291 matches
-
denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței obiectele aparțin unor arii semantice diferite și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin metaforă. În orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce la definirea și înțelegerea ontologică a artei picturale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pentru asezonarea salatelor), topping; d. În domeniul comunicațiilor și al presei au pătruns termeni specializați precum: clip (videoclip), ipod. Anglicismele menționate mai sus sunt termeni denotativi, întrucât au calitatea preciziei. În afară de termenii denotativi, anglicismele necesare pot avea și un sens conotativ sau stilistic. Acestea dublează un cuvant existent în limba română cu scopul de a dezvolta nuanțe stilistice. Dintre acestea merită menționate următoarele: - happy-end (rom. sfârșit fericit); - week-end (rom. sfârșit de săptămână)folosit curent de către toți vorbitorii limbii române; - live (transmisie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
figurile retorice și de stil fiind în principiu căi pentru realizarea ei. Exersată întîmplător, în perspectiva unor tradiții, sau construită intenționat, conotația este prezentă, sub diferite forme, în diverse tipuri de discurs, precum cele literare, oratorice, publicitare etc. Sursa valorilor conotative este complexă, de cele mai multe ori constînd într-o anumită interpretare a realității (vulpea ca simbol al șireteniei) sau într-un rezultat al imaginației (zmeul ca simbol al răului). Spre deosebire de denotație, care primește caracter de stabilitate prin relația cu obiectele, conotația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oprire pentru a evita accidentarea, o conotație politică pentru cei care atribuie acestei culori simbolistica luptei pentru libertate sau afilierea la o grupare politică, o conotație culturală pentru cei care conferă culorii semnificația vieții etc. Desigur, asemenea interpretări ale valorilor conotative variază mult de la un element lexical la altul, încît a n a l i z a d i s c u r s i v ă, în măsura în care tinde să rămînă o analiză lingvistică, nu poate decît să ia act de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
v ă, în măsura în care tinde să rămînă o analiză lingvistică, nu poate decît să ia act de prezența lor, sarcina detalierii și sistematizărilor posibile fiind destinată stilisticii și poeticii. Cu toate acestea, analiza discursivă nu poate face abstracție de prezența valorilor conotative și, de aceea, trebuie să facă întotdeauna distincție între folosirea exclusiv denotativă a cuvintelor și folosirile conotative. V. cuvînt, denotație, semiologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN CONTACT LINGVISTIC. Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lor, sarcina detalierii și sistematizărilor posibile fiind destinată stilisticii și poeticii. Cu toate acestea, analiza discursivă nu poate face abstracție de prezența valorilor conotative și, de aceea, trebuie să facă întotdeauna distincție între folosirea exclusiv denotativă a cuvintelor și folosirile conotative. V. cuvînt, denotație, semiologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN CONTACT LINGVISTIC. Prin contact lingvistic sau contact între limbi se înțelege situația în care se află un individ sau un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
extensiune sau de identificare (d. ex., acesta este un acid dacă înroșește hîrtia de turnesol). În textele literare, există o serie de formulări care sînt apreciate ca alcătuind definiția retorică (sau informală), folosite de autori pentru a atribui narațiunii implicații conotative pentru elementele limbii. Acest tip de definiție se poate baza pe analogie (x este o adevărată enciclopedie) sau pe negație (x nu este o persoană comunicativă). Ca element component al discursului (și al textului) definiția are structură și conținut determinat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
directive - dorința locutorului; actele comisive - intenția locutorului; actele expresive - variază în funcție de act, iar scopul ilocuționar este acela de a transmite o stare psihologică: plăcere/neplăcere, acceptare/respingere. În mod particular, în alcătuirea discursului publicitar, cerințele afective (care mizează pe valențe conotative euforice prin idealizarea obiectului publicitat) ocupă un loc important, alături de cele de natură materială (referitoare la produs), în construirea mesajului. Publicitatea exploatează la maximum manifestările psiho-afective, prin sondarea a psihicului uman și prin transformarea subliminală a produsului publicitat într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2) mi-am luat umbrela și 3) acum nu sînt ud. Există, apoi, posibilitatea de a obține o informație prin schimbul de expresii lingvistice sau prin conversație, situație în care semnificantul denotativ (expozitiv) al unui enunț poate genera sensuri adiționale (conotative), plecînd de la contextul producerii enunțului, acestea fiind și ele referențiale. Din constatarea Aici este frig, se pot astfel infera concluzii precum: trebuie închisă fereastra, trebuie să ne mutăm în altă încăpere, trebuie să facem focul etc. Cu asemenea aplicații, inferența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
capacitatea de a dezambiguiza anumite componente ale mesajului sau mesajul ca întreg, fără ca locutorul să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate/imprevizibilitate, a valorii de adevăr a mesajului și a impactului afectiv al acestuia etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metalingvistice și reprezintă, în același timp, o traducere intralingvistică și o expansiune admisibilă datorită elasticității discursului. Se disting două tipuri de parafraze: 1) parafraze substitutive sau denotative, care au o relație directă cu elementul parafrazat și 2) parafraze oblice (parțial conotative) al căror conținut dezambiguizează elementul inițial, prin descrierea referinței și a instanței sau a contextului de folosire. Fiind un component al discursului, parafraza se poate evalua îndeosebi sub două aspecte: din punctul de vedere al coerenței și din punctul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principiile de bază, prin delimitarea funcției tranzitive de cea reflexivă, a stilului scriptic de cel "vorbit", a celui nominal de cel verbal, prin analiza "zonei" unui cuvînt, în nucleul intelectual, semnificațiile conexe și reprezentările afective (numite azi valori denotative si conotative), prin cercetarea funcțiilor metaforei. Arta prozatorilor români (București, 1941, reeditată 1967), în prefață, delimitează de asemenea cîmpul cercetării, diferențiind stilul individual de cel al curentelor, selectarea în cercetare a faptelor frecvente (azi, cercetate probabilistic), subliniind necesitatea evaluării faptelor observate, încadrate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
este în același timp necesară pentru a înțelege organismele vii, interacțiunile lor și pentru a acționa asupra lor, dar este în același timp și imposibil de comunicat, deoarece totul depinde de subiectivitatea noastră. Rămîne o linie subțire de creastă: limbajul conotativ cu imagini, aproximativ, analogic, prin care scăpăm de solipsism creînd între noi, observatorii, o comunitate de observații. Noi sîntem deci reduși la experimentarea așa-numitei knowledge knowing 53, o știință la puterea a doua, care constă în cunoașterea procesului nostru
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se cristalizează aici: nu este vorba de simboluri (reunificare activă după tăietură) în sensul grec sau în sensul Euharistiei, ci de semne, adică de elemente care desemnează obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un ecou Feigenbaum
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
simbol curat al românismului în ținuturile din stânga Prutului și mai apoi ca purtător al lirei. Notorietatea poetului s-a cristalizat demult în republicile unionale (Theodor Codreanu se ferește să scrie direct fosta Uniune Sovietică, preferând sintagma fostul imperiu sovietic, pregnant conotativă). Ion Druță a urmat un traseu oarecum similar, impunându-se atenției la Moscova și Paris, pentru ca în final să câștige și adeziunea Chișinăului. După care a optat pentru...limba rusă. În cazul lui Grigore Vieru "contaminarea ideologică a fost minimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nutrit notațiile autorului ("7002. Mă-ntorc ca la un miracol: fără suportul numărului, aceste note ar fi sucombat demult" sau "8983. Rămâne o enigmă de ce nu mă pot desprinde de zădărnicia acestor însemnări. Semnul imposibilității de a ieși din labirint"). Conotativ, însuși se asimilează unui număr în labirintul fără ieșire ("3456. [...] Sunt, așadar, un simplu număr în labirintul care mă ține prizonier fără scăpare."). Fiecare om e un număr, fiecare număr este o ființă. Sporirea numerelor corespunde curgerii vieții, moartea fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care sînt iterați atât termeni cunoscuți elevilor din perioada gimnazială, cum ar fi: enumerație, comparație, episod, dramă, acțiune, epitet, metaforă, nuvelă, poezie, povestire, personaj, rimă, tablou, titlu etc și termeni care sînt predați în liceu, cum ar fi sens denotativ/ conotativ, oximoron, postmodernism, lirism subiectiv, lirism obiectiv, secvență narativ, secvență poetică etc, impresia care se dă prin parcurgerea acestei liste și aplicațiilor conceptelor la diverse opere este aceea a potențării principiilor pedagogice de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fără a deveni Însă abstracțiune pură și fără ca fragmentele constituente de realitate să aibă un rol pur estetic precum În cazul cubismului. Depășirea realului nu va explora autonomia expresiilor abstracte, ci va condensa Într-o imagine manipulată informații denotative și conotative aparținând arhitecturii. În această abordare, realul nu ar fi considerat inadecvat virtuozității și integrității artei (În accepțiunea teoreticianului modernist Clement Greenberg), ci arta Își va adaptalimbajul pentru a cuprinde complexitatea realului arhitectural vizibil și non-vizibil. Vom remarca faptul că un
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Contemplate În continuarea secvențelor de fotografii „clasice― din categoria realismului aparent (vizual), miza unor atare imagini manipulate va consta În păstrarea realismului esențial prin a nu fi deviat În virtuozitate abstractă și de a fi exprimat condensat, eliberator, prin jocul conotativ, realități arhitecturale care dinamizateinterpretativ pot generaidei noi. Aceasta din urmă poate fi o provocare interesantă adresată imaginii: asumarea rolului generator de noi idei arhitecturale, prin interpretarea lucidă și „arhitecturală― a spiritului spațiilor edificate, preexistente. O astfel deimagine nu ar mai
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
încă nelămurită. Notând semne ale „naturii” și vremii, naratorul sadovenian preia optica eroinei, altfel spus, totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Îngerii). Nu e, în fond, decât o îndepărtare de realitate în căutarea unui adevăr care se pierde sub vălul aparențelor. Afirmațiile sunt, în general, lapidare, trecerea de la discursul denotativ, care pare să descrie o lume circumscrisă granițelor banalului, la unul conotativ care ar trebui să surprindă sensul existenței ("aripile sufletului meu/ durerile le-au veștejit" - jocul verbal e, de altminteri, subtil cu astfel de treceri din domeniul zoomorf în cel fitomorf, un simbol al înălțării, al elevației alături de unul al eșecului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de discuție...); a intensifica o anumită relație/legătură de ordin interpersonal; a reduce rezistența, revolta, opoziția; a preveni/ elimina indiferența (Ezechil, 2002, p. 64). 11 O perspectivă interesantă este oferită și asupra funcțiilor tăcerii, diferențiindu-se, astfel: "tăcerea emotivă; tăcerea conotativă; tăcerea referențială; tăcerea poetică sau autoreflexivă; tăcerea expresivă" (Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonverbal" (Șerbănescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ales de ei, fapt ce face să se stabilească între ei o anumită complicitate (pacifistă sau agresivă)"144. Insinuările au rolul de a descalifica interlocutorul sau un terț, dat fiind că locutorul face rareori insinuări la adresa propriei persoane. Caracteristic limbajului conotativ, subînțelesul recurge la o gamă variată de tropi, dintre care se disting metonimia, sinecdoca, metafora, litota, ironia și hiperbola. În general, actele discursive nu permit delimitări nete între denotativ și conotativ, dar în cazul informațiilor conotative, acestea sunt "mai degrabă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
locutorul face rareori insinuări la adresa propriei persoane. Caracteristic limbajului conotativ, subînțelesul recurge la o gamă variată de tropi, dintre care se disting metonimia, sinecdoca, metafora, litota, ironia și hiperbola. În general, actele discursive nu permit delimitări nete între denotativ și conotativ, dar în cazul informațiilor conotative, acestea sunt "mai degrabă sugerate, decât asertate"145. Valorificând intens conținuturile implicite, limbajul politic recurge constant la forme ale comunicării indirecte, atât pentru a evita subiecte tabu, cât și pentru a proteja imaginea locutorului. Dramatizarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]