KorAP: Find »[drukola/base=conduct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...735 >

18,358 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

erau vizate pentru dezafectare urmau să fie modernizate prin instalarea conductelor de apă potabilă, de canalizare și prin instalații de încălzire. Progresele înregistrate în acest domeniu au fost: în 1975, din 13.123 de sate din România, numai 261 aveau conducte de apă potabilă și numai 411 localități, printre care și orașe, erau conectate la rețeaua de gaze naturale; până în 1979, aceste cifre au crescut la 1.130 pentru apă și 442 pentru gaze, Iar în 1984 la 1 992 și

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

de aici apa este repartizată, prin rețeaua de distribuție în localitate. În incinta rezervoarelor există o stație de clorinare dezafectată Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile este de 62, 0 km. Rețeaua de distribuție este realizată din conducte de oțel și este complet nesatisfăcătoare din punct de vedere PSI, nefiind echipată cu hidranți de incendiu exteriori. Rețeaua de distribuție este de tip ramificat. De asemenea, conductele au un grad de uzură foarte avansat și înregistrează permanent pierderi de

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
potabile este de 62, 0 km. Rețeaua de distribuție este realizată din conducte de oțel și este complet nesatisfăcătoare din punct de vedere PSI, nefiind echipată cu hidranți de incendiu exteriori. Rețeaua de distribuție este de tip ramificat. De asemenea, conductele au un grad de uzură foarte avansat și înregistrează permanent pierderi de apă. Datorită deficitului existent la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează gravitațional din sursa Sunătoarea Cartierul Valea Târsei

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
în zona stației electrice, transformare situată lângă Fabrica Motoare Precizie Breaza. Prepararea hranei se realizează cu sobe cu lemn sau cu combustibil lichid, cu sobe tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

În prezent, dispun de rețele de canalizare publică 693 localități, dintre care 302 municipii și orașe, 391 localități rurale. Gradul de dotare a străzilor cu rețele de canalizare este de 52% din lungimea totală a străzilor. În comparație cu străzile care au conducte de alimentare cu apă, numai 72% din acestea au și rețele de canalizare. Din totalul de aproximativ 21,7 milioane locuitori, în România beneficiază de serviciul de canalizare 11,45 milioane locuitori, reprezentând 52,8% din total. Dintre aceștia, 10

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
facilitățile de epurare și concentrațiile scăzute de poluanți degradabili indică nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrărilor de apă în rețelele de canalizare din orașele analizate; 2. Nu este neobișnuită prezența de secțiuni de conductă deteriorate (beton sfărâmat, secțiuni colmatate, conducte de beton prin care au pătruns rădăcini de arbori etc.Ă; 3. Rata insuficientă de branșare la rețelele de canalizare induce riscuri importante de sănătate publică în cele mai multe orașe, în special în zonele în care populația este alimentată din rețeaua

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
interioare ; rețele de canalizare exterioare. Aceste rețele la rândul lor pot fi diferite în funcție de tema de proiectare sau în funcție de tipul de referință. 1. Astfel dacă ne referim la o proprietate (persoana fizică sau economicăă canalizată, atunci toate instalațiile (recipiente, sifoane, conducte echipamente, AMC-uri ș.a.Ă, din interiorul construcției alcătuiesc rețeaua de canalizare interioară și toate instalațiile din exteriorul construcțiilor până la limita de proprietate alcătuiesc rețeaua de canalizare exterioară. 2. În situația când problema temei, discuția este rețeaua de canalizare publică

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizare ce privește persoana fizică sau economică este abordată ca o rețea de canalizare interioară (însumând toate elementele de la punctul (1ĂĂ, iar rețeaua de canalizare publică este rețeaua exterioară. Rețeaua exterioară de canalizare (publicăă este alcătuită dintr-un ansamblu de conducte și canale la care se adaugă o serie de lucrări accesorii (cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
presiune Aceste rețele colectează apele uzate în rezervoare tampon subterane (figura 1.7). Această colectare se face prin rețele de canalizare cu curgere gravitațională. De la bazinul tampon cu pompe (tocător, speciale pentru apele uzate), se trimite apa sub presiune în conducte cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizare cu curgere gravitațională. De la bazinul tampon cu pompe (tocător, speciale pentru apele uzate), se trimite apa sub presiune în conducte cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT 1 și 2 și STAU sunt conducte specifice pentru vid (figura 1.8). Avantaje: spre diferență de schema de la paragraful 1.3.3 unde există pericolul de exfiltrații, cu un grad de risc corelat cu materialele din care se execută aceste conducte, aici nu putem avea decât

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și 2 și STAU sunt conducte specifice pentru vid (figura 1.8). Avantaje: spre diferență de schema de la paragraful 1.3.3 unde există pericolul de exfiltrații, cu un grad de risc corelat cu materialele din care se execută aceste conducte, aici nu putem avea decât infiltrații. 1.4. Sisteme de canalizare Sistemele de canalizare cuprind totalitatea construcțiilor și instalațiilor ce colectează, transportă, tratează și evacuează apele de canalizare în receptorul natural. După modul de transport al apelor de canalizare de pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din loc în loc camere de deversare ce permit evacuarea directă în receptor în anumite condiții a apelor meteorice amestecate cu apele uzate. Acest sistem prezintă dezavantajul că din punct de vedere hidraulic nu lucrează corespunzător întrucât în sezonul de secetă conductele transportă debite mici ceea ce favorizează depunerile pe rețea. Sistemul unitar se recomandă a fi aplicat la localități mari și la localități mici amplasate în zone de șes. 1.4.2. Sistemul separativ (divizor) Acest sistem este prevăzut cu o rețea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debite mici ceea ce favorizează depunerile pe rețea. Sistemul unitar se recomandă a fi aplicat la localități mari și la localități mici amplasate în zone de șes. 1.4.2. Sistemul separativ (divizor) Acest sistem este prevăzut cu o rețea de conducte pentru ape uzate și o rețea pentru ape pluviale. În mod obișnuit apele meteorice sunt evacuate prin rigolele străzilor direct în râu, iar în cazul când capacitatea acestora este depășită se prevăd rețele subterane separate de cele a apelor uzate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
evacuate prin rigolele străzilor direct în râu, iar în cazul când capacitatea acestora este depășită se prevăd rețele subterane separate de cele a apelor uzate. (figura 1.10). Când sistemul de canalizare separativ este alcătuit din două rețele subterane de conducte, ele devin mai scumpe decât sistemul unitar, motiv pentru care sistemul separativ se recomandă în localități mici, în localități de munte unde apele pluviale pot fi evacuate la suprafață prin rigole. La deversarea în cursul de suprafață trebuie prevăzute minim

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
reduse până la 3%; pentru apa subterană sporul trebuie prevăzut de la caz la caz; bă necesarul de apă pentru curățirea periodică a rețelei de distribuție se stabilește pe baza unui plan operativ de curățire a tronsoanelor rețelei; aceasta depinde de materialul conductelor, calitatea apei și afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantitățile de apă utilizate nu depășesc 0,1...0,2% din volumul de apă distribuit; că necesar de apă pentru spălarea și curățirea rezervoarelor sistemului; odată, de două ori pe an

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitului de infiltrații Varianta I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54 = 606,35 l/s Din 606,35 l/s scădem debitul de alimentare al localităților limitrofe: 606,35 - 24 = 582,35 l/s (în ipoteza când toate pierderile din sistemul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se reface apreciindu-se o nouă viteză egală cu viteza la secțiune plină rezultată, până când se îndeplinește condiția de mai sus. - vai = (0,7 - 3,5Ă m/s pentru conducte din beton, beton armat, azbociment și cărămidă. 2.3.4. Determinarea intensității normate a ploii de calcul Intensitatea normată a ploii de calcul se notează cu „i” și este în funcție de frecvența ploii de calcul „f” și de durata ploii de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în apă subterană, canalizări importante conform STAS 4273-83 etcă, determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
standardelor sau prescripțiilor specifice. Se recomandă, pe cât posibil, ca debitele maxime ale apelor de suprafață provenite din cursuri mici de apă, văi și depresiuni ce traversează perimetral unitățile cu caracter social sau economic de orice fel, să fie îndepărtate prin conducte proprii independente de rețeaua de canalizare a folosinței, spre cel mai apropiat emisar, realizându-se astfel îndepărtarea apelor mari de viitură de pe suprafața care se canalizează, precum și apărarea zonelor inundabile din perimetrul construit. În cazurile în care colectarea apelor din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de canalizare unitar. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanții aferenți zonei canalizate se determină, de regulă, pe baza studiilor meteorologice și hidrologice. Pentru colectarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de canalizare unitar. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanții aferenți zonei canalizate se determină, de regulă, pe baza studiilor meteorologice și hidrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanții dominanți ai zonelor care se canalizează, se recomandă prevederea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor construcții subterane sau supraterane din zonă (fundații, rețele, etc); - aspecte economice. Pentru a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de execuție; - existența altor construcții subterane sau supraterane din zonă (fundații, rețele, etc); - aspecte economice. Pentru a se asigura funcționarea corespunzătoare a rețelei de canalizare, în special în zonele ei incipiente, se recomandă ca dimensiunile minime ale secțiunii transversale a conductelor să fie:pentru secțiuni circulare, în sistem unitar 250 mm și maxim 500 mm, (canale din betonă;pentru secțiuni ovoide (B/HĂmin = 400/600 mm, (canale din betonă; - pentru conducte din materiale plastice Dn min. = 200 mm. Modul de lucru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
incipiente, se recomandă ca dimensiunile minime ale secțiunii transversale a conductelor să fie:pentru secțiuni circulare, în sistem unitar 250 mm și maxim 500 mm, (canale din betonă;pentru secțiuni ovoide (B/HĂmin = 400/600 mm, (canale din betonă; - pentru conducte din materiale plastice Dn min. = 200 mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]