470 matches
-
pildă, Leo Spitzer 364 a făcut o analiză a discursului publicitar în termenii asemănării cu discursul poetic, și deși se situează pe cu totul alte aliniamente teoretice decât Jean Baudrillard, concluziile studiilor lor despre publicitate au fost receptate sub semnul congruenței, ambii gânditori subliniind rolul discursului publicitar în ceea ce privește adeziunea la "valorile subiacente, idealizate. Chiar dacă nu determină cumpărarea pe loc a produsului, strategia influenței publicitare creează și întărește cel puțin o dispoziție permanentă spre participarea la visul unei lumi mai bune"365
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cele care au ca temă postcolonialismul (vezi, de exemplu, studiul lui Homi K. Bhabha, "The Postcolonial and the Postmodern", în Simon During [ed.], The Cultural Studies Reader, ediția a II-a, Routledge, Londra, 1993, pp. 189-208, în care autorul studiază congruențele dintre postmodernism și postcolonialism prin intermediul teoriei poststructuraliste a limbajului). 66 Charles C. Lemert, "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, p. 268. 67 Cf. Kirsten Simonsen, "Planning on "Postmodern" Conditions", p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
țările în care corupția e generalizat este nevoie, susține Huntington, pe de o parte, de o scădere a normelor politice și pe de alta, de o schimbare a comportamentului politic înspre acele norme. Cu alte cuvinte este nevoie de o congruență mai mare între normele predominate și comportamentul predominant (Huntington 1999, 63). Thomas Carothers susține că în țările în curs de democratizare veriga slabă e reprezentată de partide. Mergând pe această linie, este stringentă întreprinderea studiilor de caz care să urmărească
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
autostereotipul este mai puternic decât sursa mesajului"185. Sintetizând, Iacob susține că același text, împreună cu etichete etnice diferite și factori contextuali diferiți, generează o incongruență, în timp ce din alăturarea aceluiași text cu etichete etnice comune și cu factori contextuali diferiți rezultă congruență cognitivă 186. Din punctul de vedere al lucrării de față, imaginea nu poate fi investigată decât dintr-o perspectivă interdisciplinară, apelând la instrumente sociologice, psihologice, folosindu-se de retorica filosofică, dar și de fenomenologia istoriei, textele literare fiind doar o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comisarii invitați dezbat proiectul politic al grupului de lucru. Din acest punct de vedere, FEP constituie un important forum de exprimare a ideilor. Este de notat, în general, o oarecare competiție între ideile diferiților miniștri/lideri. Mai rară este perfecta congruență a ideilor între lideri și prim-miniștri. Prin urmare, vom da două explicații acestei dinamici a interacțiunilor dintre partidele membre. În primul rînd, este necesară analiza poziției elitelor partinice, care constituie, în general, baza dezbaterilor din cadrul FEP. Pornind de aici
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
general, baza dezbaterilor din cadrul FEP. Pornind de aici, pot apărea și coaliții. Este atunci important să observăm dacă se ajunge la compromisuri între coaliții fapt ce se dovedește foarte rar. Competiția aprigă a ideilor în acest sistem descentralizat și lipsa congruenței acestora în faza de elaborare se soldează arareori cu luarea unei decizii comune. În cel mai bun caz, anumiți membri ai unei familii politice pot să preia torța programatică și să încerce s-o poarte în procesul politic european. Tabel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nu par dispuse să instituționalizeze rolul partidelor europene în viața politică europeană. Asta nu înseamnă că influența PSE n-ar depinde de trei factori, așa cum au fost prezentați de Hix și Lord. Mai întîi, ar fi vorba de gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale într-o anumită problematică. Această condiție este fundamentală. Miza constă în reunirea preferințelor partidelor naționale pentru a prezenta un proiect și a-l promova în procesul politic european. Dacă actul I al politicii locurilor de muncă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Cu alte cuvinte, aceste chestiuni se învîrt în jurul aceleiași probleme: în ce condiții sînt europartidele destinatare "dependente" sau determinante independente ale procesului politic din UE?"747. Pentru Hix și Lord, aceste condiții sînt în număr de trei: (a) gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale, (b) regulile de decizie din UE și impactul competiției partinice asupra coerenței familiilor de partide pentru a influența output-urile instituționale și (c) resursele europartidelor. La fel de importantă este luarea în considerare a influenței europene conjugate cu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
influența procesul politic european. Sub nivelul european, se află cadrul partinic național. Distingem aici presiunile externe asupra statului-națiune, care împing partidele să coopereze la nivel european, similaritatea ideologică și atitudinea comună a partidelor membre față de integrarea europeană și gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale. În al doilea rînd, vin structura partidului european și, în special, (a) o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
acestea, ca și funcțiile exprimate de autori precum Girardet, i-au făcut pe anumiți teoreticieni sociali să identifice mitul și ideologia, considerând că "(...) acești doi termeni trimit la realități de aceeași natură, cu funcții identice, dar cu forme distincte, în congruență pentru mituri cu sistemele culturale ale societăților tradiționale, iar pentru ideologie cu cele ale societăților moderne"225. Plasând miturile în zona societăților tradiționale, iar ideologia în sfera societăților moderne, o astfel de înțelegere instituie însă, în opinia mea, o identificare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sînt concluziile cîtorva studii minuțioase. Vezi studiul a 13 țări democratice de Hans-Dieter Klingemann, Richard I. Hofferbert, Ian Budge ș.a., Parties, Policies and Democracy (Boulder: Westview, 1994). Un studiu a 38 de guverne din 12 țări democratice a descoperit o congruență semnificativă între vederile cetățenilor și cele ale decidenților politici, deși congruența era mai considerabilă în țările cu sisteme electorale RP decît în cele cu sisteme pluralitare; John D. Huber și G. Bingham Powell, Jr., "Congruence Between Citizens and Policy Makers
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de Hans-Dieter Klingemann, Richard I. Hofferbert, Ian Budge ș.a., Parties, Policies and Democracy (Boulder: Westview, 1994). Un studiu a 38 de guverne din 12 țări democratice a descoperit o congruență semnificativă între vederile cetățenilor și cele ale decidenților politici, deși congruența era mai considerabilă în țările cu sisteme electorale RP decît în cele cu sisteme pluralitare; John D. Huber și G. Bingham Powell, Jr., "Congruence Between Citizens and Policy Makers in Two Visions of Liberal Democracy", World Policy, 46, 3 (aprilie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Iar eu mă voi naște din scrum, Scriind despre psalmi și zei antici. Mai spune-mi că sunt ca un lacăt Ce-nchide părere de rău, Rămân, un mileniu, al tău, Apoi o vom lua de la capăt. 20 septembrie 2011 Congruență Pregătim în doi viața de apoi, Ca să ne iubim pe pat de brumă, Râd și mă închin, scufundat în vin, Iar chefliul Bachus mă îndrumă. Conspirații mari, conspirații mici, Toate înfloresc și se usucă, Îți ofer, prin vis, fructul interzis
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
e omul președintelui și vrea să găsească o nouă armă. — Dar e imposibil ca sfera... — Nu despre sferă e vorba, Îl Întrerupse Beth. Lui Barnes nu-i pasă cu adevărat de sferă. Îi pasă de „astronava asociată“. Pentru că, potrivit teoriei congruenței, astronava e cea care merită toți banii, nu sfera. Teoria congruenței era o problemă supărătoare pentru cei care se gândeau la viața extraterestră. Într-un mod simplu, astronomii și fizicienii care aveau În vedere posibilitatea contactului cu viața extraterestră Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
e imposibil ca sfera... — Nu despre sferă e vorba, Îl Întrerupse Beth. Lui Barnes nu-i pasă cu adevărat de sferă. Îi pasă de „astronava asociată“. Pentru că, potrivit teoriei congruenței, astronava e cea care merită toți banii, nu sfera. Teoria congruenței era o problemă supărătoare pentru cei care se gândeau la viața extraterestră. Într-un mod simplu, astronomii și fizicienii care aveau În vedere posibilitatea contactului cu viața extraterestră Își Închipuiau că un astfel de contact ar aduce beneficii importante omenirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
fizică și să dezvolte În schimb o foarte sofisticată știință mentală. Cu alte cuvinte, exact opusul a ceea ce făcuse știința oamenilor: tehnologia extratereștrilor ar putea fi pur mentală, cu nici un fel de materializare concretă. Chestiunea aceasta stătea la baza teoriei congruenței, care spunea că, dacă extratereștrii nu sunt foarte asemănători cu noi, nu este posibil nici un fel de schimb de informații. Desigur că Barnes cunoștea această teorie și faptul că nu putea obține vreo tehnologie utilă de la sfera extraterestră. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de informații. Desigur că Barnes cunoștea această teorie și faptul că nu putea obține vreo tehnologie utilă de la sfera extraterestră. În schimb, era foarte probabil să obțină ceva folositor de la astronava Însăși, care era construită de oameni și la care congruența era puternică. Astfel că mințise pentru a-i reține jos și pentru a continua cercetările. Ce facem cu ticălosul ăsta? Întrebă Beth. — Deocamdată, nimic, spuse Normări. — Nu vrei să-l Înfrunți? Doamne, eu abia aștept. Nu va servi la nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
comisarii invitați dezbat proiectul politic al grupului de lucru. Din acest punct de vedere, FEP constituie un important forum de exprimare a ideilor. Este de notat, în general, o oarecare competiție între ideile diferiților miniștri/lideri. Mai rară este perfecta congruență a ideilor între lideri și prim-miniștri. Prin urmare, vom da două explicații acestei dinamici a interacțiunilor dintre partidele membre. În primul rînd, este necesară analiza poziția elitelor partinice, care constituie, în general, baza dezbaterilor din cadrul FEP. Pornind de aici
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
general, baza dezbaterilor din cadrul FEP. Pornind de aici, pot apărea și coaliții. Este atunci important să observăm dacă se ajunge la compromisuri între coaliții fapt ce se dovedește foarte rar. Competiția aprigă a ideilor în acest sistem descentralizat și lipsa congruenței acestora în faza de elaborare se soldează arareori cu luarea unei decizii comune. În cel mai bun caz, anumiți membri ai unei familii politice pot să preia torța programatică și să încerce s-o poarte în procesul politic european. Tabel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu par dispuse să instituționalizeze rolul partidelor europene în viața politică europeană. Asta nu înseamnă că influența PSE n-ar depinde de trei factori, așa cum au fost prezentați de Hix și Lord. Mai întîi, ar fi vorba de gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale într-o anumită problematică. Această condiție este fundamentală. Miza constă în reunirea preferințelor partidelor naționale pentru a prezenta un proiect și a-l promova în procesul politic european. Dacă actul I al politicii locurilor de muncă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Cu alte cuvinte, aceste chestiuni se învîrt în jurul aceleiași probleme: în ce condiții sînt europartidele destinatare "dependente" sau determinante independente ale procesului politic din UE?"747. Pentru Hix și Lord, aceste condiții sînt în număr de trei: (a) gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale, (b) regulile de decizie din UE și impactul competiției partinice asupra coerenței familiilor de partide pentru a influența output-urile instituționale și (c) resursele europartidelor. La fel de importantă este luarea în considerare a influenței europene conjugate cu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
influența procesul politic european. Sub nivelul european, se află cadrul partinic național. Distingem aici presiunile externe asupra statului-națiune, care împing partidele să coopereze la nivel european, similaritatea ideologică și atitudinea comună a partidelor membre față de integrarea europeană și gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale. În al doilea rînd, vin structura partidului european și, în special, (a) o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cea bună. Conceptul de cultură politică este uneori lărgit pentru a include unele relații sociale care în mod normal sînt considerate non-politice. Harry Eckstein (1966: 225-288) a afirmat că o cultură politică democratică este mai sigură atunci cînd există o "congruență" de valori referitoare la autoritate, în arii diferite ale societății cum sînt familia, școala, locul de muncă, dar și guvernarea (vezi de asemenea Dahl, 1985). Robert Putnam (1993) a afirmat că participarea în grupuri sociale informale, cum sînt ligile de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de "plebe valahă" în structurile politice ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care va fi adoptată, În final, de către intelectualii români ardeleni cu privire la „patria” lor. Dintr-o patrie a mai multora, Transilvania imaginată de aceștia va deveni, prin excelență, o patrie a românilor. Odată stabilit acest lucru, proiectul naționalist de asigurare a congruenței dintre stat și națiune Își putea urma cursul, Întrerupt doar de proiectele identitare concurente care edificau, În mod similar, o Transilvanie maghiară. De atunci și până astăzi, locuitorii Ardealului s-au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]