41,709 matches
-
mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal. Acestea au în comun cu modul principal mai multe sunete, dintre care cel mai important este fundamentala. În acest fel, modulațiile sunt practic inexistente în cadrul unei suite. Modul principal conferă unei nouba numele acesteia. Spre exemplu, nouba în modul mazmum poartă numele de Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă la cadrul și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
unitate bazată pe mai multe puncte comune. Nu orice ansamblu de piese disparate poate forma o suită. În cadrul noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
istihbar este denumită taqsim. Acest tip de improvizație este specific și originar din zona Orientului Apropiat și are caracteristicile unui solo instrumental cu un caracter virtuoz pronunțat. În muzica arabo andaluză, taqsim-ul a pătruns ca o extensie a improvizației istihbar, conferind instrumentiștilor posibilități de exprimare mult mai ample și mai evoluate. În cadrul taqsim-ului se pot explora posibilitățile tehnice și sonore extreme ale instrumentelor, se pot efectua inflexiuni la moduri - sau chiar tonalități - mai îndepărtate, libertatea improvizatorică oferită interpretului fiind mai mare
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
și sens al creației omenirii<footnote P. G. XLIV, col. 184B. footnote>, astfel constituind întregul obiectiv al ontologiei noastre individuale. În îndeplinirea acestui destin al μετουσία Θεοῦ, umanitatea în general și persoanele individuale sunt chemate a deveni preoți ai cosmosului, conferind binecuvântare sfântă întregii țesături a existenței create a lui Dumnezeu. Pentru Sfântul Grigorie, dinamismul methousiei transformă progresiv persoana, chiar începând cu viața aceasta, dar în special în viața din Împărăția cerurilor. În viața aceasta, μετουσία sporește progresiv capacitatea ființelor umane
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
text și traducerea românească a Pr. Sandu Gh. Stoian, din Opt omilii la Fericiri, în col. Comorile pustiei, 31, Editura Anastasia, București, 1999, p. 98. footnote>. Omul își transcende natura devenind fiu al lui Dumnezeu. Această transcendență este darul sacramental conferit de botez, și nu rezultatul înălțării sufletului prin filosofie, fenomen la care pare a se gândi Sfântul Grigorie în acest pasaj. Omul nu-și transcende natura prin efortul ascetic personal. Cât privește mântuirea, ea ne vine nu doar din simpla
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
i le oferă. Un alt artificiu ce face volumul interesant este modul În care este realizată descrierea și relatarea evenimentelor. Deși mereu la prima persoană și deci subiectivă, ea păstrează mai mereu o notă de răceală și detașare care Îi conferă un aer cinematografic. Cititorul poate avea senzatia accesului atât din afară, cât și din Înăuntru, creându-se o permanentă falie Între ceeea ce este și ceea ce se percepe. În cele din urmă, De vei lua aminte la greșeli apare ca
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 27.5.-15. footnote>. Ce poate însemna „a căuta cu pasiune nepasională”? Este acesta oare doar un exemplu a tipului de confuzie mentală de care au fost adeseori acuzați misticii, ori i se poate conferi o semnificație reală, cel puțin la nivelul intenționalității afective? Mai sigur, „pasiunea nepasională” este un bun exemplu a limbajului paradoxal tipic misticii, dar nu reprezintă doar un alt paradox<footnote Asupra rolului paradoxului în discursul mistic, a se vedea Steven
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
pasiune”. Ca Și Origen, asociază „rana din dragoste” a Cântării cu „săgeata aleasă” a lui Isaia, Și anume Hristos, dar apoi explorează noi dimensiuni intelectuale Și afective sugerate de această imagine. Din punct de vedere al doctrinei, Sfântul Grigorie îi conferă un înțeles trinitarian. Dumnezeu Tatăl, Iubirea divină, își trimite Săgeata, Singurul Fiu nenăscut, al cărui vârf triplu, format din credință, speranță Și milă a fost muiat în Duhul Sfânt să lovească mireasa cu „rana frumoasă Și lovitura dulce prin care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Fiind totodată călugăr și preot, teolog și mistic, Palama a putut situa doctrina ființei și a energiilor în interiorul unei sinteze biblice și personaliste, hristologice și sacramentale, evitând astfel să-și închidă teologia în categoriile unei sistematizări filosofice, lucru care îi conferea acesteia o raționalitate mai înaltă<footnote André de Halleux, Palamisme et tradition, în rev. Irenikon, LIX (1975), nr. 4, p. 481. footnote>. Definiția lucrării ca mișcare a ființei o dă Sfântul Grigorie Palama citându-l pe Sfântul Ioan Damaschin: Dacă
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Prieten drag, tovarăș al răposatului de ANDREI KURKOV În atmosfera Kievului postsovietic, romanul lui Kurkov Încearcă să „alerge” prin viața unui personaj care redescoperă viața În urma unei tentative de sinucidere eșuate. Inspirat parcă dintr-un scenariu de film, autorul conferă o anumită complexitate psihologică protagonistului influențat profund de acest decor gri al spațiului capitalei ucrainene, În care Tolia regăsește o deteriorare accentuată a societății influențate de modele vestice, de așa-zisul sentiment de libertate și de continua vânătoare după bani
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
se adapteze, trecând de la o rimă riguroasă la una mai lejeră. Dar rămâne starea pamfletarului care se Îndrăgostește de ceea ce ironizează, efervescența tânărului și, de tânăr, orgoliul pertinent și elegant pe care numai viciile, sincopele din coerența conformistă, le poate conferi intelectualului. Resimțim, paradoxal la șaptezecistul Mircea Dinescu, influența deopotrivă a unui suprarealism, dar și a unui postmodernism debutant În ultimele volume, la fel cum ne sunt semnalate vagi trăsături ale acestor tendințe În stilul primelor poeme. Viguroasă și emblematică stilului
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
despre lume, exprimându-și trăirile și aspirațiile. În matematică numerele reale și, prin urmare, realitatea au o reprezentare liniară, În vreme ce numerele complexe se extind pe tot planul, capătă o dimensiune În plus. În roman, perspectiva dată de considerarea modelului complex conferă substanțialitate realității propriu-zise (asociate de noi numerelor reale) prin redimensionarea ei În plan imaginar („i” - În limbaj matematic). Ce se pierde Însă În cazul numerelor complexe este noțiunea de comparație, acea ierarhizare care este de necontestat În cazul numerelor reale
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
desăvârși și Îndumnezei, omul nu are nevoie numai de curățirea sufletului, ci și trupul său trebuie hrănit pentru dobândirea vieții veșnice cu hrana nemuririi. Trupul ajunge pe o anumită cale să se Împărtășească și să se unească cu Acela care conferă mântuirea. Mijlocul este Sfânta Euharistie, prin care se restabilește sănătatea și nemurirea pierdută prin căderea omului În păcat. Toți trei Capadocienii (Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa) menționează rolul Euharistiei În Îndumnezeire, dar numai Sfântul
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei. Uniunea divinului Și umanului În Hristos conferă trupului credinciosului viață adevărată. Sfânta Euharistie operează ca o doctorie sau ca un antidot Împotriva otrăvirii păcatului<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
hranei este pâinea și vinul ale cărei stihii nu au decât să-și schimbe forma, pentru a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor, trupul lui Hristos a fost supus acestei legi. Pâinea și vinul au devenit trupul său, divinizat prin prezența Cuvântului pe care l-a Îmbrăcat<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și ca În cazul oricărei fotografii, când negativul păstrează imaginea inversă a culorilor pe care le va reda albul hârtiei, aceeași memorie a spectatorului va păstra și disonanțele, incongruențele. Mi s-a părut că
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
bibelouri. Bătrâna, ca și celelalte personaje de fundal, e construită relativ simplu, nuanțând prin contrast triunghiul amoros. Toate personajele au În comun o trăsătură, conturând caracterul imperfect al omului; aflate În fața emiterii unui discurs sau replici, se bâlbâie. Acest detaliu conferă situației credibilitate, părând desprinsă din viață, nu din realitatea unui film. Un alt detaliu interesant este prezența unui narator, Cristina. La un moment dat, privitorul devine nesigur, neștiind care dintre ele povestește. În relația dintre cele două iubirea pare să
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
dʼaprès les versions arménienne et latine par Adelin Rousseau, Louis Doutreleau S. J. & Charles Mercier, Tome II texte et traduction, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, Les Éditions du Cerf, Paris, 1969, p. 75. footnote>. Dintre cele două daruri supreme conferite de Dumnezeu, primul este viața. Ca și Sfântul Iustin, Sfântul Irineu predică faptul că omul nu posedă viață, ci doar participă la ea, continuitatea existenței sale depinzând de Dumnezeu. Celălalt dar este libertatea, care constituie și unul dintre marile privilegii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în pământ și, ridicându-se la momentul hotărât, primesc învierea prin Cuvântul lui Dumnezeu „spre slava Tatălui” (Filip. 2, 11), „Care dă nemurire celui ce este muritor și conferă nestricăciune celui ce este stricăciune” (Contra ereziilor, 5.2.3<footnote Contre les heresies, 5.2.3, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, p. 39. footnote>; cf. I Cor. 15, 33). Aceasta ne arată că viața veșnică este un dar
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu seamă,<footnote R. Minnerath, De Jérusalem à Rome. Pierre et l'unité de l'Eglise apostolique, Paris 1994. footnote> care primeștem moștenirea lui Petru și Paul și deopotrivă a Ierusalimului.13 Rațiuni apostolice, politice, comerciale, economice și sociale Îi conferă bisericii Romei, centru al oicumenei, o poziție privilegiată și, prin urmare, de Întâlnire și contact Între comunități (v. salutările din Rom 16; 1Pt 5,13; Col 4,16). Astfel comunitatea romană a avut un rol unitar și de mediere recunoscută
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
unei secvențe sau Vf), ne reperă modul de omogen/eterogen cu relevanță pentru expresia orizontului. Ca exemplu, o secvență de trei clipe (exprimată în același registru octavic și în secunde) are un orizont interior (în raport cu clipa de la-centru) care îi conferă accent expresiv lui si - atât pe relația melodică (do-si-do), cât și pe aceea ritmică, unde durata a doua (2”) este și cea mai lungă. În concluzie, observăm că modurile static și/sau dinamic sunt direct relevante pentru profil și masă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
direct relevante pentru volum și orizont, și indirect (ca nuanțe), pentru profil și masă. Oricare DMz, odată prins (însușit) ca întreg (obiect sonor), poate fi „pus în scenă” petrecându-l prin diferite zone de aspectare ori înveșmântare, menite să-i confere atribute de stare caracterială. Așadar, fără a-i modifica raporturile structurale interne și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Nuanțe sintaxice (dramatizare la-orizont) Considerând mono- și pluri-vocalitatea ca registre cantitativ- generice ale Vf pe coordonata de masă, putem clasifica o serie de nuanțe ale acestora, în perspectiva orizontului. De fapt ele sunt aspecte sau moduri de tipologie sintaxică, care conferă Vf o expresie de dramatizare (la-orizont). Dacă premisa definirii categoriilor sintaxice constă în relațiile de ordin temporal, condiția referirii lor este de a avea minimum două obiecte sonore (de nivel elementar). Ca atare, Vf nu este însă un obiect elementar
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]