1,086 matches
-
se aliniază pe rând după porțiunea de umanitate dotată cu cea mai mare vizibilitate socială. Astfel, limba celui mai bogat devine limba lumii întregi, iar legea celui mai puternic regula mea supremă. O videosferă omniprezentă ar avea cinismul ca virtute, conformismul ca resort și un nihilism desăvârșit ca orizont. Însă instinctul de supraviețuire al speciei și simpla căutare a plăcerii de către indivizi și națiuni vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, să limiteze prerogativele imaginii. Pentru a întrerupe asfixia și disperarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
constructiv, prin crearea unui mediu propice învățării, prin menținerea ordinii si prin „scoaterea” a ceea ce este mai bun din elevi. În schimb, autoritarismul (adică, exercitarea autorității formale în mod permanent, sistematic si indiferent de condiții) solicită, implicit, supunerea oarbă si conformism din partea elevilor. Deși, pare eficient, autoritarismul rezolvă problemele doar pe termen scurt si doar superficial, întrucât conflictul cu elevii si ostilitatea acestora se vor menține. De aceea, trebuie gândită si realizată exercitarea autorității, dar fără a cădea în autoritarism. Pentru
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
contextul induce tabele valorice, determină sistemul axiologic, propune norme și stiluri de conduită. Contextul influențează nu numai gândirea socială, pe care o marchează decisiv, ci determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă consemne: de exemplu, poate determina conformism și gândire stereotipă sau poate naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi controlate din exterior și manipulate. Istoria morală, economică, culturală, ideologică impregnează gândirea socială practicată Într-un anumit context, o particularizează și o ancorează. Influența contextuală
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
model de personalitate dezirabilă. Oamenii se pliază atunci după context și situații, renunță la propriile idei și atitudini, se adaptează normelor de grup, devin dependenți de părerile autori zate, de ideile Împărtășite de către cei din jur. Deși identifică deformarea și conformismul său, explicația individului este, În acest caz, situațională. Numai o Împrejurare defavorabilă l a Îndepărtat de o atitudine corectă și de un comportament coerent. Dar cele mai convingătoare cercetări au fost realizate de doi psihologi americani: S. Milgram, În anii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
l-a determinat pe psihosociologul american să conchidă că, În majoritatea cazurilor, ceea ce determină existența umană nu e tipul de personalitate, ci „tipul de situație cu care el, individul, se confruntă”. Întrebarea este: avem a face doar cu un simplu conformism social sau cu ceva mai grav, cu o supunere pasivă la autoritatea recunoscută? Cartea lui Milgram, tradusă În franceză În 1974 (Soumission a l’Autorită), descrie 18 experimente În care autoritatea legitimă (cercetătorul din laborator) cere imperios subiectului să continue
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A Încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al celor apropiați, individul se refugia Într-un conformism de suprafață, mima adeziunea, se dedubla. De multe ori, acest mod de adaptare se prelungea În ființa personală, pătrundea În viața privată, În relațiile cu cei din jur. treptat, individul Își pierdea eul, renunța la propria personalitate, modelându-se după
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestor tipuri de societăți vor să controleze totul este plasa psihosocială, amestec de presiune psihologică și formare dirijată. Scopul urmărit era identificarea, alinierea, supunerea, hipnotizarea. Dacă totul este prescris, dirijat, cenzurat - cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public -, rezultatul este cel așteptat: conformismul, comportamentul duplicitar, obediența față de modelele servite. Acest mod de adaptare se prelungește apoi În ființa personală, pătrunde În viața privată, În relațiile cu cei din jur. Individul Își pierde treptat eul, renunță la propria personalitate, modelându-se după dorința celor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
colțurile lumii? Bine, dar la noi nu e așa? Nu, deloc, memorează toți, În școală și facultate, lucruri pe care nu le Înțeleg, teorii și demonstrații ale altora, nimeni nu-i interesat de părerea studenților; Învață să Înghită, să tacă, conformismul și supușenia sunt reguli. Repetă ce li s-a spus, nu gândesc ei Înșiși. Nu Învață nimic practic, generații de mimetici. Umilința neînțelegerii se răzbună apoi, frustrații sistemului de formare devin mai târziu agresivi, sfidează norma care i-a aliniat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sensul de militant Împotriva normelor ce aliniază; sau de contestatar, de individ care se opune vieții convenționale, Încercând un protest naiv, neorientat și uneori cu tendințe antisociale. Un fel de hippy simpatic care forțează schimbarea socială. Până la urmă, un nou conformism, cel al veșnicului protestatar, al militantului ineficient pe scara promoției sociale. Acest tip de atitudine s-a dovedit Însă puțin profitabil În planul succesului social, Îngrădind aria de acțiune a individului. Dar grobianul are resurse nebănuite, a evoluat În funcție de epocă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se adaugă, câteodată, și dorința de a corespunde așteptărilor institutorului/profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și dorința de a corespunde așteptărilor institutorului/profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nevoilor imediate și impresiilor nemijlocite și au un corespondent afectiv holotimic. Nu există nici un plan prestabilit, nici norme deontice, deci imaturității psihologice îi corespunde una caracterială. Copilul, în această etapă a dezvoltării sale, rămâne un „actor” caracterizat printr-un evident conformism intelectual și moral, fenomen obligatoriu pe calea devenirii ca personalitate adultă. La vârste mai mari - începând cu a treia copilărie -, procesele psihice mai complexe, cum ar fi gândirea, le stimulează pe cele elementare ca atenția și memoria imediată. Suportul afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un nivel mai general, supraordonat. Analiza statistică a cazuisticii indică existența, în cele din urmă, a patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare; retragere socială: evitarea contactelor generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul extern pentru menținerea stimei de sine; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întrebările "capcană" (pentru a verifica atenția, interesul, sinceritatea celui care răspunde); • trebuie atenție la ordinea în care sunt puse întrebările pentru a evita "efectul de contaminare", de "halo" , așa cum trebuie evitate: atracția lui "da" (de a răspunde afirmativ), înclinația către conformism, tendința celui chestionat de a da răspunsuri "în favoarea sa", tendința de a da răspunsuri "normale", de a adopta un "comportament de fațadă", de a se comporta conform așteptărilor intuite ale cercetătorului, sau ale societății, comunității. În Guide de l'enquete
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
par cele mai potrivite pentru a ajunge la o acceptare din partea societății dominante a subiectului implicat. Individul își conservă cultura originară, evitînd dezagregarea sa identitară, care ar putea fi considerată o pierdere esențială a ceva ce îi este "înnăscut". Acest conformism de suprafață poate să meargă pînă la "renunțarea la identitate" (de genul abandonării, la propriu, a numelui și prenumelui), fiind, de fapt, o disimulare care ar putea rezulta dintr-o necesitate de a ascunde, de a camufla diferențele, fără a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identitate" (de genul abandonării, la propriu, a numelui și prenumelui), fiind, de fapt, o disimulare care ar putea rezulta dintr-o necesitate de a ascunde, de a camufla diferențele, fără a le abandona. Majoritatea copiilor au o tendință semnificativă spre conformism; astfel, ei aderă la regulile școlare, la limba care le este impusă, dar într-un mod superficial, pentru ca nu vor sa fie considerați niște "trădători" în raport cu mediul lor familial. Integrarea implică păstrarea unei părți din specificitatea culturală proprie, în același
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură reușita individuală "în fața celorlalți", precum și "izbînda grupului" nu sînt recompensate decît arbitrar. 5.4. Conformismul Poate cele mai larg răspîndite experimente în psihologia socială în decursul timpului, studiile asupra conformismului suscită pînă astăzi numeroase comentarii contradictorii (Asch, 1952). Pînă astăzi experimentul originar asupra influenței unei majorități cantitative reunește peste 30 de replici în alte spații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură reușita individuală "în fața celorlalți", precum și "izbînda grupului" nu sînt recompensate decît arbitrar. 5.4. Conformismul Poate cele mai larg răspîndite experimente în psihologia socială în decursul timpului, studiile asupra conformismului suscită pînă astăzi numeroase comentarii contradictorii (Asch, 1952). Pînă astăzi experimentul originar asupra influenței unei majorități cantitative reunește peste 30 de replici în alte spații culturale decît cele nord-americane. Cel mai adesea însă, experimentul lui S. Asch a fost descris
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
armonia grupului determină un grad înalt de conformitate, datorită influenței sociale provocate de importanța implicită acordată apartenenței la grup, spre deosebire de culturile individualiste, unde acest fenomen e mai puțin pregnant. Totodată, în societățile care valorizează independența și inițiativa, scorurile mari de conformism au o conotație puternic negativă, căci "a te supune" este calificat drept ceva "degradant" în SUA, de exemplu, unde definirea unei situații sociale ca dezirabilă presupune respectarea autonomiei individuale a subiectului angajat în rol. Nu același lucru se întîmplă în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fost semnalată și într-o replică românească pe care am coordonat-o recent (2010), în care 58 de subiecți naivi (studenți) au fost implicați într-un scenariu experimental similar cu cel folosit de S. Asch în procedura standard, rata conformismului fiind mai ridicată decît în experimentul de referință (41%). În cadrul studiului originar, S. Asch a avut ca subiecți studenți care nu se cunoșteau reciproc. în unele proceduri, acest lucru nu a fost precizat, cu toate că gradul de cunoaștere interpersonală juca un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din propriul in-grup și nu de la niște parteneri de rol necunoscuți. Tendința a fost semnalată în Japonia, în studiul lui Frager (1970). în condiția subiecți studenți, care nu se cunoșteau între ei, rezultatele obținute au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu se cunoșteau între ei, rezultatele obținute au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice specifice (nu se poate vorbi deci de "conformismul britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice specifice (nu se poate vorbi deci de "conformismul britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt omogene, dezvoltînd în cadrul lor diverse subculturi, toate cu propria
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]