1,367 matches
-
viitorul, prezentul și trecutul Iubind magia vieții, sublimul și plăcutul, Am conjugat iubirea să-ți spun cât te doresc, Cât te-am iubit de-a pururi și ce mult te iubesc!! Dan Borbei ... Citește mai mult Am conjugat iubirea ...Am conjugat iubirea din zorii diminețiiDe când visam prin iarbă magia dulce-a viețiiCând nu știam prea bine din somn dacă-s trezit,Ți-am spus, dulce minune, ce mult eu ʺte-am iubit! ʺO fi din alte vremuri, trăiri ce n-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362318_a_363647]
-
somn dacă-s trezit,Ți-am spus, dulce minune, ce mult eu ʺte-am iubit! ʺO fi din alte vremuri, trăiri ce n-au trecut,Ce au rămas ascunse de-al timpului cernut,Fioruri dulci și calde pe-altarul pământescCa să conjug, iubito, ce mult eu ʺte iubesc! ʺCă te-am iubit în taină din șoaptele pruncieiSau poate mai departe, din zorii veșniciei,Că te iubesc cum floarea iubește pupul său,O știe viitorul căci ʺte-oi iubiʺ mereu! O știe viitorul, prezentul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362318_a_363647]
-
am iubit în taină din șoaptele pruncieiSau poate mai departe, din zorii veșniciei,Că te iubesc cum floarea iubește pupul său,O știe viitorul căci ʺte-oi iubiʺ mereu! O știe viitorul, prezentul și trecutulIubind magia vieții, sublimul și plăcutul,Am conjugat iubirea să-ți spun cât te doresc,Cât te-am iubit de-a pururi și ce mult te iubesc!!Dan Borbei...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362318_a_363647]
-
acordă prioritate principiului „Decât dezordine mai bine nedreptate”, chiar dacă unii dintre ei or fi fost cândva animați de idealuri precum binele și fraternitatea generală... Revenind la conceptul de sărăcie, trebuie subliniat că, deși ea (sărăcia) nu este un viciu decât conjugată cu degradarea moral-sprituală, ipostază în care cu adevărat se fac simțiți colții mizeriei și dezastruoasele consecințe ce decurg de-aici pentru sănătatea unei societăți, totuși, nici o societate nu poate cunoaște prosperitatea reală atunci când majoritatea cetățenilor sunt săraci și timorați. Ce
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1236 din 20 mai 2014. oare cifra 3 se acordă în gen și în număr cu cifra 4? nu, pentru că ele nu donează nimic, sunt niște zgârcite dar oare marea poate să se conjuge cu timpurile nisipului de dincolo de vremuri? că se sărută atât de des... nu, pentru că ea este nehotărâtă: ba vine ba se duce... dar pasărea se acordă cu oul pe care-l ascunde de ea însăși în umbra sa? - pentru că împart
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
să înierbească ... de ce numai în țara meșterului manole prințul e rege ... Citește mai mult oare cifra 3 se acordă în gen și în numărcu cifra 4?nu, pentru că ele nu donează nimic, sunt niște zgârcitedar oare marea poate să se conjuge cu timpurile nisipuluide dincolo de vremuri?că se sărută atât de des...nu, pentru că ea este nehotărâtă: ba vine ba se duce...dar pasărea se acordă cu oul pe care-l ascunde de ea însășiîn umbra sa?- pentru că împart același aer
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
spre reîncarnări succesive, spre surprinzătoare modalități de penitență, sau chiar spre începuturile epifaniei, spre proto-epifania orientală. Mirela-Ioana Borchin identifică, așadar, în poezia lui Eugen Dorcescu, reflexe ale opțiunilor sale pentru cultura orientală, pentru reprezentări din hinduism și buddhism, care se conjugă, alături de cele din marile religii occidentale, în conștiința care nu poate fi neant și nu poate fi stinsă; de pildă, și Apocalipsa vorbește despre continuitate prin Cartea vieții veșnice. Discuțiile în metatextual ating probleme spirituale înalte, sensibile chiar, fără a
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
deplasările prin toate colțurile țării, pe scurt, de nenumărate zile de neliniști și strădanii extreme”. Deși transfigurat în conturarea dramelor umane total și inevitabil asociate cursului naturii, directorul Administrației Bazinale de Apă Siret înjgheabă aici sâmburele dialogului om-om, om-natură, conjugat cu o opțiune necumulabilă decât de prețuire, pentru uman. Dr. ing. Emil Vamanu vede colectivul său, drept un colectiv „de Ape”, încorporând referențial natura omului și omul naturii. Nu urmează pseudo-alternative, dar urmează o neîngăduință față de omul neom, față de omul
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
adormeau, eu ridicam iar lumina lămpii și continuam să citesc. Uneori adormeam cu lampa aprinsă, iar mama, care se mai trezea peste noapte, venea în camera mea și o stingea. Hei, toate astea, bună prietenă, s-au reunit, s-au conjugat în ceea ce la urma urmei reprezint eu astăzi. Mult... puțin... acesta e Sterian Vicol. -Are scriitorul Sterian Vicol vicii? Există vreun lucru care nu este indicat, dar totuși îl faceți? - Am vicii, sigur că da, obișnuiesc să mai beau un
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
Nuanțe sacre, neștiute, Încep ușor să le dezleg. Ies din desișul neputinței Cu gândul ferm și pas întins, Iar prin altarele credinței Simt mângâieri de necuprins. Înscris la școala împlinirii, Cunosc noi sensuri de a fi; Pășind pe pragul fericirii, Conjug doar verbul a iubi. Cu firea-n plină înflorire, Cu hotărârea la oblânc, Adun seninul în rostire Și-n slove caut mai adânc. În sfera-n care doar lumina Îmi este hrană și veșmânt, Aflându-i vieții rădăcina, Pe strunele
PE STRUNELE IUBIRII CANT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368311_a_369640]
-
cu totul alte sensuri. Pe care nu le enumăr acuma ci, încurajat de faptul că, în comentariul său, domnul Marian Ilie se duce cu gândul și la interpretări favorabile populației, care ar putea deveni importante pentru țară, aștept să le conjug cu sensurile pe care le-au intuit și alții. Apoi, ca să trec la al doilea termen, întâmplarea a făcut ca, tocmai în acele zile, mie, ca alegător, să mi se atragă atenția asupra un personaj foarte prezent, poate cel mai
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
clasic, miriș dacic. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, pe o suprafață de aproximativ 30.000 metri pătrați. În această regiune a capitalei regatului, vestigiile locuirii dacice formează un ansamblu unic, în care elementele civilizației autohtone se conjugă în modul cel mai fericit cu cele împrumutate din lumea greco-romane. Grupul nostru făcea din când în când câte un popas, dar descrierea pe care o făcuse Stelian dădu imaginației noastre o adevărată viguoare, încât greutățile drumului nu contau pentru
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
la căință și pocăință? Mitropolitul Serafim Joantă: - Pocăința, ca toate darurile, ca toate virtuțile, vine de la Dumnezeu. Este foarte greu să spui cum lucrează darul lui Dumnezeu asupra omului în condițiile în care intervine și libertatea noastră proprie. Cum se conjugă deci darul lui Dumnezeu, harul lui Dumnezeu, lucrarea Duhului Sfânt și voința noastră proprie? Fiecare om în lumea aceasta are o cale a lui care nu se aseamănă cu ale celorlalți. În viața fiecărui om există un punct de convertire
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
Orizont > Reportaj > SEISME ȘI PODURI ÎN FRISCO ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 184 din 03 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Istorici, specialiști în evaluări geologice, seismologi, analiști programatori și ingineri de structuri și simulări seismice și-au conjugat eforturile pentru a reface pe computer marele cutremur. Valoarea totală a patrimoniului imobiliar existent azi în regiune este cotat la o 100 de miliarde de dolari, iar în cazul producerii unui cutremur identic cu cel de odinioară un sfert din
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
răutățile acestor tărâmuri aparent ostile. „Umaniza” totul cu gestul vrăjit al mâinilor ei lungi și albe, natur, care nu cunoșteau culoarea ojei ci doar albul sidefiu al curăției zilnice, al prospețimii atingerii. Îmblânzirea și oblojirea erau verbele preferate cu care conjuga clipă de clipă totul din jur, adăgând faptei spor de cumpăt și temei. S-au observat toate astea în momentul în care colegul nostru Nicu Ionescu, chitic, timid, mirat de minunățiile ce ni se aștern în minte și de regulă
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
în: Ediția nr. 152 din 01 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 1 Iunie 2011. Cu fiecare azi Copil mă știu, În ochii mei e-o nesfârșită Rugă Și-așa voi fi, cât voi rămâne viu Și verbul lui statornic mă conjugă. Iubită, soră, mamă, ori bunică, Naștere de-a pururea-n cuvânt, Cu tine niciodată nu mi-e frică Târziu că se va face pe pământ! La sânul tău mă furișez tiptil Tot mai încărunțit, tot mai cuminte- În fiecare zi
COPIL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367200_a_368529]
-
se îmbată, Trec pragurile lumii unu-ntr-altul, În ei se scurge, din eter, înaltul Sfânt legământ ce rostul le arată. Își schimbă-n picuri, ceara, efemerul, Penumbrele-n iatac sporesc misterul.” (din lumânări...) „Ce taină mă îmbie-acolo unde Lumina se conjugă cu fiorii, Arhaic prag pe care să-l inunde Vibrația măiastră a viorii? Noi contopim milenii în secunde...” (ce taină mă îmbie?) Să fac o pauză lungă, ceva îmi șoptește din mine. Să mă depărtez, să nu stric armonia versului
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
astăzi noi Mi-e teamă să râd,mi-e teamă să zbori Si-amarnic să simt singurătatea în doi ! Mi-e frică de noapte,mi-e frică de zi Când cad peste noi reci și nebune Mi-e teamă să conjug verbul a fi Când aici sunt doar eu,iar tu nu,străine ! Cu lanțuri aș vrea să te leg lângă mine Constrâns în durerea plăcerii să fii Să nu te dezlegi nicicând de iubire ! Să uiți unde pleci,să știi
DORINTA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368635_a_369964]
-
astăzi noi Mi-e teamă să râd,mi-e teamă să zbori Si-amarnic să simt singurătatea în doi ! Mi-e frică de noapte,mi-e frică de zi Când cad peste noi reci și nebune Mi-e teamă să conjug verbul a fi Când aici sunt doar eu,iar tu nu,străine ! Cu lanțuri aș vrea să te leg lângă mine Constrâns în durerea plăcerii să fii Să nu te dezlegi nicicând de iubire ! Să uiți unde pleci,să știi
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
să las tăcerea sa-nchidaDrumul pe care pășim astăzi noiMi-e teamă să râd,mi-e teamă să zboriSi-amarnic să simt singurătatea în doi ! Mi-e frică de noapte,mi-e frică de ziCând cad peste noi reci și nebuneMi-e teamă să conjug verbul a fiCand aici sunt doar eu,iar tu nu,străine ! Cu lanțuri aș vrea să te leg lângă mineConstrans în durerea plăcerii să fiiSa nu te dezlegi nicicând de iubire !Să uiți unde pleci,să știi unde vii .Să
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
11 sqq.), Constantin Noica, îndeosebi în lucrarea Cuvânt împreună despre rostirea românească, dar și de la celebrul studiu din 1943, al marelui filosof existențialist, Jean-Paul Sartre, L'Être et le Néant / Ființa și Neantul (cf. SFN, 311 sqq.), Nichita Stănescu a conjugat la un original mod liric atât sinele și sinea, dar mai ales însinele (l'en-soi), pentru-sinele (le pour-soi), descoperind / „relevând“ un ens (un soi al „dublului“), desemnat - încă din volumul publicat în anul 1966, 11 elegii - prin sintagma Omul-Fantă, adică
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE CONJUGĂ ZIUA Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului În pătratul ușii se conjugă ziua, Vindecând speranțe, atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE CONJUGĂ ZIUA Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului În pătratul ușii se conjugă ziua, Vindecând speranțe, atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul, Munții îmi destramă spiritul-i în nori Atunci vocea cheamă îngeri iertători. foto: internet Referință Bibliografică: Se conjugă ziua / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
dar fără rezultate. În „Tratatul de lingvistică generală” din 1971, la pagina 298 se afirma că „soluționarea problemei originii limbajului depășește posibilitățile lingvistice și că „rezultatele nesatisfăcătoare se datorează faptului că până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere”. Greutățile obiective pe care le întâmpină cercetătorul originii vorbirii și imposibilitatea reconstituirii limbajului primilor oameni au determinat pe unii lingviști să afirme că pe ei nu-i interesează problemă originii limbajului, ca aceasta e
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]