1,294 matches
-
sau bolile extracraniene care blochează circulația venoasă de retur la nivel cervical, reduc drenajul venos cerebral și determină scăderea absorbției lichidului cranio-spinal și apoi apariția edemului cerebral; - în encefalopatia hipertensivă, când se produce edem cerebral hidrostatic (prin ultrafiltrare) și edemațiere congestivă cerebrală (prin vasodilatație); - ischemia cerebrală sau stroke-ul ischemic scade aportul sanguin arterial și determină edem cerebral ischemic, care este un edem cerebral mixt, atât edem celular (citotoxic) cât și edem cerebral extracelular indus oncotic (vasogen). Trombozele venoase cerebrale Drenajul venos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la ineficiența autoreglării vasculare cerebrale și apare o dilatație vasculară cerebrală generalizată și/sau crește permeabilitatea capilarelor cerebrale. Creșterea permeabilității barierei hemato-encefalice a fost constatată mai frecvent la nivelul substanței cenușii. Creșterea volumului parenchimului cerebral se produce prin: - edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”) prin vasodilatație; - edem cerebral extracelular hidrostatic, prin ultrafiltrare în cazul menținerii intacte a barierei hemato-encefalice (barieră hemato-encefalică închisă); - edem cerebral extracelular oncotic (vasogen) prin lezarea barierei hemato-encefalice (barieră hemato-encefalică deschisă). Tratamentul encefalopatiei hipertensive este atât etiologic cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
autoreglării vasculare cerebrale și apare o dilatație vasculară cerebrală generalizată și/sau crește permeabilitatea capilarelor cerebrale. Creșterea permeabilității barierei hemato-encefalice a fost constatată mai frecvent la nivelul substanței cenușii. Creșterea volumului parenchimului cerebral se produce prin: - edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”) prin vasodilatație; - edem cerebral extracelular hidrostatic, prin ultrafiltrare în cazul menținerii intacte a barierei hemato-encefalice (barieră hemato-encefalică închisă); - edem cerebral extracelular oncotic (vasogen) prin lezarea barierei hemato-encefalice (barieră hemato-encefalică deschisă). Tratamentul encefalopatiei hipertensive este atât etiologic cât și patogenic: - tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
acțiune vasodilatatoare (adrenomedulina), dar contribuția sa la apariția hipotensiunii nu este cunoscută. Manifestări cardiace domină în unele cazuri simptomatologia angină pectorală, infarct miocardic pot apărea în afara unei coronaropatii (posibil datorită creșterii consumului de oxigen și spasmului coronarian), cardiomiopatii (hipertrofică sau congestivă). Alte afecțiuni asociate Simptome gastrointestinale greață, vărsături, dureri abdominale constipație efect direct al CA de inhibare a contracției mușchilor intestinali diaree apoasă asociată cu hipokaliemie și aclorhidrie (WDHA, sd. Verner-Morrison) producție ectopică de VIP colelitiază 15-20%. Precauții urina trebuie colectată
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Între afecțiunile cardiovasculare și cele renale există o relație de intercondiționare și agravare reciprocă:insuficiența ventriculară stângă (până la forma extremă numită edem pulmonar acut) apare în hiperhidratarea din IRA severă și IRC avansată complicată cu HTA și oligoanurie - insuficiență cardiacă congestivă - în stadiile avansate ale IRC, hipervolemie indusă iatrogen - HTA cu mecanism complex în funcție de cauza declanșatoare (în cadrul IRC avansate, stenoză de arteră renală bilaterală complicată cu afectare renală, nefropatie ischemică, diabetică etc)tulburări de ritm și de conducere - expresie a diselectrolitemiei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și biologic de sindrom nefrotic. Diagnosticul pornește de la elementele care caracterizează sindromul nefrotic (SN). Diagnosticul complet de SN presupune mai multe etape: 1. diagnostic pozitiv (detaliat la sindroamele din NG) 2. diagnostic diferențial cu alte cauze de edeme (insuficiența cardiacă congestivă, mixedem, ciroză hepatică decompensată vascular) 3. diagnostic de formă clinică: pur sau impur 4. diagnostic etiologic: primitiv sau secundar prin PBR. Există mai multe tipuri de NG primitive: glomerulopatia cu leziuni minime, cu scleroză segmentară și focală, glomerulopatia membranoasă, glomerulonefrita
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu tablou clinic de crioglobulinemie. Paraclinic se caracterizează prin scăderea complementului total, a fracțiunilor C3 și CH50. PBR este absolut necesară. Evoluția se caracterizează prin progresia în peste 50% din cazuri spre IRC terminală, pacienții cu HTA dezvoltă insuficiență cardiacă congestivă, în formele cu SN apar complicațiile specifice. Tratamentul la pacienți adulți se bazează pe corticosteroizi cel puțin 6 luni sau până la remisiune dacă există SN sau disfuncție renală. IECA sunt utili pentru controlul HTA și a proteinuriei. În faza acută
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
electrolitice sau administrării insulinei sau bicarbonatului fără corecție concomitentă a nivelului K+ plasmatic; se monitorizează electrocardiografic și prin dozarea kaliemiei plasmatice. - alcaloza metabolică - se previne prin administrarea bicarbonatului numai atunci când este necesar, și nu de rutină în toate cetoacidozeleinsuficiența cardiacă congestivă - poate apare prin exces de fluide, mai ales în condiții favorizante; se monitorizează bilanțul hidric (soluții administrate, diureza), dispneea, eventuala prezență a ralurilor pulmonare, se măsoară presiunea venoasă centrală - edemul cerebral - sugerat de cefalee intensă, bradicardie, alterarea stării de conștiență
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tip cronic cu veziculă sleroatrofică, mică, cu pereții groși aderentă la organele vecine. Bila poate lua aspectul "bilei negre", groasă, vâscoasă, aspect purulent în "empiemul vezicular" și poate fi decolorată, albicioasă, filantă: "bila albă". La nivelul coledocului pot apare procese congestive cu evoluție spre coledocită supurată, sau zone de scleroză și retracție. Litiaza biliară pigmentară este cea caracterizată prin calculi conținând mai puțin de 30% colesterol. Calculii pigmentari negri sunt formați dintr-un polimer insolubil de bilirubină amestecat cu carbonat și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
care influențează durata ventilației mecanice postoperatorii. Deși boala pulmonară este considerată a fi un factor major de risc pentru insuficiența respiratorie postoperatorie, există dovezi că cel mai important factor de risc pentru acest tip de morbiditate îl reprezintă insuficiența cardiacă congestivă preoperatorie (47). Modificările induse de circulația extracorporeală la nivelul plămânului (scăderea ventilației alveolare, a volumului alveolar, a complianței statice, creșterea rezistenței în căile aeriene etc.) alături de afectarea preoperatorie a funcției pulmonare predispun la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
operația de by-pass aortocoronarian. Din acest motiv, la această categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea creatininei serice > 5 mg%, rata de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
drept cauze ateroscleroza coronariană (macroangiopatia diabetică), hipertensiunea arterială (la peste o treime din cazuri) și, nu în ultimul rând, o afectare specifică miocardică, așa-numita cardiomiopatie diabetică. Studiul populațional de la Framingham atestă mortalitatea crescută la pacienții diabetici prin insuficiență cardiacă congestivă, riscul fiind crescut de aproximativ 5,2 ori la femei și 2,4 ori la bărbați. După excluderea afectării coronariene sau valvulare, riscul a crescut de 3,8 ori la bărbați și 6,8 ori la femeile diabetice (10). Conceptul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
valorile mult crescute în marea majoritate a cazurilor (cu o medie calculată de 57mm/h într-un studiu multicentric) (276). Valorile normale nu exclud posibilitatea unei infecții sistemice bacteriene complicate. Situațiile în care valorile VSH rămân normale sunt: - insuficiență cardiacă congestivă; - insuficiență renală; - coagularea intravasculară diseminată. - Dozarea fibrinogenului constituie un test inflamator nespecific important; valorile normale sau scăzute pot fi atribuite insuficienței hepatice sau coagulării intravasculare diseminate. - Proteina C reactivă: deși creșterea sa este nespecifică, valoarea acordată acestui parametru a crescut
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu metformin (97), de 10 ori mai mică decât în cazul tratamentului cu fenformin. De aceea este contraindicată administrarea de metformin în orice condiții ce se asociază cu risc crescut de acidoză lactică: afecțiuni hepatice, insuficiență renală, alcoolism, insuficiență cardiacă congestivă, boală vasculară periferică, boli respiratorii obstructive, afecțiuni acute (IMA, AVC, infecții severe, administrare de substanțe de contrast injectabile, intervenții chirurgicale etc. contraindicația absolută o constituie creatinina serică > 1,5 mg/dl la bărbați și > 1,4 mg/dl la femei
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
principalul său efect advers fiind reprezentat de creșterea în greutate (6,5 kg după 1 an de tratament). Principalul efect advers este reprezentat de hepatotoxicitate. Favorizarea apariției edemelor periferice, prin expansiune volemică, le contraindică la pacienții vârstnici cu insuficiență cardiacă congestivă clasele III sau IV NYHA. Administrarea într-o singură doză pe zi, ca și riscul scăzut de hipoglicemie le fac atractive la persoanele vârstnice. Pe de altă parte datele limitate referitoare la siguranța lor, ca și eficacitatea scăzută la persoanele
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
et al, 1999, studiu tip case-control]. Există, de asemenea, un paralelism evident între prevalența HVS la diferitele populații renale și prevalența unor entități clinice cu impact major asupra mortalității cardiovasculare la această categorie de pacienți: cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă congestivă. Mai mult, paralelismul se poate extinde la relația prevalența HVS-mortalitatea cardiovasculară, la aceleași subpopulații de pacienți renali. Ca și prevalența HVS, mortalitatea cardiovasculară crește o dată cu reducerea progresivă a funcției renale, devenind maximă la pacienții renali și înregistrând o scădere semnificativă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții dializați cronic, un studiu canadian prospectiv [Foley et al., 1996] a constatat o asociere semnificativă între media valorilor TA pe perioada investigației și riscul de progresie a HVS, respectiv de apariție a cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace congestive de novo. Aceste asociații s-au menținut chiar și pentru valori ale TA situate spre limita superioară a normalului. Foley et al. [1996] au evaluat prospectiv, timp de 41 de luni, 259 de pacienți, constatând că un nivel mai crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
modificările morfofuncționale cardiace și diversele posibilități de măsurare a TA la pacienții dializați, Cannella et al. [2000] au întreprins un excelent studiu ecocardiografic la o populație hemodializată stabilă, fără motive evidente de HVS, cu excepția hipertensiunii arteriale (anemia severă, insuficiența cardiacă congestivă, cardiopatia ischemică, insuficiența valvulară semnificativă, diabetul zaharat și sporul interdialitic în greutate peste 5% din greutatea corporală au constituit criterii de excludere). Pacienții erau în tratament cu unul, două sau trei medicamente antihipertensive (lisinopril 2,5-20 mg/zi, nifedipină 30
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Meeus et al., 2000; Blacher et al., 1999]. în sens invers, închiderea FAV se asociază cu o reducere importantă a debitului cardiac [Engelberts et al., 1995]. Fistula arterio-venoasă hiperfuncțională (debit de 1-2,5 l/min) drept cauză a insuficienței cardiace congestive poate trece mult timp neobservată, însă o dată recunoscută, este ușor corectabilă prin ligare/refacere chirurgicală. Contribuția fistulei arterio-venoase la geneza insuficienței cardiace poate fi relativ facil diagnosticată prin evaluarea ecocardiografică (la rigoare, cateterism cardiac) a volumului ventriculului drept și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la rigoare, cateterism cardiac) a volumului ventriculului drept și a debitului cardiac în timpul compresiei FAV. De altfel, între fluxul/debitul de sânge în fistulă și diametrele cardiace există o relație de directă proporționalitate [London et al., 1993]. Instalarea insuficienței cardiace congestive consecutive creării recente a unei FAV impune de asemenea investigarea unei patologii cardiace preexistente! Lăsând la o parte aceste situații extreme cu FAV mari, hiperfuncționale, care determină în sine insuficiență cardiacă congestivă, să vedem în cele ce urmează consecințele obișnuite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
proporționalitate [London et al., 1993]. Instalarea insuficienței cardiace congestive consecutive creării recente a unei FAV impune de asemenea investigarea unei patologii cardiace preexistente! Lăsând la o parte aceste situații extreme cu FAV mari, hiperfuncționale, care determină în sine insuficiență cardiacă congestivă, să vedem în cele ce urmează consecințele obișnuite ale creării FAV: Ocluzia temporară (digitală) a fistulei arterio-venoase determină reducerea semnificativă a diametrului telediastolic concomitent cu o scădere semnificativă a debitului cardiac, a fracției de ejec]ie și a vitezei de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în condițiile preexistenței unei patologii cardiace importante. Cu ocazia creării fistulei arterio-venoase, devine cu atât mai necesar tratamentul agresiv al celorlaltor factori care interferează cu structura și funcția cardiace (anemia renală, hipertensiunea arterială, hiperhidratarea). La pacienții hemodializați cu insuficiență cardiacă congestivă la care s-a demonstrat legătura cauzală fistulă/decompensare cardiacă, revizuirea chirurgicală a FAV hiperfuncționale sau ligaturarea completă a acesteia (cu inserția unui cateter venos central permanent sau trecerea în program de dializă peritoneală) devine obligatorie. Rolul tratamentului antihipertensiv în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la 12, 18 și 24 de luni, având în vedere morbiditatea importantă, a fost rezonabilă: 94, 80 și 64%. Aceasta sugerează faptul că dializa peritoneală ar trebui aleasă ca modalitate de elecție în terapia pacienților cu uremie și insuficiență cardiacă congestivă. Dializa peritoneală versus hemodializa Masa VS pare mai redusă la pacienții cu DPCA în comparație cu cei hemodializați. Astfel, Canziani et al. [1995], comparând pacienți peritoneali și hemodializați similari, inclusiv în ceea ce privește durata terapiei de substituție a funcției renale, constată o prevalență net
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]