2,717 matches
-
dimensiuni, cu keratoză superficială, ce se erodează și fisurează periodic și progresiv, până la formarea unei ulcerații [57]. Baza tumorii este indurată, hiperemică și marginile tari. Dacă tumora nu este excizată precoce, ea se dezvoltă prin tegument, interesând țesuturile de legătură (conjunctiv), cartilagiul și osul, până se ajunge la o arie extinsă de distrucție, care poate interesa chiar cavitatea craniană. Durerea devine atunci severă și constantă. Atunci când nervi senzoriali sunt interesați, durerea devine insuportabilă. Pacientul poate deceda prin hemoragie, meningită sau cașecsie
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
constatarea că acestea nu indică în mod necesar malignitatea tumorii, valoare diagnostică reală pentru neoplazia malignă, având doar imaginile mitotice atipice. Al doilea criteriu major de diagnostic histologic al cancerului este invazia acestuia în țesuturile adiacente normale, inclusiv infiltrarea membranei conjunctive a pseudocapsulei, a tecilor nervoase, pătrunderea în vasele sangvine și limfatice din sediul primar al neoplasmelor. În ultimă instanță, certitudinea absolută a malignității unei tumori o dă prezența metastazelor. Făcând abstracție de latura subiectivă a interpretării caracterelor morfologice diferențiate dintre
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
asemenea, din cauza tendinței de a produce neoformații fibroase, responsabile de bride retractile. Pielea, datorită dublei sale origini embriologice, prezintă două mijloace de cicatrizare: epiteliul ectodermic se reface de la marginea plăgii, iar dermul și hipodermul de origine mezodermică, prin proliferarea țesutului conjunctiv a cărui rol este de a umple rapid dehiscența cutanată [139]. Chirurgul trebuie să aibă în vedere mobilitatea feței și a pleoapelor, ca și menținerea inervației faciale. VII.1. CHIRURGIA TUMORILOR LA NIVELUL PLEOAPELOR Tumorile pleoapelor debutează, de regulă, la
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
alăturate). Pielea pleoapelor are două modalități de cicatrizare: epiteliul, de origine ectodermică, care se reconstituie plecând de la marginea plăgii, care proliferează și acoperă progresiv țesutul subiacent, pe care se sprijină dermul și hipodermul, de origine mezodermică care, prin proliferarea țesutului conjunctiv formează un țesut de granulație, cu rolul de a umple rapid dehiscența cutanată. Suturile se vor face cu grijă, apropiind cât mai mult punctele (2-3 mm) sau recurgând la un fir de însăilare (surjet). Ținând cont de regula sfertului, deficitele
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
însă a le traumatiza. Pierderea de substanță auriculară se poate reface cu o grefă de piele totală sau cu un lambou prelevat în șanțul auricular, al cărui pedicol va fi secționat după 3-4 săptămâni. Grefa dermică. Evoluează către o transformare conjunctivă, dar resorbția este mai mică decât a grăsimii și fasciei. Se îndepărtează straturile superficiale ale dermului cu bisturiul și se exercizează un fragment de derm, ce se plasează pe un tifon umed, apoi se suturează buzele plăgii din zona de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
rubrica "Latina-oral". Trăgîndu-se la sorți cestiunile din limba română, au ieșit: pentru examenul înscris teza: 0 scrisoare cătră părinți în care să se nareze împrejurările depunerei concursului și resultatul examenului; pentru examenul oral teza: Câți și cari sunt timpii modului conjunctiv de la verbii a avea și a fi. Teza înscris s-au lucrat sub privigherea d-lui A. Darzău. Spre adeverire s-au încheiat acest proces-verbal. T. Săvescu V. I. Castan C. I. Știubei M. Eminescu I. A. Darzău XII Nr.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Pentru a realiza obiectivul principal descris anterior, cercetarea a luat în discuție și obiective secundare, precum: -analiza critică a cercetărilor privind modelarea sistemelor biomecanice; -sinteza metodelor de investigare experimentală a unor parametri biomecanici de interes; -analiza caracteristicilor biomecanice ale țesuturilor conjunctive osoase, fibroase și cartilaginoase; -aspecte privind deficiențele sistemului osteo-articulară din punct de vedere calitativ ca urmare a simulărilor numerice efectuate pe modelele analitice. În raport cu obiectivele prezentate, cercetarea este structurată în următoarele coordonate: Primul capitol prezintă aspecte privind importanța studiului modelelor
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
categorii: studii privind caracteristicile intrinseci ale elementelor componente, diferitelor părți sau ale întregului aparat locomotor și studii privind modelarea analitică sau experimentală a acestora. Pornind de la cele afirmate mai sus sunt prezentate caracteristicile anatomice, structurale și de material ale țesuturilor conjunctive, fibroase și cartilaginoase care alcătuiesc membrul inferior, precum și caracteristicile geomerice, structurale și cinematice ale acestei articulații, dar și deficiențele acesteia. În cadrul acestui capitol au fost studiate și grupate modelele experimentale găsite în literatura de specialitate, acestea putand fi: modele experimentale
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
atât ale elementelor care compun sistemul osteo-articular, cât și ale întregului sistem, având în vedere și funcțiile îndeplinite de acest sistem, conturează caracteristicile biomecanice ale aparatului locomotor, precum și, implicit, ale membrului inferior. Caracteristici anatomice, structurale și de material pentru țesuturile conjunctive osoase, fibroase și cartilaginoase Țesuturile sunt grupări de celule diferențiate, cu morfologie, structură și funcție asemănătoare și care sunt legate între ele cu ajutorul unei substanțe amorfe, neorganizată celular, numită substanță intercelulară, aflată în cantități diferite, funcție de tipul de țesut. În
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
diferențiate, cu morfologie, structură și funcție asemănătoare și care sunt legate între ele cu ajutorul unei substanțe amorfe, neorganizată celular, numită substanță intercelulară, aflată în cantități diferite, funcție de tipul de țesut. În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos și sanguin. Țesutul conjunctiv este format din trei componente principale: celulele conjunctive, fibrele conjunctive și o substanță nestructurată, amorfă, numită substanță fundamentală. Țesutul conjunctiv osos este format din trei componente principale: celule, fibre și substanța fundamentală. Substanța fundamentală
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
asemănătoare și care sunt legate între ele cu ajutorul unei substanțe amorfe, neorganizată celular, numită substanță intercelulară, aflată în cantități diferite, funcție de tipul de țesut. În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos și sanguin. Țesutul conjunctiv este format din trei componente principale: celulele conjunctive, fibrele conjunctive și o substanță nestructurată, amorfă, numită substanță fundamentală. Țesutul conjunctiv osos este format din trei componente principale: celule, fibre și substanța fundamentală. Substanța fundamentală poartă numele de oseină, aceasta fiind
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
unei substanțe amorfe, neorganizată celular, numită substanță intercelulară, aflată în cantități diferite, funcție de tipul de țesut. În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos și sanguin. Țesutul conjunctiv este format din trei componente principale: celulele conjunctive, fibrele conjunctive și o substanță nestructurată, amorfă, numită substanță fundamentală. Țesutul conjunctiv osos este format din trei componente principale: celule, fibre și substanța fundamentală. Substanța fundamentală poartă numele de oseină, aceasta fiind constituită dintr-o mare cantitate de substanță minerală
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
amorfe, neorganizată celular, numită substanță intercelulară, aflată în cantități diferite, funcție de tipul de țesut. În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos și sanguin. Țesutul conjunctiv este format din trei componente principale: celulele conjunctive, fibrele conjunctive și o substanță nestructurată, amorfă, numită substanță fundamentală. Țesutul conjunctiv osos este format din trei componente principale: celule, fibre și substanța fundamentală. Substanța fundamentală poartă numele de oseină, aceasta fiind constituită dintr-o mare cantitate de substanță minerală, sărurile anorganice
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
funcție de tipul de țesut. În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos și sanguin. Țesutul conjunctiv este format din trei componente principale: celulele conjunctive, fibrele conjunctive și o substanță nestructurată, amorfă, numită substanță fundamentală. Țesutul conjunctiv osos este format din trei componente principale: celule, fibre și substanța fundamentală. Substanța fundamentală poartă numele de oseină, aceasta fiind constituită dintr-o mare cantitate de substanță minerală, sărurile anorganice de calciu fiind cele care conferă duritatea și rezistența mecanică
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ceea ce conduce la duritate și rezistență ridicate. În țesutul osos sunt numai fibre colagene. Celulele osoase sunt de trei tipuri: osteoblaste, osteocite și osteoclaste. Osteoblastele sunt celule, cu diametre de 15-20 μm, care apar numai în momentul în care țesutul conjunctiv sau cartilaginos începe să se osifice, transformându-se în țesut osos. Odată cu terminarea procesului de osificare, osteoblastele se maturează, transformându-se în osteocite. Osteocitele reprezintă celulele specifice țesutului osos adult, ele fiind adăpostite în niște cavități, denumite osteoplaste, aflate în
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
o influență fie pozitivă, prin modificarea masei osoase, de exemplu, cu efecte benefice în osteoporoză sau refacerea țesutului osos în urma unor traumatisme, fie negative, cum ar fi, de exemplu, apariția unor mișcări necontrolate care pot provoca leziuni ale osului. Țesutul conjunctiv fibros formează organe de sine stătătoare, cu funcții bine determinate, cum sunt: tendoanele, aponevrozele, ligamentele elastice, ligamentele articulare. Aceste țesuturi au o vascularizație foarte redusă, hrănindu-se îndeosebi prin inhibiție. Rolul funcțional al țesutului fibros este prin excelență mecanic, fiind
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
elastice, ligamentele articulare. Aceste țesuturi au o vascularizație foarte redusă, hrănindu-se îndeosebi prin inhibiție. Rolul funcțional al țesutului fibros este prin excelență mecanic, fiind situat în locurile unde există frecare, tracțiune și presiune maximă. Există următoarele tipuri de țesut conjunctiv fibros: dermocapsular (intră în structura dermei pielii și formează capsulele diferitelor organe, precum capsula ficatului, a splinei, a ganglionilor limfatici etc.), tendinos (intră în constituția tendoanelor și a unor ligamente articulare), ligamentar (intră în constituția ligamentelor articulare și a celor
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
nu este posibilă în mod practic datorită formei neregulate și complexe a geometriei secțiunii ligamentare. O sinteză a valorilor forțelor critice pentru ligamentele piciorului și tendonul lui Achile găsite în literatura de specialitate este prezentată în tabelul 2.4. Țesutul conjunctiv cartilaginos este caracterizat printr-o compoziție chimică și proprietăți fizice adaptate funcției mecanice pe care o îndeplinește: elasticitate la presiune și rezistență mare la frecare. Celulele cartilaginoase sunt de două categorii: condroblaste, care sunt celule tinere și condrocite, care sunt
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Tensiunea specifică este o măsură a capacității mușchiului de a exercita o forță care este independentă de cantitatea de mușchi. Variația acestei tensiuni este determinată de o serie de factori precum: tipul de fibră musculară, sex, arhitectura mușchiului, structura țesutului conjunctiv muscular. Primul dintre factorii enumerați, respectiv tipul de fibră musculară, are o influență redusă asupra tensiunii specifice, astfel încât diferența între fibrele musculare rapide și cele lente diferența este mică, respectiv 2,54 daN/cm2 față de 2,38 daN/cm2 [2
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
nu influențează într-o măsură deosebită tensiunea specifică musculară, ci doar mărimea finală a forței datorită diferențelor de masă musculară între bărbați și femei. Factorii cu influență majoră în modificarea tensiunii specifice musculare sunt arhitectura mușchiului și tipul de țesut conjunctiv muscular. Măsurarea presiunii intramusculare pentru cuantificarea forței musculare se realizează cu ajutorul unui cateter introdus în masa mușchiului și legat la un manometru. Această metodă este invazivă și neplăcută pentru subiectul testat și, în plus, nu este foarte exactă, față de electromiografie
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Mobilitatea articulară depinde de următorii factori: -interni: -tipul articulației, factor determinat de congruența articulară, de valoarea ligamentelor și capsulei articulare; -modificările structurale articulare; -elasticitatea musculară (cicatricele musculare, depunerile calcare, fibrozările, retracturile etc. scad elasticitatea musculară și, deci, mobilitatea); -elasticitatea structurilor conjunctive: tendoane, ligamente, capsulă articulară, cartilaje; -elasticitatea pielii; -capacitatea mușchiului de a se contracta și relaxa pentru a permite o amplitudine maximă a mișcării; -excesul de grăsime; -temperatura tisulară (creșterea temperaturii cu 1 - 2 °C mărește semnificativ mobilitatea); -gradul de hidratare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
lui Achile, corectabilă prin kinetoterapie se pot evidenția următoarele situații: -contractura lor, care determină limitarea mobilității articulare, necesită tehnici kinetoterapeut ice de întindere; -creșterea rezistenței tendonului și ligamentelor (profilactic) prin exerciții fizice, sport în adolescență și ulterior; -pentru reducerea vâscozității conjunctive înainte de începerea unui program kinetoterapeutic special sau înaintea unui program sportiv; -suplinirea instabilității pasive articulare (hiperlaxitate sau rupturi ligamentare) prin creșterea stabilității active dată de forța și coordonarea musculară. Traumatismele articulare care pot conduce la ruperea parțială sau totală a
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
gîndi la mai multe răspunsuri și se hotărî asupra celui mai scurt. — Dragonita. Bărbatul nu dădea semne că-l auzise. în cele din urmă, Lanark îl întrebă: — Ce te-a adus aici? Bărbatul își drese glasul. — Hipertrofie cristalină a țesutului conjunctiv. Acesta e numele medical. Neprofesioniștii, ca mine și ca tine, o numesc înțepenire. — înțepenire convulsivă? — N-am convulsii. Dar am resimțit-o ca pe-un șoc. După toate aparențele, căzuse pe gînduri, iar Lanark adormi. Se trezi cînd bărbatul strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o să-ți aduc un grog cald. Se așeză în pat proptit în perne ca să facă somnul mai anevoios. Inventă un vierme, Puripăduchele. Era alb și fără vreo trăsătură în afară de partea de desubt, care era formată din guri. Creștea în țesuturile conjunctive și se deplasa devorînd suprafețele prin care circula. Se întindea prin corpuri, fără să le deranjeze la început, pentru că elimina un suc care avea efectul unui drog asupra nervilor, făcîndu-i pe bolnavi să arate mai grăsuni, rozalii, mai veseli și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un al patrulea partener la bridge, nu mai lipsea decît data proprei sale morți. Și atunci ce trebuia să facă? Să-și scrie cartea, chiar de-ar fi să moară? Ceea ce-l interesa pe el În această chestiune era folosirea conjunctivului, mai degrabă decît verbul „a muri“. Folosim Într-adevăr conjunctivul În frazele În care exprimăm o urare sau o dorință. „Chiar de-ar fi să moară“ era o Întorsătură eliptică. Trebuia să se citească: chiar dacă soarta ar vrea ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]