umoarea irascibilă a camaradului îi ridică lui însuși tonul psihic. Dar, după patru semestre, drumurile li se despart, Nietzsche plecînd la Leipzig
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
că și eu le-am resimțit adeseori. De pildă: "Plăcere divină: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca celei mai desăvîrșite modestii, așa ca să pot mistifica pe ceilalți pînă acolo încît să se poarte cu tine condescendent și protector". Sau: "Plăcere divină: să te arăți mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți"". Ori, în legătură cu Florin Mugur: "Pare a se descurca mai bine decît mine, dar în genere avem destule trăsături comune în privința timiditățiii, a
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
era o impostura, că omul John Cheever a fost un detracat fățarnic, care se lasă pradă tuturor viciilor, dar poză în campion al valorilor morale. „Mi-a displăcut, în primul rând - am scris atunci -, tonalitatea generală a cărții, aerul ei condescendent, atitudine oricând antipatica, dar cu totul inacceptabilă atunci cand superioritatea pe toate planurile aparține în mod cert celui privit de sus. Străduința Susanei Cheever de a reduce până la dimensiuni neimpozante statura tatălui ei, insistența cu care dezgroapă slăbiciuni împotriva cărora John
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
Rodica Zafiu Cuvintele condescendent și condescendență ilustrează foarte bine un fenomen izolat, dar semnificativ: situația în care o abatere este validată ca normă înainte de a se fi răspândit cu adevărat, înainte de a fi avut de partea sa argumentul uzului. Definirea cuvintelor în dicționare se
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
și uzul dominant, constituindu-se într-un mijloc autorizat de răspândire a devierii. Eroarea de definire a apărut în Dicționarul limbii române moderne (1958) și a fost propagată prin Dicționarul explicativ (DEX), în ambele sale ediții (1975, 1996), în care condescendent primește glosarea "care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil", iar condescendență are ca prim sens "purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență". Doar pe locul al doilea, cu precizarea
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
locul al doilea, cu precizarea "peiorativ", apare în DEX și explicația "aer de superioritate, infatuare, semeție", indicând o accepție care pare să contrazică sensul principal al cuvântului. Cele două definiții din DEX sunt rău formulate prin generalizarea care atribuie cuvintelor condescendent și condescendență o orientare evaluativă pozitivă. Schimbarea semantică nu este justificată de etimologie: în franceză (de unde cuvintele au fost împrumutate în română), sensul familiei lexicale păstrează o componentă esențială: atitudinea binevoitoare dependentă de ierarhia socială, orientată de sus în jos
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
a împlini cu bunăvoință cererea sau pretențiunile cuiva, în special a unui inferior, lăsând de o parte orice mândrie sau autoritate". Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, tomul I, partea a II-a, C, 1940) era cât se poate de clar: condescendent înseamnă "care se coboară (cu bunăvoință) spre altul inferior lui ca rang, ca situație socială, ca stare de cultură". Dicționarele apărute ulterior, în plină consolidare a regimului comunist, înregistrau oare cu prea mare grabă o folosire populară improprie, sau eliminaseră
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
constata folosirea corectă și nuanțată a termenilor în cauză: "Plăcere divină: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca celei mai desăvârșite modestii, așa ca să poți mistifica pe ceilalți până acolo încât să se poarte cu tine condescendent și protector" (G. Ibrăileanu, Adela); "Și Gaittany, cu o gingășie exagerată, plecând capul ceremonios, întinse mâna lui Pomponescu și-l concedie în mijlocul străzii, urcându-se în mașină, de unde îi mai trimise un salut subtil condescendent. Această aroganță moale indispuse pe
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
să se poarte cu tine condescendent și protector" (G. Ibrăileanu, Adela); "Și Gaittany, cu o gingășie exagerată, plecând capul ceremonios, întinse mâna lui Pomponescu și-l concedie în mijlocul străzii, urcându-se în mașină, de unde îi mai trimise un salut subtil condescendent. Această aroganță moale indispuse pe Pomponescu, pentru întâia oară în viața sa plantat în drum așa de expeditiv" (G. Călinescu, Bietul Ioanide). Ce se mai întâmplă azi? Din păcate, ultimele mari dicționare apărute nu corectează explicația cuvintelor condescendent și condescendență
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
salut subtil condescendent. Această aroganță moale indispuse pe Pomponescu, pentru întâia oară în viața sa plantat în drum așa de expeditiv" (G. Călinescu, Bietul Ioanide). Ce se mai întâmplă azi? Din păcate, ultimele mari dicționare apărute nu corectează explicația cuvintelor condescendent și condescendență. O excepție parțială este Noul dicționar universal (2006), care integrează raportul ierarhic într-o definiție mai largă, renunțând totuși, surprinzător, la accentele negative: "purtare plină de considerație sau de bunăvoință față de un inferior; respect". Micul dicționar academic (2001
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
considerație sau de bunăvoință față de un inferior; respect". Micul dicționar academic (2001) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007) nu schimbă aproape nimic față de DEX. Dicționarele rămân un ghid pentru vorbitorii care dezbat chestiuni lingvistice în internet: "problema este că sensul cuvântului condescendent nu este acela de Ťsuperiorť, ci Ťrespectuosť" (romgleza.romaniandestinations.com). Putem totuși spera că anglofilia va avea în acest caz efectul pozitiv de a consolida, chiar împotriva dicționarelor noastre, sensul etimologic prezent în echivalentele englezești și dominant în uzul cultivat
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
avea în acest caz efectul pozitiv de a consolida, chiar împotriva dicționarelor noastre, sensul etimologic prezent în echivalentele englezești și dominant în uzul cultivat al românei. Într-un anunț pentru postul de recepționeră, se descriu calitățile candidatului ideal ("persoană amabilă, condescendentă") și viitoarele sale responsabilități: "întâmpinarea clienților într-o manieră condescendentă" (ejobs.ro). În acest caz, ținând seama de stilul de comunicare dintre persoana de la ghișeu și client dominant în societatea românească, utilizarea cuvântului e destul de nimerită.
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
împotriva dicționarelor noastre, sensul etimologic prezent în echivalentele englezești și dominant în uzul cultivat al românei. Într-un anunț pentru postul de recepționeră, se descriu calitățile candidatului ideal ("persoană amabilă, condescendentă") și viitoarele sale responsabilități: "întâmpinarea clienților într-o manieră condescendentă" (ejobs.ro). În acest caz, ținând seama de stilul de comunicare dintre persoana de la ghișeu și client dominant în societatea românească, utilizarea cuvântului e destul de nimerită.
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
toate motivațiile conjuncturale. Ar fi interesant de știut cum se vedea pe sine Goga însuși în această galerie de figuri istorice lamentabile. Pereții casei de la Rășinari sunt plini de fotografii în care-l vedem pe Goga destins, zâmbitor, hautain sau condescendent în compania mai tuturor oamenilor politici români și străini pe care i-a întâlnit. Între ei, destui sunt aceia încondeiați în Jurnal din care noul Procopius își face propria istorie secretă. " (pag. 513) E, cu alte cuvinte, călinescian într-unul
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
Adrian Brăescu. Recolta Olimpiadei a fost însă în acest an condiționată de prestația colectivului de profesori și funcționari ai Liceului de artă "George Apostu". Invariabil eficienți în tăierea nodurilor (gordiene sau, pur și simplu, marinărești), prompți în modularea situațiilor neprevăzute, condescendenți cu invitații, necruțători cu fițoșii de tot felul, oamenii directorului Gheorghe Gozar au monitorizat exemplar bunul mers al concursului. O Olimpiadă fără torță, dar cu un deloc ușor de încropit sat olimpic; fără medalii, dar cu multe, poate prea multe
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
istorie nu e ceva nou. împărtășim, din acest punct de vedere, năravurile mai tuturor popoarelor tinere. Poți să-i spui românului absolut orice despre cât e de prost și de ticălos și nu vei obține din partea lui decât un zâmbet condescendent. Dar cum începi să-i vorbești de istorie - inclusiv istoria recentă - e gata să te sfâșie. (Din acest motiv, și nu din excesivă dragoste filială, cea mai grea înjurătură la români e înjurătura de mamă: pentru că anulezi, prin blestem, nu
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
să sufere fetele care veneau la examene neîngrijite și nefardate. În schimb, nu-l simpatiza deloc pe profesorul Alexandru Marcu, succesorul lui Ramiro Ortiz. Îl aprecia ca italienist, dar îl socotea "orgolios și sforar, binevoitor și atent ca de la înălțimi, condescendent și taler cu două fețe, florentin și machiavelic, din cap și până-n tălpile picioarelor". Profund antipatic i-a fost slavistul Petre Cancel, un nevropat mohorât și bizar, și, oarecum pe aproape, Mihail Dragomirescu, al cărui portret alunecă în caricatură, îngroșând
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Tarantino sau de Punch-Drunk Love -ul lui Paul Thomas Anderson. Pe linia absurdului vieții cotidiene, ele pot fi asociate Paginilor bizare urmuziene, dar și literaturii rusului Daniil Harms, ale cărei ingrediente de sadism suav (băbuțe sărind de la etaj, sub privirile condescendente ale trecătorilor; indivizi care, după ce discută amical despre vreme, se bat pentru un calup de unt; bărbați care își calcă în picioare nevestele, fără motiv etc.) se regăsesc și la Monciu-Sudinski. În combinația de violență și poeticitate umană, ele trimit
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
de flori, împrumutat de la un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde vei fi tratat (condescendent) măcar cu un pospai de politețe, de nu cu minim interes? Din aceste întrebări încuietoare m-a scos veșnic-itinerantul poet Dinu Abăluță, cu care pașii mi se încrucișau mai des în perioada aceea. Verdictul lui: dă-i-le lui Mircea
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Paul de Man), pentru că nu se poate numi, simplu, ,lectură", această fericită locuire a cărților. Pentru noii ei beneficiari, îmi dau seama, e semnul clar că eu sînt ,din vremurile celelalte", ale ,vechiului NEC". Și mă simt, dinaintea mirării lor condescendente, bătrînă, liberă, naivă posedată de acest unic viciu nepedepsit: lectura. Desigur, peste prima mea locuire a NEC-ului, au mai trecut ani și biblioteci străine. Nici una nu avea savoarea paradisiacă a bibliotecii lui, chiar dacă erau admirabile prin eficiență. La ,noul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
Irina Nicolau, cu o prefață de Gabriel Liiceanu, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2012, 187 p. Despre lumea rurală românească, noi, orășenii, avem părerile cele mai bizare cu putință. Cel mai adesea, somați să vorbim despre ea, suntem condescendenți și dăm iama în inventarul de clișee despre „țăranul român”. Alteori, când este să cercetăm satul românesc actual, suntem critici (pe bună dreptate) și îl vedem, cel puțin ca realitate socială și economică, drept o relicvă a trecutului, cu prea
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]