866 matches
-
Dumnezeu. Raskolnikov examinează barierele impuse și decide că un act imoral este justificat atunci când acesta conduce la un lucru extraordinar, la o amprentă a utilitarismului. Acesta este motivul schițat în prima parte a romanului, dar mai târziu, când protagonistul se confesează Soniei și încearcă să îi explice bazele actului pentru care acum se disprețuiește, dezvăluie ideea dorinței de a-și dovedi independența față de orice normă morală, comițând o crimă și asigurându-se că moralul său nu va fi măcinat de aceasta
Crimă și pedeapsă () [Corola-website/Science/305048_a_306377]
-
starea continuă de leșin pe care o are de fiecare dată când îi sunt menționate păcatele, servesc drept dovadă că el nu este făcut din aceeași materie ca și adevărații super-oameni, asemenea lui Napoleon. Cu toate că a luat decizia să se confeseze pe tot parcursul romanului și să iși accepte condiția mediocră, el rămâne ferm convins de faptul că uciderea deținătoarei casei de amanet a fost justificată. Ultima sa realizare, aceea că o iubește pe Sonia, este singura suficient de puternică pentru
Crimă și pedeapsă () [Corola-website/Science/305048_a_306377]
-
Cortul Întâlnirii prin stropirea cu sângele animalelor odată pe coarnele altarelor, și de șapte ori pe pământul din jurul lui. Conform scripturilor Marele Preot intră odată pe an în cortul Templului și, punându-și mâna pe țapul ispășitor (a doua capră), confesează peste ea păcatele poporului Israel. Această capră apoi este izgonită în afara orașului și este lăsată în sălbăticie. Aceasta simbolizează scoaterea (purtarea) păcatelor poporului Israel. În Creștinism și Mesianism credincioșii fac o imersie totală numită botez ("tevilah"), la fel cum li
Yom Kippur (mesianic) () [Corola-website/Science/324031_a_325360]
-
Duiliu Zamfirescu o stare de plictiseală. Diplomatul citește fără un prea mare interes, fiind stăpânit de o neliniște creatoare. „Întrevăd niște crâmpee de roman, cu lungi șesuri de țară, dar toate învăluite într'o pâclă ca de Bărăgan”, i se confesează el lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă la Roma la 12 mai 1892.<ref name="Bucuța 9/1935 596">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Grigore Gogolea (Colea Răutu) pentru a-l fura pe Catalan. Fiul comisului urma să ajungă și el curând în Moldova. Ajuns la curtea domnească, Ionuț intră în slujba lui Alexăndrel (Ștefan Velniciuc), fiul voievodului. Tânărul fiu de domn i se confesează lui Ionuț că este îndrăgostit de jupânița Nasta (Valeria Marian), fiica jupânesei Tudosia (Carmen Stănescu) de la Rădășeni. Cei doi merg împreună la conacul de la Rădășeni, iar jupânița se îndrăgostește cu această ocazie de Ionuț, căruia îi mărturisește dragostea sa. O
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
depune o mărturie cum că Omer ar fi autorul jafului. În cele din urmă Omer este arestat pe nedrept.In închisoare este chinuit și obligat să spună adevărul ,ani la rand.Acesta îl cunoaște pe Ramiz Karaeski,căruia i se confesează Omer.Dupa 8 ani de la jaf,în închisoare are loc un incendiu,în acest timp Omer este tăiat pe fata de către un gardian dar în cele din urmă scapa.Acesta fiind declarat mort,își schimbă înfățișarea și identitatea și devine
Ezel () [Corola-website/Science/326876_a_328205]
-
lui Angel că a avut aventuri amoroase atât cu Lucy cât și cu Anna. După acest episod nefericit, Angel ajunge la casa lui Elise din San Anselmo, unde era așteptată de mentorul ei. Cu prilejul acestei vizite, Robinson I se confesează lui Elise, spunându-i toată povestea. În acel moment, primește o carte a cărei autore era chiar șefa sa, Lucy Fiamma. După ce o răsfoi poțin, Angel își dădu seama de faptul că Lucy este autorul misteriosului roman. În dimineața zilei
Manuscrisul anonim () [Corola-website/Science/313765_a_315094]
-
în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de rari în cultura română. * Detroit, Michigan, U.S.A 20 august 1972 Stimate domnule Preda, Am primit primele exemplare din Poeme cu măști
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
cunoștințelor epocii. Mereu prudent, Jules Verne prezintă soluțiile tehnice imaginate de personaje ca ipoteze, cum se întâmplă de exemplu în cazul sistemului compus dintr-o podea cu apă, menit să amortizeze efectele accelerației de la decolare. Inventatorul lui, Barbicane, i se confesează lui Ardan, spunându-i că sistemul s-ar putea dovedi ineficient. În realitate, oamenii de știință au stabilit că, în condițiile descrise de Jules Verne, călătorii nu ar fi supraviețuit presiunii exercitate asupra organismelor lor în momentul accelerării inițiale. "De la
De la Pământ la Lună () [Corola-website/Science/321253_a_322582]
-
Europa, în răstimpul a șapte decenii și jumătate, ar întregi imaginea unuia dintre cei mai străluciți exegeți ai fenomenului artistic românesc. Nepot al scriitorului Barbu Ștefănescu- Delavrancea și ginere 2 al poetului și naratorului Alexandru Vlahuță, eseistul I.D. Ștefănescu se confesa, adesea, că i-a avut pe cei doi ca model moral, că i-a prețuit și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
1999) (1999) și a fost vocea lui Dory în animația Finding Nemo (2003), pentru care a câștigat , fiind prima actriță care a câștigat acest premiu. În anul 2010 a fost jurat la emisiunea American Idol, sezonul 9. În 1997 a confesat publicului larg că este lesbiană în emisiunea lui Oprah Winfrey (eng. ). La scurt timp după aceea, personajul pe care-l juca, Ellen Morgan, i-a spus psihiatrului ei, care era jucat de Winfrey, despre orientarea sa sexuală. Astfel, serialul a
Ellen DeGeneres () [Corola-website/Science/313966_a_315295]
-
ani de viață a început să-și scrie "Autobiografia", despre care credea că va fi marea lui operă, obsedat de gândul că nu va avea timp să o ducă la bun sfârșit. Singurul eșec care mă mai poate aștepta" - se confesa el în 1991 Martei Petreu - "este acela de a muri înainte de a-mi termina Autobiografia". A murit la 6 februarie 1993, la München. Autobiografia sa, intitulată "Straja dragonilor", îi apare la un an după moartea sa, provocând puternice controverse într-
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
de societate condiționează acceptarea de către locatari a mutării lui Simion În ascensor, În scurt timp ajungându-se chiar la a-l privi ca pe un potențial salvator, capabil să rezolve orice problemă socială sau personală. Fiecare personaj i se va confesa În vederea rezolvării „anumitor chestiuni”, punctul comun al acestora fiind nevoia miracolelor: "Referindu-ne strict la români, specificul lor sau elementul de originalitate, dacă vrem să-l numim astfel, este că nu-și doresc niște miracole majore [...] Românul s-ar mulțumi
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Românii dau întâietate factorului matern? Răspunsul îl găsim la însuși Panait Istrati. Însumând argumentele care demonstrează românitatea sa, el își exprimă dragostea și apartenența la țara mamei în cuvinte atașante, emoționante chiar. Astfel în prefața volumului "Trecut și viitor" se confesează cititorilor săi din România: "Eu sunt și țin să fiu autor român. }in la aceasta nu din cauză că mi s-a contestat acest drept (el mi s-a contestat de către oameni care nu au nici o cădere!), ci fiindcă simțirea mea, realizată
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Istrati nu se va dezice de originea sa românească, niciodată. Ceea ce îi tulbura zilele, uneori, era sentimentul remușcării generat de părăsirea mamei. O evoca adesea. De dincolo de meridianele cunoscute, din Murmansk, în timpul nopților albe, se gândea la ea. I se confesa, în acele momente, lui Romain Rolland: "Ŕ Mourmansk fin des nuits blanches. Entre minuit et une heure, baiser du crépuscule et de l'aube, le soleil nous montrait ses rayons derričre une coline. Et je pensais - en me promenant, en
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
săvârșit omorul. Lilly, fiica proprietăresei domnului Cust, îl sfătuiește să se ferească de poliție. Acesta încercă să fugă din oraș, dar leșină în urma unei crize de epilepsie la secția de poliție din Andover. Tom Hartigan, prieten al lui Lilly, se confesează inspectorului Crome; mărturisește suspiciunile cu privire la domnul Cust. În acest timp Alexander Bonaparte Cust este sub arest, neamintindu-și faptul crimei, dar este convins de vinovăția sa. Casa îi este anchetată, iar în una dintre camere se găsesc ciorapi de mătase
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
Nicolae Scurtu Istoricul și criticul literar Mihai Drăgan (1937-1993) s-a impus în presa locală și centrală încă de la începuturile sale literare. Acest fapt li se datorează, așa cum s-a confesat în câteva interviuri, profesorilor de la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, Nicolae I. Popa, Al. Dima și Constantin Ciopraga. Autor al câtorva cărți, esențiale, Aproximaț ii critice (1970), G. Ibrăileanu (1971), B.P. Hasdeu (1972), Reacții critice
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
conversației nu este confidențial. Îi las să știe asta de la inceput“ - afirmă maiorul Daniel Odean, preot. Un nou capelan musulman urmează să sosească în curând. Până acum închisoarea a avut șase preoți creștini, cărora deținuții, predominant musulmani, nu li se confesează. Odean spune că funcția de bază a preoților este de a furniza deținuților accesoriile necesare pentru rugăciune. Cu deținuții se întâlnesc totdeauna la cererea acestora, într-o „zona neutră“, pentru intimitate. Gardienii transmit cererile deținuților prin computer, apoi preoții răspund
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
de istorie, chestiuni importante pentru noua identitate națională. Acest fapt arăta dorința de a se integra și a înțelege mai bine problemele țării sale adoptive. Era regină într-o țară cu turbulențe politice, iar noile îndatoriri publice o speriau, Mignon confesându-se: „sunt momente când aproape îmi este teamă de tot ce trebuie să fac și mă întreb dacă sunt suficient de puternică pentru munca care o am de îndeplinit”. Dar au fost și momente mai relaxante, când de ziua ei
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
declarat că nu o supusese niciodată pe regină torturii cu "la cuerda", doar la ordinul lui Ferdinando. Captivitatea Ioanei a fost extrem de dificilă și datorită totalei izolări la care a fost supusă. Era constrânsă să practice catolicismul și să se confeseze, ceea ce refuza cu încăpățânare. De-a lungul anilor au izbucnit mai multe epidemii de ciumă, iar marchizul Denia a cerut permisiunea de a evacua palatul, dar Carol a refuzat. Chiar dacă viața mamei sale era în pericol, Carol dorea să o
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
decedat ca urmare a unei hemoragii craniale după o căzătură. A doua zi după atentat, o femeie a contactat poliția spunând că în seara atentatului a întâlnit un bărbat la cafeneaua Mon Chéri din strada Kungsgatan. Acest bărbat i-a confesat ura pe care o purta lui Olof Palme. Bărbatul, pe nume Victor Gunnarsson, i-a dat femeii o carte de vizită pe care scria „Vic G” și un număr de telefon. Alte persoane au relatat și ele despre ura pe
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
mine, este a mea, fiindu-i unic locuitor, și n-am voie s-o las să sfârșească. Este un imperativ ontologic și, deopotrivă, moral. Atunci, la a treia sau a patra ședință de „cenaclu“, târziu în noapte, mi s-a confesat doctorul L.B., comparând propria apatie cu vitalitatea mea, mai degrabă cu dorința mea de a o recupera, și încheind cu răvășitoarea întrebare: cine dintre noi era mai viu? Am dat răspunsul în cameră: el, desigur că el era cel viu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
gândesc eu la o soluție. Tokichiro reveni la castel. Nu încercase prin nimic să-și susțină propria cauză, nefăcând decât să împărtășească problemele lui Mataemon. Dar considera o onoare că tatăl iubitei lui se bazase pe el și i se confesase, chiar dacă acele probleme deveneau o povară pentru el. Tokichiro își dădea seama că era profund îndrăgostit de Nene. „Asta înseamnă dragostea?” se întreba el, încercând să înțeleagă misterioasele mecanisme ale propriei sale inimi. Rostirea cuvântului „dragoste” îi trezea o senzație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a îngăduit egalitatea civilă numai în așteptarea că ei se vor sili de-a deveni asemenea concetățenilor lor. Cultura noastră veche e-ndestul de bogată și de tolerantă pentru a suporta contraziceri cât de tari: cum trăiesc în pace cei ce confesează biserica singură fericitoare alături cu ereticii, tot astfel privim cu nepăsare daca o parte a concetățenilor noștri se crede în taină poporul ales al lui Dumnezeu. Dar când această prezumpțiune de rasă iese în piață, când jidovismul pretinde chiar recunoașterea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
obiectivități a cărei distanță o percepe și o degustă”. Într-o scrisoare din Java, datată 1 noiembrie 1904 și adresată poetului Saint-Pol-Roux, În urma unei escale pe „Tărâmul Trecutului” (Correspondance Saint-Pol-Roux/Victor Segalen, Mortemart, Rougerie, 1975, p. 41), Victor Segalen se confesează: „Cu ce-am rămas? Mai mult cu «limite ale ignoranței», cu certitudini ale incertitudinilor, În etnologie, În exegeza exotică, În tot”. O dublă perspectivă De multe secole și până astăzi, numeroși călători au privit Franța cu emoție, cu Îndoială sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]