3,116 matches
-
ucide, îi amintește că perfecțiunea modelelor sale matematice împrumutate naturii și-a dovedit limitele în contextul impredictibilității evoluției yuanului și că răspunsul se află înscris organic în existența lui Eric: o prostată asimetrică. Este doar una dintre analogiile spectaculoase care configurează rețeaua de mind game-uri. Provocarea pe care o acceptă Cronenberg este aceea de a restrânge până la claustrofobie spațiul de joc, teatralizând conștient un material existențial atunci când cea mai mare parte a scenelor au loc în limuzina ca un cavou
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
prin imitare? De ce să ne temem că însăși ideea de identitate națională a fost copiată?” Acum, avertizați asupra hibelor programatice ale proiectului expozițional, vom fi cu atât mai mult tentați să mergem la muzeu, ca să descoperim Mitul Național, așa cum se configurează el la artiștii noștri, prin imitare. „Reaua-credință, mitocănia, șmecheria...“ Tot din revista 22 (nr. 41, 9 - 15 octombrie) semnalăm interviul pe care Andrei Șerban i-l acordă lui Bogdan Ardeleanu. Reproducem aici, ca o invitație la lectura integrală a textului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
evreiască este unul al lumii arabe, un dictator care fumează degajat stând pe butoiul cu pulbere al Orientului Mijlociu și conducând fictivul stat numit Wadyia. Dincolo de specificul satrapiilor africane purtând masca neotribalismului sau surfând pe barilii de țiței, întrebarea se configurează începând cu titlul. În fond, ce reprezintă un dictator? Larry Charles și Sacha Baron Cohen îl reduc la un moment dat la un fetiș, barba neagră a liderului religios, barbă care-i imprimă chipului un fel de severitate de magistru
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
în alchimia artei sale combinatorii. Fascinat de paradox și parabolă, jucătorul de șah anticipează, în text, marile mișcări și modificările unor destine. Sunt destine care scurtcircuitează memoria colectivă, sunt referințe, combinații și speculații care aprind imaginația și sfidează logica elementară, configurând o arhitectură barocă a frazei. Există o memorie a lecturilor și una a experienței personale care fac front comun în această arhitectură a imaginației delirante. Descrierea și interpretarea evenimentelor istorice țin de subiectivitatea autorului și îi justifică pofta de texte
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
probabilitățile nu a reușit decât pe jumătate. Astfel s-ar putea explica consacrarea celeilalte jumătăți discuției asupra misticii. Proaspăta lectură a cărții lui Evelyn Underhill a constituit un impuls de a regândi problemele fundamentale ale misticii și de a-și configura propria viziune asupra ei. Pe lângă o mulțime de lucruri pe care le știa deja - în calitatea sa de profesor de filozofia religiei și de gânditor preocupat de problema religioasă -, Nae Ionescu a aflat în paginile acestei cărți și câteva lucruri
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
stare de veghe, de unde apare și riscul reificării. Iată că acestea îl amenință și în somn: Terasa, portocalele, pianul s-au rostogolit în somnul meu fabulos. (Episod) În acest caz, obiectele nu mai sunt simple elemente de decor, ci se configurează un acord de destin între poet și lucrurile vecine, care se suprapun somnului său, deci timpului său. Rostogolirea în somnul "fabulos" asigură o dimensiune fantastică întâmplării. "La Emil Botta, ieșirea din fenomenal înseninează în primul rând o aventură aprilină (adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
adevăratul substrat al amorului și de la rădăcina lui temperamentală, care este însăși fiziologia. Nu e vorba aici decât de fiziologie ca de un determinant al psihologiei, plan pe care se exercită analiza minuțioasă a feminității răvășite de dezastre interioare și configurată de tare de structură. Romanele sale nu divulgă zguduitoarea priveliște a unui adevărat „spital al amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră ce se consumă pe un nemilos destin interior; realism de mare clasă, care ucide toate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
1989 le apare ca fiind încă departe. CAPITOLUL II Metode și strategii de predare - învățare a istoriei 1. Delimitări conceptuale: metode, tehnici, procedee, strategii Orice activitate cu un anumit grad de complexitate presupune o metodologie de lucru care, în ansamblu, configurează modul ei de desfășurare, deci, pentru procesul didactic, dată fiind complexitatea acestuia, modul de realizare prezintă o importanță deosebită, acesta reprezentând o componentă necesară, aflată în relații de interdependență cu toate celelalte componenete structurale ale acestui tip de activitate: cu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
proceselor de instruire. Opțiunea educatorului pentru anumite metode privind realizarea unei activități nu este întâmplătoare, ci este condiționată de numereoase circumstanțe: natura conținuturilor predate, obiectivele vizate, particularități ale subiecților instruiți, chiar și „obișnuințe” și „preferințe” ale educatorului. Strategiile de instruire configurează modalitățile concrete de abordare de către profesori a procesului didactic în vederea atingerii obiectivele stabilite cu anticipație. Considerate global, strategiile de instruire pot fi: - strategii directe - au ca principală caracteristică faptul de a fi centrate, în cea mai mare măsură, pe activitatea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la semnifică?iile superioare pe care acesta le cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
uimesc prin ineditul expresiei, prin misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În poezia eminescian? orice configura?ie spa?ial? respir? dimensiunea metafizic? a gândirii marelui poet: „În preajma lui Eminescu, spiritul uman respir? aerul marilor concepte ?i Începe s? priveasc? În jur de la etajul superior al ideii” . (Eugen Simion) Eminescu nu poate fi privit doar ca un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin care fiin?a uman?, Inc? de la Începuturile existen?ei sale, cucerea lumea, organizând-o, recreând-o: „Lumea nu mai este o mas? opac?, ci un cosmos viu, articulat ?i semnificativ" , a?a cum devine, În plan artistic, universul poetic. Configura?iile spa?iale ale universului poetic eminescian cumuleaz? astfel ample rezonan?e mitice. Este acesta unul dintre motivele pentru care George C?linescu numea elementele ce alc?tuiesc peisajul eminescian „idei-divinit??i", simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
peisajul reprezint? proiec?ia sentimentului propriului sfâr?it pe care poetul Îl tr?ie?te În mijlocul acestui univers desacralizat (imaginea bisericii cu ferestre sparte, u?i prin care ?iuie vântul, marcând astfel c?derea din sacralitate, triste?ea, pustietatea, ruinarea). Configura?iile peisajului cumuleaz? În modul acesta o expresivitate tragic? izvorât? din sentimentul pierderii credin?ei care, pentru poet, este echivalent? cu o moarte a sufletului. De aceea, luna, „regina nop?îi", e lipsit? de via??, iar cerul s-a preschimbat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
con?inut general valabil, adic? s? fie ele Inse?i sentimente ?i consideră?îi veritabile pentru care poezia inventeaz?? ?i descoper? expresia adecvat???i vie ". (Hegel, Prelegeri de estetic?) În alte crea?îi, eul liric eminescian modeleaz? În chip diferit configura?iile spa?iului descris. De data aceasta, sufletul tainic al lumii i se relev? Într-un moment de magic? frumuse?e ?i armonie interioar?. Astfel, dac? În „Cr?iasă din pove?ți", luna „argintie" ?ese „neguri albe, str?lucite " aruncate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
posibil? „arhetipala condi?ie cosmic?" a unit??îi originare (Z.D.-Bu?ulenga). Cele dou? crea?îi artistice eminesciene „Melancolie" ?i „Cr?iasă din pove?ți" reprezint? astfel ipostaze poetice diferite ale unui peisaj dominat de astrul nocturn. Ceea ce confer? configura? iilor spa?iale circumscrise acestuia notă distinctiv? este perspectiva diferit? din care poetul le abordeaz?, izvorât? din „sentimentul rar al unit??îi cu cosmosul" (Z.D.Bu?ulenga). Aceast? comuniune a lumii interioare a poetului cu spa?iile nelimitate macrocosmice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
experien?? prin care poetul „poate p?trunde În destinul lumii, sperând că astfel s? se priveasc? pe el Însu?i" (Zoe D.Bu?ulenga). El se simte identic cu „sufletul adânc al lumii, cu semnele ei, elemente ale naturii eterne", configurând universul În spa?îi cosmice nelimitate: „.. .În fapt? lumea i visul sufletului nostru. Nu exist? nici timp, nici spa?iu ele sunt numai În sufletul nostru. Trecut ?i viitor e sufletul meu că p? durea Într-un sâmbure de ghind
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
m? pierd În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c? implic? deschiderea acesteia c?tre o multitudine de sensuri ?i de interpret?ri; este „teritoriul imaterial, particular ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
studiul esteticianului german, I. Em. Petrescu: materialul emo? ional„sentimentele utilizate ca mod de construc?ie a subiectului liric", materialul lingvistic ?i, „cel mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia, al treilea strat al operei, reprezint? „organizarea unic?, strict individual?, a materiei preexistențe ?i suportul con?inutului". Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos-ul poetic fiind componentă cea mai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin frumuse?ea Încânt?toare, misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În poezia eminescian? orice configura?ie spa?ial? respir? dimensiunea metafizic? a gândirii marelui poet: „În preajma lui Eminescu, spiritul uman respir? aerul marilor concepte ?i Începe s? priveasc? În jur de la etajul superior al ideii". (Eugen Simion) Eminescu nu poate fi privit doar ca un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
numai rota?ia. " (G. C?linescu) Mai curând, Eminescu ar putea fi numit „poet al spa?iului" (Zoe D.-Bu?ulenga), „al marilor dep? rt?ri cosmice" (E. Papu), pentru c?, oricât ar p?rea de limitat sau de concret configurat un col? de natur?, perspectiva infinitului, viziunea cosmic? a poetului Îl metamorfozeaz? Într-un spa?iu metafizic, ale c?rui semnifică?îi pot fi În?elese numai dac? acesta este privit din acela?i unghi, prin prisma aceleia?i viziuni
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În vale, Iar? cornul plin de jale Sun? dulce, sun? greu. Blându-i sunet se Împarte Peste v?i Împr??tiet, Mai Incet, tot mai Incet, Mai departe... mai departe... ". Desenate de lumina lunii ocrotitoare („Luna-n urm???ine straj?"), aceste configura?îi lirice ale spa?iului poetic se deschid spre orizonturi nem?rginite, sugerate nu atât prin structuri vizuale, cât prin structuri auditive „blândul sunet al cornului" ce se „Împr??ție" În dep?rt?ri, „mai Incet, tot mai Incet / Mai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Deasupra m?rilor Ard dep?rt?rilor Pan? ce pier". (Stele-n cer) Alteori, acestui sentiment tragic al existen?ei umane -supuse sclipirii efemere a unei „candele" din cer -, i se substituie bucuria ?i speran?a Împlinirii visului de iubire. Configura?iile lirice ale spa?iului poetic uimesc prin frumuse?e ?i str?lucire, iubirea reg? sindu-?i semnifică?ia cosmic?, iar inima, pacea. În poezia „Las???i lumea... ", spre exemplu, poetul creeaz? unul dintre cele mai frumoase tablouri nocturne În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
intelligibilis, În vreme ce individul de data aceasta, e privit că mundus phaenomenon". (G. C?linescu) Dar „imagina?ia cosmic?" nu este singura care modeleaz? universul poetic eminescian. Dorin?a sa conținu? de a cosmiciza spa?iul, de a-1 organiza În configura?îi proprii, „impresionante prin elementul fabulos" izvor??te dintr-un inepuizabil „instinct creator, demiurgic" În virtutea c?ruia construie?te, recreând universul se materializându-se În impresionante pagini v?dind un autentic talent arhitectural. Cetate str?veche a naturii („C?ci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
recontextualizare a "epocii de aur" ca specie a absurdului menit să completeze o veselă apocalipsă fără rictusuri kafkiene, una de transcripție balcanică, adică o culminare a derizoriului cu o gravitate tremolată de operetă. În perimetrul trasat de "legendele" urbane se configurează profilul indelebil al unei epoci în care unii se mai plasează încă nostalgici, și pe care vom sfârși prin a o uita fără să fi înțeles nimic din ea., Prin aceste filme, producătorul seriei și regizorii care-l înconjoară recuperează
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
ajungi să urăști ploaia nu fiindcă îți udă hainele, ci fiindcă îți aduce nenoroc. Și o detești nu pentru umezeala aerului sau pentru igrasia pereților, ci fiindcă îți influențează în rău viața. Și astfel, capetele fixe al opticii autoreferențiale sunt configurate: de o parte omul, de cealaltă parte obiectul prin intermediul căruia omul se simte vizat. Subiectul de referință și obiectul de referință, iar la mijloc puzderia de fluctuații pe care trăirea unui om le poate lua într-un caz sau altul
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]