3,203 matches
-
anumite retușuri și întregiri, evident, deloc obișnuite. Omul era imprevizibil, adesea misterios și se relaționa, cu anume timiditate și scepticism, cu cei din preajma sa. Era neîncrezător, bântuit de neliniști, fantast și, rareori, stabilea punți de legătură cu mai tinerii săi confrați. Revelatoare mi se pare a fi și misiva pe care o trimite lui Alexandru Ronetti-Roman, fiul scriitorului M(oise) Ronetti-Roman, de care îl leagă o trainică și nedezmințită prietenie. Epistola are un accentuat caracter confesiv și furnizează câteva știri biografice
Contribuții la biografia lui Mateiu I. Caragiale by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/11840_a_13165]
-
de tot felul, literare și nu numai, prelungite după orele de redacție în micile localuri din vecinătate, la Turist, la Boema, la Poarta Albă și la altele, sfârșind, de regulă, la Doamna Candrea, la Casa Scriitorilor, discuții la care noul confrate nu doar că participa, dar le luase repede conducerea. Era foarte sigur pe el acel tânăr, și foarte autoritar,rezolut totdeauna în afirmații, neadmițând sub niciun chip dispersarea atenției celor de față când vorbea el. Dacă era întrerupt sau, și
Destin de romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2826_a_4151]
-
i-a fost prietena și admiratoare, a tradus în 2004, consider, cea mai fidelă prin rezonanță carte a lui Cezar: ROD, SEED TIME AND HARVEST. Meritul este al editurii Junimea, desigur și al altora care i-au fost cu-adevărat confrați, cred), colecția Dictatură și scriitura”, inițiată chiar de Cezar. Un gest remarcabil de res ți tutio. Prefață poetuluicritic Gheorghe Grigurcu, alt crunt lovit al „ amarului târg” generalizat în România imediat dupa Tartorul - metaforic zicând, al fostului Experiment Pitești... este impecabila
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA apărând la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE”la Târgu Mureș... „CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI”, revista fondată în anul promulgării Legii ZILEI LIMBII ROMÂNE, mulțumește tuturor confraților care au consemnat apariția ei, anunțând că așteaptă colaborări prin care, număr de număr, vă consemna publicațiile și acțiunile culturale care contribuie la slujirea limbii noastre, la dezvoltarea culturii care se manifestă prin ea, la afirmarea spiritualității românești în lume
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
13 000 de fire. Poate la fel de celebru, ceasul din vecinătatea Cascadei Niagara poate fi admirat - și chiar este, dacă luăm în considerare că Niagara este una din destinațiile preferate de nord-americani pentru luna de miere - încă din 1950. Își depășește confratele prin cele 16 000 de plante care se sădesc aici de două ori pe an. Nefiind la fel de spectaculos precum analogii săi transoceanici, (5 metri diametru și 6 500 de plante), ceasul floral de la Geneva rămâne una din atracțiile orașului elvețian
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
internaționale După Unirea de la 1918 și revenirea teritoriului Banatului la Regatul României și după instaurarea în Timișoara a administrației românești, relațiile dintre avocații Baroului Timiș și colegii lor din teritoriile ce au revenit Ungariei și Serbiei au continuat, mulți dintre confrați păstrând legături de colegialitate o bună perioadă de timp. Legăturile internaționale s-au rupt o dată cu instaurarea regimului comunist. Practic, se poate spune că între anii 1945 - 1990, legăturile dintre avocații români și cei străini, la nivel de corp profesional, au
Agenda2005-06-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283349_a_284678]
-
a fost ales decan doar de câteva luni, Lazăr Gruneanțu și-a câștigat deja locul în istorie. La începutul acestui an, el a scos o carte excepțională, „Monografia Baroului Timiș“, riguros documentată, o carte „scrisă din inimă“ și dedicată tuturor confraților, așa cum spune autorul.
Agenda2005-06-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283349_a_284678]
-
în 1922. IOAN CHIRILĂ În urmă cu 5 ani a murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă. Născut în 1925, în 1959 a început să scrie gazetărie sportivă, la „Sportul popular“. A scris într-un stil original, savuros, memorabil, fiind decretat de confrații săi cel mai mare ziarist sportiv român din toate timpurile. Opera sa include 27 de volume de publicistică, majoritatea premiate de Asociația Presei Sportive. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de fotbal și la două ediții ale
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
atît de "binevenit" și la fel plasat "dincolo de orice discuție", ca pe vremuri scenariștii fostei nomenclaturi, abonați la onorariile cinematografice, sub alte egide decît cea actuală de senator, dar salutați sub aceeași semnătură cronicăreasca. Rămîne să vedem cum va trata confratele diferența - în noua nomenclatura - cînd va trece de la scenaristul senator din opoziție al ultimelei inițiative C.N.C., la scenaristul consilier prezidențial la putere al celei dinții premiere O.N.C., care va avea loc luna viitoare, după avanpremiera din primăvară: Faimosul paparazzo
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
cîtă vreme el nu putea face oficii de primitor de mită, nefiind angajat al statului și, de asemenea, nu i se putea aduce o asemenea plîngere decît din partea proprietarilor ziarului al carui redactor șef este. O singură nemulțumire avem față de confratele nostru din Craiova, aceea că s-a putut lasă păcălit de cei care l-au adus în situația de a ajunge la Parchet. Un ziarist n-are voie să se lase îmbrobodit de cei care au interesul să-l înfunde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
lui D. Anghel, Alice Călugăru, P. Cârna, Victor Eftimiu, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ion Minulescu, Alfred Mosoiu, Oreste, Ștefan Petica, Cincinat Pavelescu, Ion Pillat, Mircea Rădulescu. Întors de la Paris, Ion Pillat începe să frecventeze - între 1914-1915 - împreună cu alți tineri confrați "setoși de o artă nouă - Oreste, Horia Furtună, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Mosoiu, Al. Dominic, G. Stratulat, A. Maniu, N. Davidescu, M. Romanescu, Ț. Vianu - salonul literar al fascinantului îndrăgostit de poezie, poetul simbolist Alexandru Macedonski. Reuniunile de la Paris continuă
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
file vor avea șansa (?) de a fi tipărite, acum jurnalul intim (?) - mai ales cel aparținând unui trecut foarte apropiat - este evident că (și) pentru public a fost conceput. Nu mai puțin interesant pentru sociologia culturii apare cuprinsul nemulțumirilor privitoare la confrați: de obicei, nu probleme grave de principiu îi deranjează pe autori, ci faptul că X s-a dovedit un personaj nerecunoscător, ca Y și-a dat arama pe față, ca Z este de o insistența cu totul nepotrivită. Toate acestea
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
iar timpul afectat lecturii este agresat de numeroase alte provocări. În al treilea rând, solidaritatea de grup - atâta câtă a fost - s-a spart cu totul. Din varii motive, care nu mai au loc să fie amintite aici. Până la urmă, confraților nu li se mai cere decât să joace măcar rolul de cititori avizați. Însă și confrații trec prin aceleași probleme ca și ceilalți cititori, abia de mai au timp să-și scrie cărțile lor... Beneficiind de un număr limitat de
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
grup - atâta câtă a fost - s-a spart cu totul. Din varii motive, care nu mai au loc să fie amintite aici. Până la urmă, confraților nu li se mai cere decât să joace măcar rolul de cititori avizați. Însă și confrații trec prin aceleași probleme ca și ceilalți cititori, abia de mai au timp să-și scrie cărțile lor... Beneficiind de un număr limitat de exemplare de autor, scriitorul le împarte celor de la care așteaptă o reacție scrisă sau celor de la
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
erijez în purtătorul de cuvânt al scriitorului român contemporan, insă cred că acesta se simte trădat, în primul rând, din interior. De aici și refulările din tot mai deșele jurnale intime (?), de aici și numeroasele răbufniri pe toate canalele față de confrați. Revizuirea scării valorilor în literatura întârzie la fel ca și în cazul celorlalte domenii - atât morale, cât și sociale. TOATE revizuirile promise după ^89 s-au amânat sine die. În manualele școlare - adevărată poartă de intrare în conștiința națională a
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
de sinteză nu mai citesc decât o câtime din producția contemporană? Cu riscul de a produce noi exclamații dezaprobatoare, voi repeta că exegezele se realizează, mai ales, la cârciuma, autorii prezentându-si opera pe cale orală și colportând păreri umorale despre confrați. Dacă, pe vremuri, unii critici se scuzau că n-au publicat capitolul despre un anume autor, dând vină pe cenzură, azi fie că se culpabilizează difuzarea defectuoasă (chiar dacă autorul a avut grijă să trimită personal volumul, fie că se răspunde
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
literatură noastră). Chiar dacă pot exista rezerve asupra realizării, proiectul tot rămâne cel putin o "ciudățenie". Astăzi el tinde să devină realitate, urmând să apară, în curând, al patrulea volum din ciclu și ajungând, astfel public, la jumătatea drumului. Mai mulți confrați cunosc "ciudățenia" din auzite, unii se miră, alții fac aprecieri malițioase. Totul în treacăt, "că veni vorba..." Nici "ciudățenia" - chiar dacă de dupa zâmbet au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care au citit primele trei volume masive - nu reușește să mai
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
scriitori a caror opera devenise deja notorie. Faptul că Va trimit abia acum aceste rânduri dovedește că ele m-au făcut să zăbovesc îndelung asupra lor. Concluzia mea este că astăzi trecem pe stradă și mai usor pe langă majoritatea confraților: astăzi nu numai ei sunt anonimi, dar și cărțile lor - cele mai multe - ne sunt, în cel mai bun caz, vag cunoscute doar din titlu sau dintr-o vorba adusă de vânt. Va scriu pentru că nu știu dacă mai avem dreptul moral
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
mai că-mi stă pe limbă să spun de-acum, dar prefer să înghit în sec și să cred că mai avem un strop de minte pentru a ne trezi în ceasul al doisprezecelea". Cronicarul a ascultat și el discursul confratelui nostru literar, premierul Radu Vasile, după ce s-a aflat că FMI-ul a acordat României prima tranșă a împrumutului. Discursul părea a pregăti o aromeala guvernamentală pe tocmai bine pregătită pernă a acestui acord. Astfel că neîncrederea ziariștilor față de acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
lumea largă, își au corespondent în diverse nostalgii scriitoricești după protecția statului de odinioară. Există, aici, o deosebire uriașă - între întreprinderea care produce aceleași mărfuri că și concurența ei din Occident și scriitorul român care publică, la fel ca si confratele sau din Vest. ea ține de unicitate. Indiferent de marimea tirajului, o carte nu poate fi substituita cu alta, iar problemele unei culturi aflate în criza economică sînt, totuși, altele decît cele ale economiei din care acea cultură face parte
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
de atent cîteodată), scrupulos și care n-are slăbiciune pentru lumea literară, pe care o frecventează rar și o privește de sus. Nu face nimănui concesii, nici chiar prietenilor cerchiști, cărora le arăta, e drept, mai multă simpatie decît altor confrați, dar pe care nu-i menajează și nu-i îmbogățește cu însușiri pe care nu le au. Dintre ceilalți critici, preferatul lui este S. Cioculescu (et pour căușe!), nu G. Călinescu (lăudat malițios și combătut cordial). Cornel Regman e un
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
formă a luptei neîncetate pentru adevăr și valoare. Iată peisajul în care era silit a-și înscrie activitatea, așa cum îl reconstituie S. Damian, în amplă prefață la volumul ce întrunește scrisorile pe care i le-a adresat mai vîrstnicului sau confrate, între 1980 și 1992: "Desfășurarea producției scriitoricești în anii dictaturii îngloba straturi paralele, etajate. Undeva, deasupra, la vedere, guvernau exponenții doctrinei oficiale, avantajați de faptul că uzurpaseră pîrghiile de decizie în ce priveste publicarea, audiența la edituri, garantarea succesului de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
dedicat cunoscutul studiu) și de Luca Pitu și Emil Brumaru (cărora le-ați dedicat poeme) cu cine va mai recunoașteți afin în literatura română și cea universală? - Îi iubesc, respect, admir, salut (și de pe loc, și din mișcare) pe mulți confrați defuncți sau vii, din țară și străinătate. Să fac, aici, un lung pomelnic, ar fi de-a dreptul fastidios. (Lui Luca,-n treacăt fie zis, nu-i voi fi dedicat poeme. Îi cer, pe-această cale, scuze!) - Cu o roza
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
poate întîmpla unui om cinstit căruia i se fură actele, banii și biletul de tren chiar cînd trenul în care s-a urcat a început să ia viteza. Nu numai faptul că o asemenea aventură i s-a întîmplat unui confrate ne face să o citam, ci și tristă ei concluzie din care citam: "Deși fără sindicate, fără legi care să le apere drepturile și fără procente sau zecimale de la buget, ei (hoții, nota Cronicarului) au de lucru și își fac
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
revistă de 32 de pagini care costă îndeobște 10.000 de lei. În paginile 10-12 se află o anchetă care consemnează răspunsurile unor scriitori la întrebarea Cine este, în opinia dv., cel mai mare poet român de azi? Mulți dintre confrații noștri au curajul să și răspundă la această incomoda (dacă nu hazardata) întrebare: Emil Manu crede că e Ion Caraion, mai ales după ce i-a citit postumele, Marin Mincu e convins că e Nichita Stănescu, "orice ar spune toate grupulețele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]