392 matches
-
Nu te mai întreb ce lucruri îndrăznește Gavrilcea, binetotuși n-am înțeles. - Am să încerc să-ți explic. Cei mai mulți oameni pe careîi cunosc primesc viața așa cum este și caută să-și croiască în ea un loc cât mai bun. - Oportuniștii! Conformiștii! Văd că ai claritate în idei. - Alții, însă, mult mai rari, vor să schimbe viața, se așazăîn contra ei. - Ah, vasăzică, Gavrilcea e idealist! - Toți suntem idealiști mai mult sau mai puțin. Gavrilcea nu se mulțumește să viseze, el crede
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Chiar concluzia dramatică a cărții lui Dostoievski este în fond că eroul însuși nu e la înălțimea concepției sale și capătă o psihoză de decăzut moral, strivit de căință. Dostoievski substituie eroului său o filozofie inferioară, filozofia sa proprie de conformist. Când citeam cărți cu gravuri despre condamnați pentru crime politice, ca, de pildă, Le mie prigioni de Silvio Pellico, din care tata avea o ediție din 1848 cu litografii reprezentând Spielbergul, îmi făceam o idee dramatică. Mi se părea că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
arhitect însuflețit de mărețe proiecte, imposibil de înfăptuit în lumea mercantilă, filistină. Ioanide construiește, în ciuda tuturor împotrivirilor, concurat de profesorul de beton armat Jean Pomponescu, un monument original, O bazilică prevăzută cu cupolă de sticlă, replică îndrăzneață, sarcastică, la proiectul conformist al rivalului său, "catedrala neamului". Actualizarea mitului poate fi urmărită maideparte. În legenda meșterului Manole, creația, mănăstirea Curtea de Argeș, nimicește procreația, Manole fiind nevoit să-și sacrifice soția și copilul spre a împiedica dărâmarea zidului și a da viață edificiului. loanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Călinescu nu se rezumă însă la atât; el îmbogățește literaturanoastră în care intelectualul era oarecum idealizat (accentele satirice îi vizau mai ales pe impostori, pe semidocți), cu o nouă tipologie, supunând unui rechizitoriu distrugător pe intelectualii "pietrificați de cultură", dar conformiști și poltroni, pe reprezentanții acelei intelectualități pe care lașitatea a determinat-o să colaboreze direct sau indirect cu clasele exploatatoare. Nu vom dobândi însă o imagine apropiată a importanței acestor cărți, dacă nu le vom plasa într-un context mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și în Scrinul negru se înfruntă două moduri de a concepe cultura și, în funcție de ele, rolul intelectualului în societate. Arhitectul Ioanide se află într-un continuu conflict cu cei mai mulți dintre reprezentanții mediului căruia, de fapt, și el îi aparține. Intelectualii conformiști, cinici, de structura lui Gaittany, timorați ca Suflețel, erudiți deliranți ca Hagienuș, văd cu toții în cultură o activitate sterilă, de înmagazinare de cunoștințe, un act gratuit, un lux, care procură câtorva privilegiați satisfacții de fapt minore. În omul de cultură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trebui considerat ca o chestiune neimportantă și exclusiv privată care nu privește decăt persoana în cauză”. Totodată, potrivit lui Mill, oamenii prezintă o tendință puternică de a-și impune propriile opinii, fiind astfel necesar ridicarea barierelor, pentru a evita “proliferarea de “conformiști”, “oportuniști” și ipocriți creați de o opinie care reduce la tăcere și în final la o societate unde teamă va fi ucis găndirea independentă, iar oamenii se vor mărgini să abordeze subiecte inofensive.” În schimb, R. W. Livingstone îi reproșa
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
Ele sunt umile, amabile și adesea retrase. Nu au încredere în forțele lor și tind să-și ignore propriile calități. Au totuși trăsături de vitalitate și de încredere în sine. Ele pot fi, în multe situații, dificile, incomode, ezitante. h. Conformiștii. Sunt acei oameni care respectă regulile, sunt ascultători până la obediență. Lor li se potrivesc locurile/slujbele care nu solicită (deloc) imaginația. Neavând tendința să problematizeze situațiile, conformiștii caută și conservă rutina. Sunt temători și preferă să facă mai puțin decât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încredere în sine. Ele pot fi, în multe situații, dificile, incomode, ezitante. h. Conformiștii. Sunt acei oameni care respectă regulile, sunt ascultători până la obediență. Lor li se potrivesc locurile/slujbele care nu solicită (deloc) imaginația. Neavând tendința să problematizeze situațiile, conformiștii caută și conservă rutina. Sunt temători și preferă să facă mai puțin decât să riște o schimbare a ordinii lucrurilor. Ei sunt metodici, ordonați, atenți, nu își asumă riscul unor propuneri sau aplicării unor soluții noi. Conformiștii consideră, în general
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să problematizeze situațiile, conformiștii caută și conservă rutina. Sunt temători și preferă să facă mai puțin decât să riște o schimbare a ordinii lucrurilor. Ei sunt metodici, ordonați, atenți, nu își asumă riscul unor propuneri sau aplicării unor soluții noi. Conformiștii consideră, în general, că nu există decât un singur adevăr și o singură regulă de conduită: cele pe care le-au învățat și le-au adoptat ei. Ne vor atrage atenția ori de câte ori am încălcat regulile, normele, legile. Au tendința să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a riturilor catolice în contextul secularizării. Această metodologie era fondată pe sondaj, o invenție recentă. Ea a produs celebra tipologie a diferitelor categorii de "practicanți": "străinii" de viața Bisericii, care nu au fost niciodată integrați sau care s-au detașat; "conformiștii sezonieri", care nu intră în biserică decât pentru cele trei sacramente (botez, căsătorie, înmormântare); "practicanții constanți", care asistă la mesa duminicală, se spovedesc și se împărtășesc de Paște; "bigoții" sau creștinii angajați, care au activități religioase care depășesc practicile obligatorii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o valoare crescută a lui x - defapt, de producerea unor externalități sociale relevante. Comportamentele sociale s-ar constitui astfel în două categorii distincte: cel doritor de status superior (în care caut să mă distanțez de rețeaua socială existentă) și cel conformist (prin care indivizii caută să se apropie de ceilalți din rețeaua socială existentă). Analiza lui Akerlof se concentrează, în principal, asupra comportamentului conformist, care se dovedește mai frecvent, și, în special, asupra situațiilor în care indivizii nu ating un optim
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cel doritor de status superior (în care caut să mă distanțez de rețeaua socială existentă) și cel conformist (prin care indivizii caută să se apropie de ceilalți din rețeaua socială existentă). Analiza lui Akerlof se concentrează, în principal, asupra comportamentului conformist, care se dovedește mai frecvent, și, în special, asupra situațiilor în care indivizii nu ating un optim economic, în favoarea atingerii unui optim social. În contextul deprivării, ne referim practic la situațiile în care indivizii optează să rămână membrii unei clase
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
într-un moment cînd sistemele "sclavagiste" totalitare se impuneau în Europa (tema a fost reluată după război în Omul și Statul, 1953), prioritatea moralei asupra politicii, a muncii asupra capitalului, mergînd pe linia catolicismului social. El critica fără milă "sistemul conformist" și vorbea de "dezordinea radicală", expresie apropiată de cea a "dezordinii stabilite" a lui Mounier. A doua jumătate a perioadei interbelice a fost marcată de repunerea în discuție a democrației parlamentare, așa cum funcționa ea la acea vreme în Franța, de către
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
au creat două tipuri culturale distincte, marcate de un coeficient etnic ce menține între ele aceeași deosebire, fiindcă, în vreme ce francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin conformist. Din acest motiv, cultura franceză, care își arogă statutul unei demnități universale, se impune altora ca model, ca arhetip ce trebuie luat ca atare, însă cultura germană nu se recomandă neapărat ca un model, ci propagă apelul de a se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sportive și asociații, lista tuturor triburilor care se fac și de desfac în funcție de mode și de momente e cu neputință de epuizat. Dar cum să interpretăm fenomenul? Dacă în anumite grupuri de tineri atașamentul față de clan este indiscutabil rigid și conformist, nu la fel se întâmplă cu grupurile mai în vârstă, pentru care divertismentele și modurile de consum sunt tot mai personalizate și mai eclectice! În afara anumitor grupuri constituite pe criterii de vârstă și de religie, practicile de consum și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ar putea să aveți nevoie și de alții. +++ +++ Epilog Este mai bine să aveți o listă de consilieri și consultanți și să nu fie nevoie de ei, decât să aveți nevoie și să nu existe lista. +++ Ideea 72. Sunteți un conformist? V-ați întrebat vreodată de ce faceți lucrurile așa cum le faceți? Vă sugerez două posibile motive. În primul rând, pentru că așa ați fost învățat și pentru că așa face toată lumea. În al doilea rând, așa ați făcut întotdeauna, ce motiv ați avea
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
trasentimente", "Mieii primi", "Fântâna somnambulă"". În zadar vom căuta un sens mai profund acestor titluri ele rămân suspendate în aer ca niște simple formule de șoc. "Chiar și această inocentă încercare de a speria sau de a scandaliza pe cititorul conformist dezvăluie la Adrian Păunescu minulescianismul structural..." "Smulgerea din părinți" este dureroasă: Și iată-i mai reci ca portretele,/ Cu frunți răstignite pe puls!/ îi doare auzul și pletele/ Și trupul din care ne-am smuls". Ideea blagiană a unei vieți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
formarea unei "noi stângi internaționale". Gândirea sa nu reprezintă nici ultimul bastion al gândirii burgheze, cum o percepea Sartre. Ele vizează omul contemporan cu problemele sale, cu practicile sale. Ceea ce a atacat Foucault este un anume soi de intelectual tezist, conformist, servilist și instrumentalizator, pe producțiile căruia se susține regimul politic modern al cunoașterii-putere. La fel ca Nietzsche și Popper, Foucault a atacat tradiția intelectualistă contemporană care produce, prin intermediul instituțiilor de învățământ superior, intelectualul-funcție al puterii-cunoaștere. Un soi de gânditor interesat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . c Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu, calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist și vulgar în lumea lor" [Babeți, p.129]. În românul secolului al XIX-lea, problema eroismului modern e ridicată în toată gravitatea, urmărindu-se mai cu seamă simptomul degradării progresive a eroului, un proces lent, gradual și, se pare, fatal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lagărul ridica alte și alte rețele de sârmă ghimpată spre lumea occidentală, cea care își pusese amprenta binefăcătoare asupra modelului nostru cultural până la război. În circumstanțele date, neprielnice în esență, valul de tineri asistenți, împreună cu unii dintre profesorii mai puțin conformiști, a creat premizele acelor benefice prefaceri ce aveau să se producă după 1964 și mai ales din 1966. Elvira Sorohan ajunsese din întâmplare să se consacre domeniului literaturii române vechi. I-ar fi plăcut, aidoma celor mai mulți dintre studenții de la Filo
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
acționează de o parte sau de alta a podului. Poate simplifica, sau complica, sau stîlci sintaxa, poate inventa, pentru nevoile sale, un cuvînt pe care franceza academică l-ar digera sau integra cu greu, poate amesteca vorbiri diferite, fără ca lingviștii conformiști să se indigneze. A scrie în franceză devine astfel o nouă rațiune de a fi și o poartă de salvare în fața negării, a barbariei, sau a corectitudinii politice. Sau, potrivit scriitoarei libaneze Najwa Barakat, alegem fran ceză "pentru plăcerea de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
furibunde, precum Houellebecq, primește în schimb o adevărată poștă a inimii de la cititorii care îi mulțumesc pentru că a îndrăznit să vorbească despre pasiune în acest mod, sau care îi povestesc cum au trecut ei pe lîngă viața lor de fricoși conformiști, mergînd pînă la a-l opri pe stradă, cum a procedat un distins domn care i-a declarat peremptoriu: "Dumneavoastră știți ce înseamnă să o aștepți pe femeia pe care o iubești"! Identificarea e triplă aici; nu mai este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și electrizantă pe urma invizibililor microbi deschide practic zăgazurile conformismului și sedentarismului nostru vicios, readucîndu-ne în nări și în suflet parfumul libertății și bucuria nesfîrșită în fața diversității vieții. Patrick Deville așează într-o lumină strălucitoare, binemeritată, viața celui mai non conformist și, probabil, celui mai dotat dintre elevii lui Pasteur, conchistador misionar, pacifist și ascet, despre care aflăm, în detaliu, cam tot ce se putea privitor la prodigioasa lui existență de optzeci de ani. Și totuși, ca și în cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
așa cum a ajuns astăzi, e insuficientă, bolnavă și mortiferă. Minunat e că fiecare dintre ei se raportează la singura energie nesecată și nealterabilă: iubirea. Născut? Ba nu, făcut... Ei, să mai zică cineva că cititorii francezi, cel puțin sunt leneși, conformiști, pasivi, sau că editorii fac legea pieței impunîn du-le autorilor cărticele nu mai mari de 150 pagini, cu paragrafe spa țiate, aerisite, digerabile în metrou sau autobuz. Recent premiatul volum al cunoscutului scriitor Yann Moix sparge toate clișeele impuse
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]