864 matches
-
nedemni, copiilor-regi, celor care sechestrează fete tinere, aluzie la Natascha Kampusch, finanțiștilor și manipulatorilor de opinie, dar solilocul ei se înfundă după trei paragrafe în mortarul unei scriituri mai rigide decât o pereche de chiloți bavarezi”. Jean d’Ormesson se confesează Cu ocazia reeditării tuturor romanelor sale de dragoste, șase la număr, în volumul intitulat Ceea ce iubim este iubirea de la Robert Laffont, 1296 de pagini, laureatul Marelui Premiu Ovidius de la Neptun, Jean d’Ormesson, a acordat hebdomadarului „Le Point” din 10
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4658_a_5983]
-
explica unui țânc ce înseamnă adulterul sau incompatibilitatea, ea fuzionează prin derapaje bovarice cu imaginația filmică a nepotului. La o astfel de întâlnire a proiecțiilor interioare se derulează scena cea mai bună a cărții, în care adulta dansează și bea, confesându-se, iar Traian, un partener ideal al confesiunilor, socotește că ar fi indicat să răspundă cu scheme de breakdance... Asistăm la scene diverse din viața comunistă povestite cu umor, mult umor și cu un soi de savoare retro. Adrian Chivu
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
ci numai comunicate. Povestea celor doi, Marie și Francis, devine astfel una dintre multe altele, în orizontul ei regăsim les chagrins d’amour, un mic fior de cruzime care însoțește orice iubire, care o amplifică. Una dintre fetele care se confesează vorbește despre rolul pe care îl joacă distanța, căci, iubitul ei fiind german și locuind la Berlin, fiecare întâlnire se transformă într-o aventură în sine. Distanța constituie de fapt camera de rezonanță a iubirii, ceea ce este intangibil sau greu
Chagrins d’amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5846_a_7171]
-
răbdare (care pare să fi fost principalul instrument de lucru de pe masa cercetătorului). Această a doua selecție ar avea sens și legătură cu prima, eventual, dacă observațiile criticilor și scriitorilor s-ar referi la modul în care reflectează și se confesează Marin Preda. Dar Marin Iancu nu pare a ști în ce constă o lucrare de tip... par lui-même; în consecință, decupează, grupează tematic și sistematizează alfabetic, după același principiu ca în prima parte, și aceste observații critice, care se referă
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
martie 1955. Astfel de potriviri îndreptățesc critica să vorbească (v. și cronica Gabrielei Gheorghișor din România literară, nr. 17 a.c.) despre „narațiunea confesivă” a Martei Petreu, ceea ce și este cartea pe un spațiu al ei îndeajuns de întins. Autoarea se confesează, într-adevăr, își mărturisește frământările, suferinț ele, slăbiciunile, deprimările, cu sinceritate deplină și cu amă- răciune, o ființă mereu contrariată de ceea ce i se întâmplă, și în rău și în bine, primind câteodată necazurile cu umor. Dar nu e vorba
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
continuă în anul următor, 1976, prin notațiile ce formează ultima parte - „Deșerturile din Sonora” care are 66 de pagini. Partea centrală, de aproape 600 de pagini, căre dă și titlul romanului conferă originalitate și forță cărții, alternând vocile ce se confesează cu istorii petrecute pe parcursul a două decenii - 1976-1996, în care apar poeții fugari, rareori ca figuri principale, deseori personaje secundare sau prezențe episodice. Jurnalul lui Juan García Madero, student la drept și pasionat de poezie cuprinde notațiile sale de la întâlnirea
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
al doilea trecând, de asemenea, în rândul conservatorilor. Despre plecarea lui Barbu din PPDD s-a vorbit încă de la jumătatea lunii mai, când liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochițoiu, dezvăluia că omul de încredere a lui Dan Diaconescu i s-a confesat că vrea să părăsească formațiunea din Opoziție. Radu Popa, fostul lider al deputaților PPDD, exclus din partid cu puțin timp înaintea declarațiilor lui Vochițoiu, spunea că nemulțumirea lui Barbu rezidă din păstrarea la șefia PPDD a Simonei Mân. Aflat în
Tudor Barbu demisionează din PPDD și trece la PC by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36890_a_38215]
-
său, pentru care a nutrit o permanentă prețuire intelectuală. Opera lui G. Mărgărit, restrânsă, cuprinde poezii 2, articole de istorie si critică literară, eseuri, traduceri si, evident, câteva memorabile epistole trimise lui G. Călinescu 3 si Petru Comarnescu4în care se confesează, cu dezinvoltură, despre condiția tânărului scriitor, imediat după întâiul cataclism mondial. Poetul G. Mărgărit a frecventat, cu punctualitate, sedințele cenaclului literar Noua Junime, înființat si coordonat de G. Călinescu, a stabilit relații cordiale cu Al. Piru si Adrian Marino si
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
nu doar oameni ai scrisului, ci și muzicieni, pictori, sculptori, istorici. Sigur că discuția, chiar purtată numai cu scriitori, nu avea cum să rămână doar la literatură. Socialul, politicul, spectacolul cotidian al lumii, aspectele existenței personale a celor care se confesează, toate acestea se impun de la sine atenției unor intelectuali care discută liber. Un subiect cheamă altul, o idee trimite la alta. Inițiatorul convorbirilor, „dispecerul”, are de înfrânat impulsul spre divagare al mai tuturor partenerilor de dialog și o face cu
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
transforme, ci e tocat și amestecat ca o salată de fructe. Același plictis, de-o speță care desfide și romantismul, și modernismul, e resimțit față de aproape orice înfăptuire omenească mai veche sau mai recentă. Kamikaze sub acoperire, poetul care se confesează, într-o poză de sinucigaș căruia nu i-a venit încă timpul, în Inventatorul iubirii, secretă un soi de substanță în stare să destrame lumea așa cum o cunoaștem, fabricând un haos la purtător, căruia i se oferă drept cobai: „numai
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
În 1862, Dostoievski a fost la Londra, pentru câteva zile, și l-a vizitat pe Dickens la redac- ția unde lucra. Șaisprezece ani mai târziu, când Dickens deja murise, Dostoievski îi scria unui prieten că romancierul englez i se confesase, în scurta lor întâlnire, spunându-i că în el trăiește un om bun, din care-și scoate personajele angelice, și unul rău, din care-i fabrică pe ticăloși. Informa- țiile se găsesc într-o biografie a lui Dickens publicată de
D-D () [Corola-journal/Journalistic/3725_a_5050]
-
în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de rari în cultura română. * Detroit, Michigan, U.S.A 20 august 1972 Stimate domnule Preda, Am primit primele exemplare din Poeme cu măști
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Cronicar Un interviu cu Mircea Cărtărescu În revista 22 (nr. 24), este neapărat de citit un excelent și amplu interviu acordat de Mircea Cărtărescu lui Dragoș Ghițulete, interviu în care scriitorul se confesează despre literatura sa și despre relația sa cu lumea. Privirea pe care autorul trilogiei „Orbitor” o îndreaptă asupra vremurilor și asupra celor din jur este foarte severă. Iată câteva dintre mărturisirile sale: „Mă consider deja un expatriat. Am fost eliminat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
detaliile asamblează discret un adevăr. Sunt prinse laolaltă reziduuri erotice, eșecuri microsociale și psihoze latente. Fără îndoială că cititorul va fi surprins de felul cum funcționează psihologia naratorului. În Do Not Cross, un narator cu multe tulburări la activ se confesează în condiții extreme cu seninătate, având un stil egal, fără cusur, un discurs foarte bine articulat, în care temerile sunt analizate ca și cum s-ar găsi întro permanentă stare de grație. Amplul monolog, în fapt, nu are scăderi, nici pierderi de
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
Românii dau întâietate factorului matern? Răspunsul îl găsim la însuși Panait Istrati. Însumând argumentele care demonstrează românitatea sa, el își exprimă dragostea și apartenența la țara mamei în cuvinte atașante, emoționante chiar. Astfel în prefața volumului "Trecut și viitor" se confesează cititorilor săi din România: "Eu sunt și țin să fiu autor român. }in la aceasta nu din cauză că mi s-a contestat acest drept (el mi s-a contestat de către oameni care nu au nici o cădere!), ci fiindcă simțirea mea, realizată
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Istrati nu se va dezice de originea sa românească, niciodată. Ceea ce îi tulbura zilele, uneori, era sentimentul remușcării generat de părăsirea mamei. O evoca adesea. De dincolo de meridianele cunoscute, din Murmansk, în timpul nopților albe, se gândea la ea. I se confesa, în acele momente, lui Romain Rolland: "Ŕ Mourmansk fin des nuits blanches. Entre minuit et une heure, baiser du crépuscule et de l'aube, le soleil nous montrait ses rayons derričre une coline. Et je pensais - en me promenant, en
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
România Tv. Liderul deputaților PPDD, Radu Popa, e un alt element important al partidului care a părăsit formațiunea, vineri, fiind exclus pentru ”acțiuni îndreptate împotriva partidului”. UPDATE: Liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochițoiu, a declarat că Tudor Barbu i s-a confesat că vrea să părăsească partidul. După discuții între cei doi, Barbu a acceptat să se gândească mai bine la decizia pe care urmează s-o ia. Mi-a spus astăzi (Barbu - n.r.) că ar vrea să plece din partid și
Tudor Barbu ar putea demisiona din PPDD. Diaconescu își pierde liderii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37776_a_39101]
-
românești. Caracterul uneori tensionat și generator de forțe divergente al relației scriitorilor atât cu viața culturală și socială autohtone, cât și a unuia cu celălalt, a turat motorul dezbaterilor și problematizărilor. Dorin Tudoran, de pildă, nu a evitat să se confeseze, în deschiderea colocviului, despre refuzul lui Țepeneag de a-l întâlni la Heidelberg. Simțind totuși nevoia să adauge imediat un reticent „dar nu vreau să lămurim problema” și mărturisind că este dificil să faci destăinuiri atunci când nu cunoști ce fel
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
Emil Brumaru, Petru Cimpoeșu, Mircea Dinescu, Filip Florian, Florina Ilis, Ion Mureșan, Ovidiu Nimigean, Varujan Vosganian. Nu aflăm, din păcate, costurile festivalului - e de prespupus, considerabile date fiind formatul, anvergura sa. În schimb, aflăm de unde provin fondurile: „Anul trecut, se confesează Lucian Dan Teodorovici, am găsit oportunitatea de a vorbi concret despre această idee a noastră cu domnul Cristian Adomniței, președintele Consiliului Județean Iași. A fost interesat, am făcut un proiect amplu pe care l-am prezentat CJ-ului la începutul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]
-
fac casă bună cu comicul buf și cu autoironia. Majoritatea pieselor din volum au un aer gnomic, sunt parabole pe invers, demonstrații reluate la nesfârșit că lumea e urâtă, nedreaptă și rea. A te revolta înseamnă, pentru eul care se confesează în poezia lui Vlad Drăgoi, a inventa cu meticulozitate și a duce la bun sfârșit aceste mici scenarii de răzbunare perversă și absurdă. Stilistic, două sunt elementele pe care mizează poezia lui Vlad Drăgoi: pe de o parte, îngustarea până la
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
-și poziția intelectuală, Fish ajunge chiar la afirmații și mai insolente: dacă interpretarea e suverană, iar textul e ancilar, atunci însăși ideea că ar exista poeme „asemănătoare” sau „diferite” e doar o ficțiune printre ficțiuni. În ce-l privește, se confesează el, citește Lycidas al lui Milton și The Waste Land al lui Eliot la fel. (Lucru nu tocmai neobișnuit: lectura ritualică a Bibliei, percepută ca întreg în ciuda numărului mare de contributori, presupune tocmai o asemenea asumpție). Dificultatea fundamentală (pe care
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
izbutite, de la trădarea etniei la ascensiunea napoleoniană și, în final, la trădarea modelului patern. Sunt etapele precise ale memoriei unei identități conflictuale. „Geamănul Negru, țiganul, încearcă să se împace cu Geamănul Roșu, ofițerul. E mai greu decât îți imaginezi”, se confesează el, iar drumul spre normalitate pare pavat decisiv cu însemnele camuflajului social - trofeul ipocriziei personale, la care nu renunță. „Asta este drama mea, mă adaptez prea repede”, conchide, asumându-și eșecurile interioare. Dialectica istoriei e cu atât mai complicată. Ca
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
având în ea obiecte ce-i stârnesc curiozitatea: un ceas de mână cu o inscripție în japoneză, copertele solide ale unui exemplar din romanul proustian, un carnet vechi și scrisori în franceză. Și scriitoarea se trezește cititor, căruia i se confesează o adolescentă japoneză, Naoko: a trăit în SUA, până când criza îi lasă tatăl fără slujbă și familia revine la Tokyo, aici trece prin calvarul școlii unde colegii o terorizează, iar acasă domnește tensiunea dată de tentativele sinucigașe ale tatălui. Schimbarea
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
Europa, în răstimpul a șapte decenii și jumătate, ar întregi imaginea unuia dintre cei mai străluciți exegeți ai fenomenului artistic românesc. Nepot al scriitorului Barbu Ștefănescu- Delavrancea și ginere 2 al poetului și naratorului Alexandru Vlahuță, eseistul I.D. Ștefănescu se confesa, adesea, că i-a avut pe cei doi ca model moral, că i-a prețuit și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
și cărți rare și foarte prețioase. Epistolele ce se publică, aici, întâia oară, relevă convingător excelentele relații existente între cei doi cărturari care manifestau aceeași pasiune pentru cunoașterea trecutului literar și cultural al unora dintre confrații lor. Emanoil Bucuța se confesează, în unele epistole, sincer, direct și fără nici o ezitare, așteptând de la învățatul nemțean, mai experimentat, un semn, o aprobare, o infirmare sau o nouă privire. Epistolele trimise, în 1944, lui G.T. Kirileanu conțin stări de neliniște care prevestesc, de fapt
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]