488 matches
-
la Suceava acum. și eu am fost activ și oarecum sunt și acum... pentru sertar. Unii germaniști și-au mai adus aminte și de mine și m-au invitat, ca unul care am fost de 2 ori la Weimar, să conferențiez. Prof. Roman, Îmi spune d-na Ungureanu, primește felicitări pentru reușita acestui simpozion, iar eu reproșuri de la rudele din Buc. și prieteni, că nu i-am anunțat, dar, pe de o parte nu era asta datoria mea (publicitate) și apoi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
operațiune de stabilizare postbelică a leului, când masa monetară aflată în circulație a fost redusă de 40.000 de ori, problema nu putea lipsi din meniul cuvântării lui Schaffer care a vorbit și despre această chestiune. Doctorul S. Enciu a conferențiat despre însemnătatea zilei de 23 august cu trimitere directă la situația evreimii înainte și după această dată. Dacă pentru prima parte a manifestărilor Strada comercială Principesa Maria (acum, dispărută) 206 secretarul general de Vaslui a consumat o coală de hârtie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
agenți zoo veterinari și agricoli s’au fixat două centre: unul în comuna Cârja și unul în comuna Hălărești”. Aceste cursuri de specialitate nu erau predate de oricine ci numai de către medici veterinari în serviciu. Astfel, la Hălărești urmau a conferenția doctorii: Ion Ciolan, Vlad Croitoru, Constantin Albu, Ioan Stadnicov, Vasile Trifoi și Nicolae Gănuș, șeful SSV Tutova de la acea oră. Orarul cursurilor cu lecțiile aferente fusese stabilit și semnat de către directorul Gheorghe Duda și dr. Nicolae Gănuș. Iată câteva titluri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub notele Confesionalism și interconfesionalism în viața Federației Asociațiilor Creștine Studențești din România. Se vede limpede că tânărul V. are preocupări intelectuale vaste și derutante. De la proiectul unui sistem filosofic „existentist” trece la probleme practice privind confesionalismul în federațiile studențești. Conferențiază în Austria despre Nikolai Berdeaev, în cadrul unei sesiuni a Federațiilor Asociațiilor Creștine din Sud-Estul Europei, participă la Paris la viața acestor asociații. Vorbește despre libertate și autoritate în viața spirituală, conduce un cerc de studii religioase și sociale de pe lângă Biserica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Sainte Vierge dans l’Église Orthodoxe, iar în cercul de studii de pe lângă Biserica Ortodoxă Română din Paris susține subiectul Izvoarele învățăturii ortodoxe, „Sfânta Scriptură” și Sfânta Tradițiune așa cum sunt cuprinse în Biserica Ortodoxă a Răsăritului (februarie 1928). Peste o lună conferențiază în același loc despre „renașterea tomistă”. În altă asociație prezintă Orientări spirituale din România și La Conception orthodoxe de l’Église. Va folosi și mai târziu, în România, calea de a-și comunica ideile prin conferințe, de aceea multe din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
din poezia sa apar în limba franceză (în Belgia și în Franța). B. se afirmă și ca eseist, colaborând la publicații ca „Phréatique” (Paris), „Poésie-Rencontre” (Lyon), „L’Estracelle” (Pas-de-Calais), „Le Journal des poètes” (Bruxelles), „Mémoire du XXIe siècle” ș.a. sau conferențiind îndeosebi la Bienala internațională de poezie de la Liège (1990, 1992, 1994, 1996) și la Colocviile Internaționale Blaga (Paris, 1995, 1996 și 1997), pe care le-a inițiat, textele fiind publicate în documentele fiecărei manifestări. De asemenea, scriitorul activează (din 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
popor sovietic 23. Pentru promovarea personalității lui Ilia Ehrenburg se vor organiza și conferințe. Astfel, în ediția din 27 octombrie 1944, se anunța faptul că Consiliul General Evreiesc va organiza la 29 octombrie un festival în cadrul căruia Ion Călugăru va conferenția despre Ilia Ehrenburg. Evenimentul va fi reflectat pe larg în ediția din 31 octombrie, unde va fi redat portretul acestui "inginer al sufletelor". În ediția din 4 aprilie 1945, deja îl vom găsi pe prima pagină, cu articolul "Primăvara", iar
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ani după care informațiile respective pot fi făcute publice). Nu pot să închei aceste rânduri fără a-l cita pe marele om de stat și diplomat Nicolae Titulescu, care la 8 martie 1933 ( când eu împlineam un an de viață), conferenția la "Universitatea liberă" din București pe tema America, Extremul Orient și Pacificul și aprecia că "Pacificul este marea problemă a viitorului". Am elaborat lucrarea de față sperând că voi aduce la cunoștința unor persoane interesate unele aspecte necunoscute încă. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lucrări de laborator și-l ascultă cine dorește, indiferent de națiune, vîrstă, religie și așa mai departe și în mod absolut gratuit. Apoi mai este un obicei bun: Collège de France invită în fiecare an savanți din toată lumea spre a conferenția sau ține lucrări practice; le oferă condiții materiale bune, organizează între ei întîlniri și discuții, îi ajută să ia contact cu instituțiile franceze de cultură. Ce să mai spun? în chipul acesta Parisul devine o capitală intelectuală a lumii. Revăd
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o harismă de lider. Pentru dânsul învățătura de carte nu constituia o chestiune chinuitoare ca pentru atâți bucheri din clasă. Astfel, era gratulat numai cu medii mari, de obicei maxime. Mai ales în cenaclu se remarcase ca vedetă. Recita, interpreta, conferenția, producând uimirea asistenței care vedea urcat pe scenă doar un copil drăgălaș, într-un pulovăr de angora pufos. Cu totul remarcabil era faptul că nu trezea nimănui invidie, ci numai afecțiune. La 14 ani a debutat în Zori Noi din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
economice, în perioada 1973 1978, balanța schimburilor comerciale și cea de plăți între cele două țări a fost constant în favoarea României. A participat la negocierea și a semnat Convenția de evitare a dublei impuneri între România și Finlanda. El a conferențiat la Universitatea din Helsinki despre politica externă a României și a reprezentat statul român la o conferință pe tema schimburilor culturale internaționale, organizată de U.N.E.S.C.O. În semn de apreciere pentru contribuția adusă la dezvoltarea raporturilor dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
întâmpinat personal pe oaspeți, oferindu-le detalii despre activitatea sa. Relațiile culturale au consemnat vizita importantei delegații conduse de Mihail Ralea, din care făceau parte Tudor Vianu, George Ivașcu, Iștvan Nagy, Bujor Sion și Catinca Ralea. Profesorul Tudor Vianu a conferențiat în fața unui select auditoriu format din oameni de cultură indieni despre poetul nostru național Mihail Eminescu. Ca rezultat al acestei acțiuni, în anul 1957, a fost semnat la New Delhi primul acord de colaborare culturală dintre România și India. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și cooperării europene, sub aspectul implicării opiniei publice. A ținut expuneri și prelegeri pe probleme de politică externă în institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a Muncii din Geneva, a conferențiat despre situația economică și socială din România. În timpul misiunii diplomatice la Londra (1974 1982 și 1990 1992), a conferențiat despre România la diferite întâlniri și reuniuni organizate de Centrul Marea Britanie Europa de Est, asociații diplomatice, primării sau cluburi interesate în cunoașterea României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a Muncii din Geneva, a conferențiat despre situația economică și socială din România. În timpul misiunii diplomatice la Londra (1974 1982 și 1990 1992), a conferențiat despre România la diferite întâlniri și reuniuni organizate de Centrul Marea Britanie Europa de Est, asociații diplomatice, primării sau cluburi interesate în cunoașterea României. A acordat interviuri postului de radio BBC și presei britanice. Este membru de onoare al Rotary Club. ION BUZATU
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politice a deranjat evident, la plecare l-a condus aceeași formație, intactă: "Una-i una, alta-i alta!", ar fi exclamat Topârceanu. Iar când se susțineau cicluri de conferințe, temele tratate denunțau încă din titluri exclusivismul: în 1935, Ralea a conferențiat despre "Germania și ideologia național-socialistă", după care a urmat Petre Andrei, cu subiectul "Lenin și Rusia sovietică". Imposibilă o astfel de largă deschidere astăzi, când judecata de valoare începe, obligatoriu, cu întrebarea "ăsta, cu cine-i?" Sus Tudorache dacă-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
trecut discuțiile sunt torpilate, dar teoreticienii schițează un program practic. În concluziile trase de prof. Thorén se arată totuși că nimeni nu crede că sacrificarea porcinelor cu ajutorul bacteriilor va fi posibilă înainte de mijlocul anilor '70. La sfârșit sunt invitat să conferențiez la Bergen. Sunt interesat, dar nu pot să confirm, deoarece Gård nu s-a arătat astăzi. În ciuda succesului personal mă simt puțin deprimat în după-amiaza asta de duminică. 28 august Discuție animată cu Min. Justiției. Poliția își retrage punctele de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
târziu, vorbind despre „Istoria fondului religionar gr - or din Bucovina”, publicată în „Calendarul Bucovinei” pe anul 1874. Al treilea conferențiar a fost Ion Drogli, care a vorbit despre „Chipul cum poate învățătorul deștepta și înainta dragostea către națiune”. Miron Călineascu conferențiază despre „Încreștinarea românilor”, conferință publicată în „Calendar” pe anul 1875. Ion Gh. Sbiera mai ține a doua conferință despre „Originea românilor”, publicată tot în Calendarul anului 1878. Prof. Ion G. Sbiera își propusese ca într-o serie de prelegeri să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Altmeyer, Gustave Charlier, Eugène Goblet d'Alviella, Guillaume Des Marez, Jacques Pirenne, Jean-Auguste-Ulric Scheler, Paul-Louis- Désiré Thomas, Pierre-François Van Meenen, Sylvain Van de Weyer ori Léon Vanderkindere 55. De-a lungul timpului, mai mulți savanți europeni au fost invitați să conferențieze la prestigioasa școală de studii în filosofie și litere din capitală Belgiei, precum Cohen (Université de Paris), Diehl, Homolle, Picard (Institut de France), Pernot (Université Paris Sorbonne), Iorga (Universitatea din București), Pârvan (Academia Română), Altamira, Castro (Madrid), Reed (Michigan University) etc.
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
asociații culturale românești din exil: Academia Româno-Americană, Apoziția (München), Asociația Culturală Română (Hamilton, Canada), Centre Roumain de Recherches (Paris), Bibliotecă Română din Freiburg, Comunitatea Românilor din Franța (Paris), Hyperion și La Maison Roumaine (Paris), precum și scriitori din țară. S-a conferențiat despre opera poetica, filosofica și istorică a marelui poet. Cu acest prilej a fost dezvelit monumentul dedicat lui Eminescu la Paris, operă a sculptorului Ion Vlad. Lucrările conferințelor, colocviilor și comemorărilor au fost publicate în volumele Întâlnirea de la Paris, Masa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
precum și traducerile din W. Shakespeare, Hamlet și Othello (1908), poate și Regele Lear și Macbeth, anunțate în 1909. Mai tălmăcește cartea Clarei Tschudi Tinerețea Mariei Antoaneta, Carol I de Paul Lindenberg și Frederic cel Mare de Lord Macaulay. Totodată, A. conferențiază la Universitatea Populară și la Societatea „Prietenii științei”, la a căror înființare are un rol de seamă. Războiul întrerupe efervescenta sa activitate. În anii 1917 și 1918, colaborează la „Gazeta Bucureștilor”, „Scena” - la aceasta din urmă cu o suită de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Drouhet. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Focșani (1929-1963). Aici înființează și conduce Muzeul de Etnografie și Istorie, este secretar al subsecției de conferințe Focșani a Fundației Culturale Regale (1934-1940), timp în care, în orașul de pe Milcov, conferențiază I. A. Bassarabescu, I. Cantacuzino, Mircea Eliade, C.C. Giurescu, Iorgu Iordan, S. Mehedinți, Leca Morariu, D. Murărașu, Cezar Petrescu, Ion Petrovici, Ion Pillat, Al. Procopovici, C. Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, I.M. Sadoveanu, Al. Tzigara-Samurcaș. Debutează în „Anuarul Societății literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
operelor de artă (pictură, sculptură, desen). Unul din exemplele celebre este Philostratus cel Bătrân, autorul unei serii de descrieri de picturi reale sau imaginare, serie intitulată Imagines. Autorul invocă drept pretext jocurile publice de la Naples, unde este prezent pentru a conferenția despre subiecte culturale. Scopul acestei serii descriptive, care ia forma unei structuri dialogale între autor și fiul gazdei sale este educativ, autorul încercând să-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu și Mateiu I. Caragiale. Dar Mircea Vulcănescu a arătat în ce sens romanele lui Cezar Petrescu se integrează într-o tradiție literară românească și, ca atare, sunt semnificative, chiar dacă artisticește nu sunt valabile”; au mai conferențiat Haig Acterian despre teatru, Alexandru Vianu despre critică și eseu, Haig Acterian, Mircea Eliade și Petru Comarnescu dând lectură ilustrărilor, Petru Comarnescu despre plastică, C. Brăiloiu despre muzică, I. Brucăr despre filosofie, I.I. Cantacuzino despre curente de idei, Mircea Grigorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Mac Constantinescu, Marcel Iancu, M. H. Maxy, P. Iorgulescu-Yor; o altă expoziție, cu relativ aceiași participanți, organizată un an mai târziu, la Sala Dalles, nu va mai arbora numele C., intitulându-se a „Grupului 1934”. Unii foști criterioniști vor mai conferenția sub alt patronaj: Institutul Social Român, Uniunea Intelectuală Română, revista „Convorbiri literare”; aici, Petru Comarnescu, I.I. Cantacuzino, Mircea Eliade, Richard Hillard, Constantin Noica, H. H. Stahl sunt, din ianuarie, cooptați în colegiul de redacție (de unde vor demisiona peste câteva luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
alții. Foarte demn și aulic față de detractori, A. nu ripostează, dar va răspunde, cu autoritatea cuvântului său, T. Maiorescu, luând apărarea celui pe care îl situase în fruntea „direcției noi” a literaturii noastre. Când, în 1883, Eminescu se îmbolnăvește, A. conferențiază la Ateneul Român în beneficiul nefericitului poet care, în Epigonii, îl numise „rege-al poeziei”. În 1884 ajunge senator, iar în 1885, ministru plenipotențiar la Paris. Însă starea sănătății lui e din ce în ce mai rea. Bolnav de cancer, se va stinge în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]