1,777 matches
-
între 2040 și 2075, progresiv). Dacă, între timp, speranța de viață la naștere și speranțele de supraviețuire la fiecare vârstă nu ar fi variat, este clar că îmbătrânirea din viitoarea jumătate de secol ar fi de asemenea de ordin pur conjunctural, cum a fost poate însuși cazul fenomenului baby-boom. La acestea trebuie să adăugăm că unii cred că efectele fenomenului baby-boom ar putea explica, numai ele, 85 % din creșterea numărului seniorilor de 65 de ani și mai mult, până în 2040, și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de ani și peste) și prin partea inferioară (numărul de tineri ar trece de la 15 milioane în 2000 la 12,8 în 2050). Relativ prudent și slab ca imagine, acest scenariu e obținut prin simpla prelungire a tendințelor trecute (indice conjunctural de fertilitate menținut la 1,8....nivel mediu al ultimului sfert de secol; scădere a mortalității după sex și vârstă în același ritm ca cel păstrat de treizeci de ani; sold migrator menținut la "+ 50 000 de persoane", nivel mediu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
INED), înclină pentru această declarație. Două elemente explică emergența acestui punct de vedere: intensitatea mișcărilor migratorii (sold migrator anual net de două ori mai ridicat decât prevedea INSEE) și, mai mult, o fertilitate mult mai intensă decât se credea (indice conjunctural de 1,78 în 1998, 1,92 în 2004), lăsând să se prevadă o revenire apropiată la pragul de reînnoire a generațiilor. În sfârșit, se știe de acum înainte că anul 2005 a fost din punct de vedere demografic foarte
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
poate fi ocupată sau în șomaj. Conceptele acestea fac rând pe rând obiectul unei analize exprimate în stocuri, apoi în fluxuri. În acest ultim caz, se insistă asupra mișcărilor de la o stare la alta, mișcări ce depind totodată de fenomene conjuncturale și de comportamente sociologice specifice celor activi. Alte două aspecte ale demografiei locului de muncă vor face apoi obiectul unor dezvoltări: situația pe vârstă, cu problematica serviciului pentru tineri și seniori, și situația pe sexe, având ca element central creșterea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
3 783 685 3 756 291 3 902 950 4 121 341 4 214 905 4 122 028 Sursa: Ministerul muncii și al coeziunii sociale, Bulletin mensuel des statistiques du travail, diverse numere. O abordare exprimată în fluxuri Dacă efecte conjuncturale și structurale se unesc pentru a reorienta într-o direcție sau alta și cu o amploare sau alta mișcările demografice, la fel se întâmplă, și cu o acuitate poate încă și mai mare, cu mișcările în demografia locurilor de muncă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de muncă, dar mai protectoare în privința șomajului (OCDE, 2004 și Gautié, 2005). Fiind vorba de șomaj ca stare inițială, destinația principală e normal să fie locul de muncă, dar procentul de ieșire se supune multor factori cum ar fi situația conjuncturală. Două sunt punctele care merită o atenție specială: vârsta și tipul muncii. Sensibilitatea față de conjunctură e mai accentuată la vârstele extreme, ceea ce trimite la ceva specific francez: valorile mici ale procentelor de activitate atât pentru tineri, cât și pentru seniori
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Autume, Betbèze și Hainault (2005), în Franța s-a creat o adevărată normă socială în jurul problemei locurilor de muncă pentru seniori. Sisteme de indemnizație au fost progresiv instalate în funcție de dificultățile de inserție ale tinerilor pe piața muncii și în funcție de dificultățile conjuncturale care au intervenit, cu siguranță, în unul sau altul dintre sectoarele de activitate economică. Seniorii au devenit de-a lungul timpului o variabilă de ajustare. În caz de concediere, alegerea celor mai vechi lucrători ca fiind primele persoane ce vor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
era de 3 ani și jumătate acum 30 de ani. Această altă observație statistică are, și ea, consecințe asupra numărului de copii pe femeie și deci asupra mărimii familiilor. Graficul 3 Fertilitatea la începutul secolului al XXI-lea Indicii indicatorilor conjuncturali de fertilitate (baza 100 în 1980) 300 (x 3) 250 200 (x 2) 150 1980 = 100 100 (=) 50 (:2) (:3) 0 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani Sursa: Grafic al autorului acestui capitol. Lectura graficului: Pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
200 (x 2) 150 1980 = 100 100 (=) 50 (:2) (:3) 0 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani Sursa: Grafic al autorului acestui capitol. Lectura graficului: Pentru femeile cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani indicatorul conjunctural de fertilitate a fost împărțit la 3 între 1980 și 2000. Pentru cele cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani, el a fost înmulțit cu 2. Definind o familie ca pe "un ansamblu de cel puțin două persoane
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
predictivă excesivă, căci politica actuală poate să nu fie urmată la infinit, nevoile în materie de cheltuieli publice pot varia în timp, procentul de creștere nu este în mod obligatoriu constant și procentul de interes se supune unor factori atât conjuncturali, cât și structurali. Totuși, ea are meritul de a atrage atenția puterilor publice asupra efectelor induse ale politicilor financiare și asupra angajamentelor în materie de pensii. Să nu uităm nici că efectivele de generații prezente și viitoare se supun tuturor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
27, 95 Efect lucrător descurajat, 108 Economisire, 86, 90, 92, 127-130, 147, 212, 214, 245-255, 282 Echilibru demografic, 10, 19 Echitae orizontală, 163, 168-174, 195 Echitate între generații, 92, 95-96, 275 Echitate verticală, 162, 195 Evenimente demografice, 11 F Factori conjuncturali, 31-36 Familialism, 186 Familie fiscală, 163 Familii monoparentale, 117, 151, 155,-156, 165-166, 169, 177, 196, 277 Familii numeroase, 122, 151, 155, 165-166, 169, 182, 195-198, Familii, 152, 155 Fertilitate, 8, 10, 12, 15-17, 19, 21-28, 31-35, 42, 43-47, 49
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în care, considerându-l pe interlocutor avid de conversație, îi explici, ca la grădiniță, cât fac 1 + 1. Sunt de preferat parantezele voinicoase, drepte, ca nu cumva să evadeze înțelepciunea dintre ele. Premiu (domenii ca literatură, știință, artele plastice). Convenție conjuncturală stabilită de mafia oficială a unui domeniu. Eșec. Locul în care ajung toți cei care gândesc mereu doar cu inima. Iad. Locul ideal de ființare pentru cei care s-au plictisit de Rai [uneori, chiar și eu, care am căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Administrarea Afacerilor a Universității "Alexandru Ioan Cuza", ca și într-o serie de lucrări anterioare, cum sunt: Iașiul centru regional (coordonator), Polirom, Iași, 1998, Managementul administrației publice (coautor), Sedcom Libris, Iași, 2000, Economie generală, Institutul European, Iași, 2005 Politici economice conjuncturale, Junimea, Iași, 2007 și Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Junimea, Iași, 2007, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009. De data aceasta este analizat mai exhaustiv arhipelagul administrațiilor, economia publică, politicile publice, mai ales cele structurale și cele de dezvoltare regională, complementare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Iași, 2007 și Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Junimea, Iași, 2007, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009. De data aceasta este analizat mai exhaustiv arhipelagul administrațiilor, economia publică, politicile publice, mai ales cele structurale și cele de dezvoltare regională, complementare celor conjuncturale analizate în lucrarea menționată mai sus, finanțarea sectorului public, precum și reconsiderări recente privind rolul statului-națiune în era globalizării și a noii economii. Țin să mulțumesc domnilor Vasile Ișan, Vasile Cocriș și Nicolae Hoanță, ale căror lucrări (Sectorul public iluzia bunăstării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
guvernele țărilor membre, pen-tru dezvoltarea zonelor rămase în urma, sau pentru reconversia sectoarelor aflate în declin, inclusiv pentru pregătirea personalului aflat în situații de reconversie sau de mutație profesională, sau pentru dotarea instituțiilor implicate în astfel de procese. 5.2. Politici conjuncturale (a se vedea lucrarea mea anterioară Politici economice conjuncturale, Iași, Editura Junimea, 2007) 5.3. Politica dezvoltării regionale Dezvoltarea unor teorii și a unor politici ale dezvoltării regionale s-a produs mai ales după al Doilea Război Mondial, avînd ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pentru reconversia sectoarelor aflate în declin, inclusiv pentru pregătirea personalului aflat în situații de reconversie sau de mutație profesională, sau pentru dotarea instituțiilor implicate în astfel de procese. 5.2. Politici conjuncturale (a se vedea lucrarea mea anterioară Politici economice conjuncturale, Iași, Editura Junimea, 2007) 5.3. Politica dezvoltării regionale Dezvoltarea unor teorii și a unor politici ale dezvoltării regionale s-a produs mai ales după al Doilea Război Mondial, avînd ca bază macroeconomia keynesiană și alte modele ulterioare și ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale administrațiilor, cu puternic impact colectiv; Funcția de repartiție, care răspunde unor considerații etice și politice. Este vorba despre repartiția veniturilor și patrimoniilor, care generează, desigur, mecanisme comerciale; Funcția de reglare, ce oferă Statului posibilitatea și responsabilitatea de a acționa conjunctural, de a asigura așa-numita reglare sau stabilizare macroeconomică, un cadru în care, prin politici specifice, principalele variabile macroeconomice sunt aduse în armonie și se potențează reciproc. Analiza economică modernă, mai ales după Keynes, a conferit Statului, dincolo de mijloacele tradiționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în amortizarea conjuncturii. Menținînd, chiar dacă într-un mod imperfect, veniturile bolnavilor, pensiile, indemnizațiile șomerilor, sistemul de protecție socială a devenit esențialmente un mijloc de a menține la un anumit nivel veniturile și deci consumul menajelor; În continuare, prin măsuri explicit conjuncturale, s-a umplut de conținut însăși noțiunea de reglare conjuncturală. Principala misiune a politicilor economoce este astăzi aceea de a lua măsuri contra-ciclice, adică decizii care evită supraîncălzirea sau recesiunea, cînd vreuna din cele două amenință. Așa se face că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bolnavilor, pensiile, indemnizațiile șomerilor, sistemul de protecție socială a devenit esențialmente un mijloc de a menține la un anumit nivel veniturile și deci consumul menajelor; În continuare, prin măsuri explicit conjuncturale, s-a umplut de conținut însăși noțiunea de reglare conjuncturală. Principala misiune a politicilor economoce este astăzi aceea de a lua măsuri contra-ciclice, adică decizii care evită supraîncălzirea sau recesiunea, cînd vreuna din cele două amenință. Așa se face că, de la Statul minimal inspirat de lucrările lui Hayek, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
5.1.3.1. Noțiunea de politică industrială 196 5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului 197 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului întreprinderilor 199 5.1.3.4. Politica industrială a Uniunii Europene 200 5.2. Politici conjuncturale 202 5.3. Politica dezvoltării regionale 202 5.3.1. Abordări actuale ale politicii dezvoltării regionale 204 6.3.2. Instrumente ale politicii regionale 211 5.3.3. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene 214 5.3.4. Descentralizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
burgheză din 1934 șochează inventarierea acidă a sferelor de influență pe care poetul francez le-a generat tacit, în Revista Fun-da-țiilor Regale din 1945, tonul se schimbă radical. Și nu sub presiunea contextului funest, Steinhardt având oroare de clișeul imperativelor conjuncturale, din familia politicosului "despre morți, numai de bine." Iată, deci, cine îl admiră pe Valéry: "Cei ce nu l-au citit. 1. Cei care admiră pe orice membru al Academiei Franceze; 2. Dușmanii Academiei Franceze, ca să dovedească imparțialitatea lor; 3
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
devreme în literatura română. O literatură, pe deasupra, și întârziată. Aș deplasa accentul de pe timp, pe performanța recunoscută universal, în acest fel ajungând mai sigur la cauzele care generează efectele și afectează literatura, oriunde în lume. Așezat în proximitatea (mai degrabă conjuncturală și conjecturală, cred eu) a lui A. Marino, doar pentru aplecarea spre critica ideilor literare ori militantismul liberal-occidental, I. B. Lefter este acreditat pentru că aduce o perspectivă postmodernă asupra modernismului românesc, dar discreditat pentru că nu se decide între teorie și
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
mică sau mai mare, cu un model imaginar de receptare. Beneficiari ai ramificațiilor destructurate ale libertății de opinie, acești autori ce par să asigure transferul de prestigiu dinspre triumfătorul optzecism către beligerantul milenarism fac apel mai curând la elementul analitic conjunctural decât la fidela reproducere, nu întotdeauna marcată, a citatului cultural. Intertextului clamat de antecesorii lor, ei îi preferă, într-un limbaj specializat, metatextul. Iar literaturii propriu-zise - notele de subsol. Așa se explică opțiunea pentru priza directă la psihologia cotidianului, care
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
de fragilitate toată această echivalare grăbită. Nucleul poemului nu e denunțul unui univers, ci geneza unei comunități. Altminteri ar putea pe bună dreptate frapa - la treisprezece ani de la publicarea Tabloului de familie - decizia de a reproduce un text scurt, evident conjunctural, în volumul acesta de sine stătător: "Eu cu cine voi merge și cu cine voi sta ?/ Cu mama, cu tata, cu mămica, cu tăticu,/ Cu Cezar,/ cu Răzvan/ cu Corina,/ cu Teo,/ cu Adina,/ cu Cristi,/ cu Mihaela,/ cu Bârzoieș
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
excepțional al ediției anterioare, perseverarea în eroare devine de această dată condamnabilă. în cazul unei alte administrații! Cum să nu ajungi la concluzia că indiferent de orientarea politică, de executiv, interesul pentru cultură, pentru tineri, pentru viitor, rămâne formal, este conjunctural. Beneficiind de efective sporite, de un număr de 65 de tineri muzicieni selectați, provenind din București, Cluj, Timișoara, Sibiu, Tg. Mureș, Brașov, Oradea, de colegi de-ai lor, originari din țară, sosiți în vacanță de la Londra, Köln, Hanovra. Și de
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]